Sistemul „Cabinetul personal al contribuabilului” este parte componentă a Sistemului Informațional al Serviciului Fiscal de Stat (SFS) și are ca obiectiv de bază stimularea contribuabililor în utilizarea serviciilor fiscale electronice și interacțiunea acestora cu SFS exclusiv în mediul online prin centralizarea opțiunilor, modulelor și funcționalităților serviciilor fiscale electronice.

Persoana fizică D. s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată către compania aeriană X din RM. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la 24 februarie 2017, a achiziţionat de la compania aeriană biletul la cursa Chişinău-Birmingham (Marea Britanie) pentru data de 31 august 2017. Fiind prezent la data indicată la Aeroportul International Chişinău, D. a observat că acest zbor nu apărea pe monitoarele curselor aeriene, motiv pentru care clientul s-a adresat reprezentanţilor companiei X, iar aceştia i-au comunicat despre anularea zborului respectiv. În aceeaşi zi, reclamantul a depus o cerere către reprezentanţa companiei din cadrul aeroportului, iar a doua zi, acesta s-a adresat cu o plângere nemijlocit la sediul companiei aeriene.

Compania rezidentă a „Moldova IT Park” care activează în condițiile Legii nr. 77 încetează contractul individual de muncă prin acordul scris al părţilor cu angajatul P. Potrivit condițiilor acestuia, în cazul desfacerii contractului de muncă angajatului i se achită compensație în mărimea a 6 salarii de bază lunare (salariu de baza constituie 10 mii lei). Ținând cont de faptul că angajatorul este rezident al Parcului IT si aplică regimul special de impozitare, se va aplica impozitul unic asupra compensației menționate supra?

Persoana fizică X, în calitate de beneficiar, a încheiat cu o companie de construcții, în calitate de executor, contractul de rezervare a apartamentului cu suprafața totală de 50,73 m2, urmând să fie achitat prețul de 39000 de euro, adică câte 768,77 de euro/m2. Ulterior, părțile au încheiat contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului, cumpărătorul achitând prețul acestuia. După încheierea contractului de vânzare-cumpărare, X au depistat că suprafața indicată în contract nu corespunde cu suprafața de facto al apartamentului, fiind cu 3,73 m2 mai mică decât cea declarată, iar valoarea supraplății constituind 2867,51 de euro.   X a expediat în adresa companiei de construcții o somație, prin care a solicitat restituirea diferenței de preț al apartamentului procurat, însă nu au primit niciun răspuns. Considerând că, prin acțiunile ilegale admise de către compania de construcții, i-a fost cauzat un prejudiciu considerabil, fiind deposedat de suma de 2867, 51 de euro, care a fost achitată fără temei la încheierea contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului, X a depus cererea de chemare în judecată.   În cerere acesta a menţionat că, pentru achitarea prețului apartamentului, a contractat un credit de la o bancă comercială, suportând cheltuieli sub formă de dobânzi și comisioane. Astfel, în urma inacțiunilor companiei de construcție, care nu a restituit sumei încasate greșit, X suportat un prejudiciu material. Pretențiile au fost întemeiate în baza dispozițiilor Cod civil și art. 1, 2, 6, 31 din Legea privind protecția consumatorului.   Reclamantul a solicitat încasarea de la compania de construcții în beneficiul său a sumei de 2867,51 de euro cu titlu de prestație obținută fără justă cauză prin practică comercială înșelătoare, a sumei de 542,06 de euro cu titlu de dobândă de întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată. Prima instanță a respins cererea persoanei fizice. X a atacat-o cu apel. Examinând cererea, instanța a admis apelul declarat, a casat hotărârea primei instanțe și a emis o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă parțial, fiind încasată din contul companiei de construcții în beneficiul persoanei fizice suma de 2867,51 de euro, iar pentru asistența juridică suma de 2500 de lei.  

La etapa actuală atestăm o dezvoltare vertiginoasă a tehnologiilor avansate, a domeniului de utilizare a acestora, precum și a instrumentelor de plată. Ritmul accelerat al progresului tehnologic, deseori, creează probleme autorităților, care nu reușesc să adapteze legislația pentru realitatea economică, lăsând astfel lacune, semne de întrebare și spațiu de interpretare. Actualmente companiile din domeniul tehnologiilor informaționale dezvoltă produse și servicii IT pe care tind să le comercializeze în mod rapid, eficient și cu costuri cât mai reduse.

Începând cu 1 ianuarie 2021, va fi obligatorie utilizarea Sistemului informațional automatizat „Registrul electronic al angajaților” pentru Ministerul Finanțelor și instituțiile subordonate sau în care autoritatea are calitatea de fondator, pentru Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Casa Națională de Asigurări Sociale și Compania Națională de Asigurări în Medicină, prevede Hotărârea Guvernului nr. 681 din 10 septembrie 2020 cu privire la aprobarea Conceptului Sistemului informațional automatizat „Registrul electronic al angajaților” (SIA REA) pentru sectorul bugetar, publicată astăzi, 16 septembrie, în „Monitorul oficial”.   SIA REA a fost elaborat ca urmare a modificărilor operate în Codul muncii al RM și abrogării HG nr. 1449/2007,

În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal, nu se reține impozitul în prealabil conform alin.(2) al articolului menționat, din suma înstrăinării activelor de capital ale persoanelor fizice cetăţeni ai Republicii Moldova conform contractelor de leasing, lease-back, gaj, ipotecă şi/sau în cazurile de înstrăinare forţată a activelor de capital.

În conformitate cu prevederile art. 5 alin. 15) din Codul fiscal, reprezentanţă permanentă sau bază fixă reprezintă un loc fix de afaceri prin care nerezidentul desfăşoară, integral sau parţial, activitate de întreprinzător în Republica Moldova, fie direct, fie printr-un agent cu statut dependent, inclusiv: a) un loc de conducere, o filială, o reprezentanţă, o sucursală, o secţie, un oficiu, o fabrică, o uzină, un magazin, un atelier, precum şi o mină, o sondă petrolieră sau de gaze, o carieră sau orice alt loc de extracţie a resurselor naturale sau de cultivare a culturilor agricole;

Compania activează în domeniul comerțului cu amănuntul. La momentul instituirii stării de urgență, în conformitate cu dispozițiile Comisiei pentru Situații Excepționale a RM (CSE), entitatea a fost nevoită să-și sisteze activitatea ca urmare a restricțiilor antiepidemice impuse de autorități și, totodată, pe perioada stării de urgență nu a instituit șomaj tehnic și nici staționare.

În conformitate cu prevederile art. art.90 alin.(2)-(3) din Codul fiscal, contribuabilii specificați la alin. (1) al aceluiași articol, au obligația de a reține în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 12% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice, exceptând întreprinzătorii individuali și gospodăriile țărănești (de fermier), a persoanelor menţionate la cap. 101, 102 şi 103, pe veniturile obținute de către aceasta conform art.18 din Codul fiscal.

Compania Națională de Asigurări în Medicină vine cu precizări ce țin de asigurarea medicală obligatorie în RM a persoanelor ce studiază peste hotare și se reîntorc în Republica Moldova în perioada stării de urgență. Conform Legii cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală, elevii şi studenții care își fac studiile peste hotarele țării, cu excepția celor obligați prin lege să se asigure în mod individual, sunt asigurați de către Guvern, iar primele de asigurare obligatorie de asistență medicală pentru această categorie sunt achitate din bugetul de stat.

Persoana fizica vinde teren unei companii. Compania vinde persoanei fizice apartament. Achitarea se face prin compensarea datoriei reciproce (art.823 Cod Civil). Pot fi aplicate prevederile art.90 alin.(4) lit.d) din Codul fiscal? Sau compania se va reține și va achita la buget impozit pe venit conform art.90 alin.(2) din suma contractului de vânzare a terenului?

Rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei practică o diversitate vastă de activităţi, fapt ce provoacă diverse întrebări privind modul de contabilizare a costurilor privind crearea, implementarea şi gestionarea tehnologiilor informaţionale, precum şi prezentarea informaţiilor aferente în situaţiile financiare. Cadrul normativ de bază pentru entităţile ce activează în acest domeniu îl reprezintă Legea nr. 77 din 21.04.2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei şi HG 1144 din 20.12.2017 cu privire la crearea parcului pentru tehnologia informaţiei „Moldova IT park”. Acestea stipulează condiţiile privind crearea unui parc în domeniul IT, genurile de activitate care trebuie să corespundă cel puţin unuia din tipurile de activitate prevăzute de art. 8 al Legii nr. 77 printre care pot fi menţionate:

În contextul situației epidemiologice, compania a stabilit regimul de staționare a întreprinderii. Pentru luna martie plățile salariale, inclusiv salariul pentru perioada de staționare, au fost calculate la 31 martie și achitate la 4 aprilie. Obligațiile aferente impozitului pe venit, primelor obligatorii de asistență medicală și contribuțiilor obligatorii de asistență socială au fost achitate la buget pe data de 13 aprilie. Forma IPC 18 pentru luna martie a fost prezentată pe data de 24 aprilie. Va putea întreprinderea să prezinte astăzi cererea de subvenționare a obligațiilor aferente plăților salariale, dacă nu au fost declarate deocamdată obligațiile aferente impozitului pe venit și a primelor obligatorii de asistență medicală (aferente salariului lunii martie, care a fost achitate la 4 aprilie)?

1. (28.26.10) Reprezintă obiect al impunerii cu TVA livrarea proprietății declarate în proces de insolvabilitate? 2. (28.7.11) Reprezintă obiect al impunerii cu TVA livrarea mărfurilor, serviciilor efectuată în interiorul zonei economice libere, Portului Internaţional Liber “Giurgiuleşti”, Aeroportului Internaţional Liber “Mărculeşti” sau în cadrul regimului de antrepozit vamal?

Ministerul Finanțelor a elaborat și propune pentru consultări publice proiectul Regulamentului privind activitatea de audit intern pe bază de contract (Regulament). Autorii consideră că Programul de dezvoltare al controlului financiar public intern pentru anii 2018-2020 și Planul de acțiuni pentru implementarea acestuia aprobate prin HG nr. 214/2018 prevăd crearea premiselor pentru entitățile publice, care nu au posibilitatea instituiri și întreținerii subdiviziunilor de audit intern proprii, să beneficieze de respectivele servicii prin externalizarea lor.

Părintele, inclusiv cel adoptiv, care exercită în mod efectiv creșterea și educarea a patru și mai mulți copii, pentru perioada în care cel puțin un copil are vârsta de până la 18 ani ar putea fi asigurat în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală. La moment, art.4, lit. m) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală prevede că sunt asigurate doar mamele cu patru și mai mulți copii. În Parlament este înregistrat un proiect de lege pentru modificarea acestor prevederi. Proiectul este elaborat de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale în comun cu Compania Națională de Asigurări în Medicină în vederea executării Hotărârii Curții Constituționale nr.3 din 18 ianuarie 2019, prin care este constatată existența unui tratament diferențiat în materie de acordarea a dreptului la AOAM din contul statului în raport cu tații și părinții adoptivi.

(Continuare. Partea I în nr. 4 (59), 2020)   Avizul de evaluare în vamă nr. 4.8: Redevenţe și drepturi de licenţă conform art. 8 paragraful 1 lit. c) din Acord   1. Importatorul „I” încheie un contract de licenţă/ redevență cu deţinătorul licenţei „L” stabilit în ţara „X”, conform căruia „I” este de acord sa îi plătească lui „L” o redevență forfetară pentru fiecare pereche de încălţăminte importată în ţara de import și care are marca de fabrică a lui „L”. Titularul licenţei „L” pune la dispoziţie lucrările de artă și design legate de marcă. Importatorul „I” încheie un alt contract de vânzare cu producătorul „M” din ţara „X” pentru cumpărarea încălțămintei produse de „M” sub marca lui „L”, pe baza lucrărilor de artă și design realizate de „L” și furnizate de „I”. Producătorul „M” nu a încheiat un contract de licenţă cu „L”. Contractul de vânzare dintre „M”și „I” nu prevede plata unei redevenţe. Între producător, importator și titularul licenţei nu există nicio legătură.

Peste2300 de persoane au achitat, în prima jumătate a lunii aprilie, prima de asigurare obligatorie de asistență medicală în sumă fixă prin serviciul guvernamental de plăți electronice MPay. Această cifră este de 7 ori mai mare față de perioada similară a anului 2019. Totodată, vă informăm că unele persoane au achitat prima de asigurare prin transfer bancar, iar procesarea acestor plăți durează 1-3 zile.

Agentul economic SRL „A” - rezident al Republicii Moldova în luna august 2020 efectuează plăți în favoarea unei persoane fizice „X” – cetățean străin, nerezident al RM. Între Republica Moldova și țara de rezidență a persoanei „X” este semnat un Acord de evitare a dublei impuneri, potrivit căruia veniturile menționate se impozitează în țara de rezidență a persoanei fizice „X”. Care sunt obligațiile SRL  „A”? Aceasta are obligația de a include în Darea de seamă Forma IPC21 a plăților efectuate în favoarea nerezidentului, dacă nu reține impozit pe venit din plățile menționate? La finele anului fiscal va trebui să prezinte Nota de informare INR14 pentru anul 2020?