Ministerul Finanțelor, Ministerul Economiei și Infrastructurii și Banca Națională au creat, pe data de 30 martie, un Task Force Grup pentru consultarea setului de măsuri privind atenuarea impactului negativ al crizei pandemice asupra economiei naționale. În cadrul unei conferințe video, reprezentanții acestor instituții au optat pentru un plan de acțiuni consolidat, care să fie structurat pe termen scurt, mediu și lung și care să includă politici de intervenție atât imediate, cât și pentru perioada post-criză pe trei componente de bază: politici monetare, fiscale și structurale.

Ministerul Finanțelor va aloca din Fondul de Intervenție al Guvernului 5,864 mil. lei pentru procurarea combinezoanelor de protecție în scopul prevenirii și controlului infecției cu COVID-19, precum și pentru acordarea indemnizațiilor unice persoanelor angajate în sistemul medical care au contractat infecția COVID-19 la locul de muncă, în perioada 08-31 martie 2020. Un proiect de hotărâre în acest sens a fost aprobat astăzi de Guvern.

Acordarea Î.S. „Moldelectrica” a unui împrumut cu dobândă preferențială și scutirea de plata TVA pentru implementarea proiectului „Interconectarea rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova şi România, Faza I” notificate de către Ministerul Finanțelor nu constituie ajutor de stat în sensul art. 3 din Legea cu privire la ajutorul de stat1. Decizia Consiliului Concurenței Nr. ASO-13 din 06.05.2020 a fost publicată în Monitorul Oficial din 8 mai curent. Decizia a fost luată în conformitate cu prevederile Regulamentului cu privire la forma de notificare, procedura de examinare şi adoptare a deciziilor cu privire la ajutorul de stat.

În Monitorul Oficial din 5 februarie curent a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 6 din 18.01.2021 privind modificarea şi completarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobat prin Ordinul Ministrului Finanţelor nr.216 din 28 decembrie 2015. În temeiul articolului 11 alineatul (2) din Legea contabilității nr. 113-XVI/2007 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.27-34, art.61), întru ajustarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar la modificările/ completările efectuate în Clasificația

Potrivit unei analize  efectuate de Biroul Național de Statistică, în mun. Chișinău în ianuarie-martie 2020 valoarea investiţiilor în active imobilizate a constituit 2194,5 mil. lei, fiind în descreștere cu 2% comparativ cu perioada respectivă a anului precedent. Investiţiile în imobilizări necorporale au înregistrat o descreştere de 20,2% faţă de ianuarie-martie 2019, iar investiţiile în imobilizările corporale au constituit 2120,8 mil. lei, fiind în scădere cu 1,2% faţă de perioada similară a anului precedent. Sursa principală de finanţare a investiţiilor a fost mijloacele proprii ale investitorului, ponderea cărora a constituit 76,0%. 

Raportul privind executarea bugetului de stat în anul 2019 a fost aprobat de Cabinetul de miniștri în cadrul ședinței din 20 iulie 2020. Vicepremierul Serghei Pușcuța a menționat că, politica bugetar–fiscală în anul 2019 a fost direcționată pentru facilitarea creşterii economice sustenabile, pentru crearea unui cadru eficient de lărgire a bazei de impozitare, consolidarea administrării fiscale, alocarea resurselor necesare pentru programe de importanță vitală și anume cheltuieli în domeniile social și al educației și cheltuieli ce stimulează creșterea economică: „Au fost depuse eforturi pentru consolidarea relațiilor cu partenerii externi, permițând astfel mizarea în continuare pe sprijinul financiar al acestora pentru implementarea proiectelor strategice și reformelor demarate pentru asigurarea dezvoltării economice și bunăstării societății”.

PP „Monitorul Fiscal FISC.md” continuă publicarea informației necesare pentru prezentarea conformă a formularului TFSP20, care, fiind pus în aplicare încă în iulie 2020, încă mai provoacă întrebări contribuabililor. În publicația de astăzi explicăm cum poate fi corectată darea de seamă respectivă, unde sunt transferate plățile calculate, care este răspunderea pentru încălcarea prevederilor legislației etc. Unitatea de schimb valutar (USV) a prezentat calculul taxei în Fondul de susținere a populației (Fond) pentru lunile iulie și august ale anului 2020, utilizând forma de raportare PSV. Direcția deservire fiscală ne-a informat că trebuie de prezentat darea de seamă corectată pentru lunile iulie și august. Sunt corecte acțiunile funcționarului fiscal?

Pentru a exclude o eventuală încasare a taxei vamale, importatorul va prezenta în adresa organului vamal originalul certificatului de origine preferențială în termen de 30 zile de la încetarea stării de urgență în țara care a eliberat certificatul respectiv, comunică Serviciul Vamal al Republicii Moldova. Anunțul a fost făcut după ce Comisia Europeană a informat că unele state membre ale Uniunii Europene, dar și o parte din partenerii săi comerciali nu mai eliberează certificate de origine preferențială în forma stabilită de tratatele internaționale în contextul pandemiei, fiind vorba despre faptul că anumite state sunt în imposibilitate de a elibera certificate de origine preferențială autentificate cu semnătura olografă, ștampilate și în format original – pe suport de hârtie.

Criza cauzată de răspândirea pandemiei COVID-19 a avut un impact imens asupra economiei mondiale în anul 2020. Măsurile întreprinse pentru combaterea răspândirii infecției au dus la reducerea semnificativă a activității de producție, comerțului, creșterea șomajului, diminuarea consumului. În condițiile scăderii accentuate a cererii, perturbării lanțurilor valorice globale și gradului înalt de incertitudine, companiile și-au redus activitatea investițională. Ca urmare a efectelor respective a fost afectată piața muncii.

(continuare a articolului „Vânzarea acțiunilor proprietate publică: reglementări, proceduri, particularități, noutăți”)   Numeroase studii efectuate la nivel mondial arată că mediul privat poate activa și gestiona anumite lucruri și procese într-un mod mai eficient decât guvernele datorită concurenței pe piața liberă. De-a lungul timpului, acest lucru tinde să conducă la prețuri mai mici, calitate mai bună, o varietate mai mare de bunuri produse și servicii prestate, mai puțină birocrație și livrare mai rapidă. Din aceste considerente, majoritatea statelor au tins să supună privatizării majoritatea obiectelor comerciale deținute în proprietate. Privatizarea în sine constă în

Ministerul Finanțelor a elaborat proiectul de lege privind instituirea unor măsuri suplimentare de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență și modificarea unor acte legislative. Proiectul prevede instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător, a cetățenilor în perioada stării de urgență, precum și modificarea unor acte legislative. Pentru implementarea respectivelor măsuri va fi necesar alocarea suplimentară a 816 mil.lei, fapt ce urmează a fi prevăzut în cadrul exercițiului de rectificare bugetară, ce va fi realizat în termeni proximi.

În Monitorul Oficial din 9 octombrie curent Ministerul Finanțelor a publicat Ordinul nr.123 din 28.09.2020 privind modificarea şi completarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28 decembrie 2015.   În temeiul articolului 11 alineatul (2) din Legea contabilității nr. 113-XVI/2007 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.27-34, art.61), întru ajustarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind

Femeile antreprenoare din Republica Moldova pot obține granturi pentru afacerile orientate spre export și inovare. Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) a lansat Componenta III a Programului „Femei în Afaceri” – Suport pentru companiile în creștere – care oferă finanțare nerambursabilă de până la 1 649 000 lei.

Concediul de odihnă este intervalul de timp în care salariatul e scutit de muncă în mod legal și în care primește remunerația bănească potrivită. Articolul 5 din Codul muncii (în continuare - CM) garantează dreptul la concediu de odihnă anual plătit tuturor angajaților. Astfel, orice salariat care lucrează în baza unui contract individual de muncă (CIM) sau deține o funcție publică în conformitate cu prevederile art. 28 din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public (în continuare - Legea nr. 158/2008) beneficiază de dreptul la concediu de odihnă anual plătit.

Rezultatele unui studiu realizat de Camera de Comerț Americană (AmCham) în perioada 30 martie – 6 aprilie 2020 (amintim că chestionarul a fost publicat și pe paginile noaste), în baza informațiilor furnizate de 315 companii din toate sectoarele economiei naționale, producători de bunuri și furnizori de servicii a fost prezentat în cadrul unei ședințe online, la care au participat reprezentanții Ministerului Economiei și Infrastructurii, ai AmCham și ai Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. Scopul studiului este estimarea impactului asupra mediului privat produs de situația epidemiologică COVID-19, dar și a provocărilor pe care le anticipează business-ul în viitorul imediat.

În decursul săptămânii curente, Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) a organizat trei cursuri de instruire dedicate planificării bugetare și utilizării modulelor respective ale Sistemului Informaţional de Gestionare a Finanţelor Publice (SIGFP). Un curs de instruire, cu o durată de patru zile, a fost destinat specialiștilor începători în finanțe publice din cadrul autorităților publice centrale și instituțiilor subordonate, iar celelalte două, cu o durată de o zi, specialiștilor din cadrul instituțiilor de învățământ din raioanele republicii. Instruirile au fost desfășurate în baza noilor module ”Planificarea bugetară pentru autoritățile publice centrale” și ”Planificarea bugetară pentru instituțiile de învățământ”, elaborate de experți în domeniu și aprobate de Ministerul Finanțelor.

Ministerul Finanțelor a inițiat elaborarea obiectivelor de politici bugetare și fiscale pentru anul 2021, a măsurilor și acțiunilor ce vor contribui la utilizarea mai eficientă a mijloacelor publice, precum și perfecționarea administrării fiscale, invitând în acest context autorităţile publice, partenerii sociali, asociaţiile reprezentanţilor autorităţilor locale, reprezentanții mediului de afaceri, organizaţiile societăţii civile şi alte părţi interesate să prezinte propuneri şi sugestii.

Un grup de primari din raionul Anenii Noi, aflați la primul lor mandat, au participat astăzi la primul seminar de instruire din noul ciclu de seminare cu genericul ”Introducere în managementul finanțelor publice locale”, lansat în premieră de către Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) în parteneriat cu Ministerul Finanțelor. Prezent la eveniment, Secretarul general al Ministerului Finanțelor, Iuri Pașinschi a declarat că finanțele publice sunt puse la dispoziția administratorilor de buget pentru a presta servicii calitative comunității locale, precum și pentru a organiza funcțiile administrației publice locale.

În cadrul ședinței din 20 mai, Cabinetul de miniștri a examinat proiectul de lege cu privire la modificarea și completarea Codului fiscal (CF) și unor acte legislative, înaintat cu titlu de inițiativă legislativă. Autorul proiectului a propus majorarea cheltuielilor permise spre deducere suportate anual de angajator pentru primele de asigurare facultativă de asistenţă medicală ale angajatului prin modificarea art. 24 alin. (20) din CF. Amintim că, în redacția în vigoare a CF, acestea constituie 50% din prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală calculată în sumă fixă în valoare absolută, stabilită pentru categoriile de plătitori prevăzute în anexa nr.2 la Legea nr.1593 pe anul respectiv. În opinia autorului, nivelul acestora ar urma să constituie „mărimea unui salariu mediu lunar pe economie, prognozat și aprobat anual de Guvern, per angajat anual”.

Tot mai multe autorități și instituții publice bugetare din țară aleg să asigure evidența contabilă și raportarea financiară în format electronic cu utilizarea Sistemului Informațional Integrat de Evidență Contabilă în Autoritățile Publice pe platforma 1C (SIIECAP 1C) elaborat și dezvoltat de Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF). Conform situației din 1 martie curent, numărul entităților publice care utilizează acest sistem a atins cifra de 772, dintre care 630 sunt deservite de specialiștii CTIF și 142 – de companiile IT partenere cu care instituția a încheiat contracte cu privire la mentenanța SIIECAP 1C.