Lecția pe care noi cu toții am învățat-o în perioada pandemiei este că succesul stă de partea celor care acceptă schimbările, sunt flexibili și se adaptează la noile provocări. Rolul Publicației Periodice „Monitorului Fiscal FISC.md” a fost unul substanțial în această perioadă complicată, pentru că le-am adus la cunoștință contribuabililor schimbările care au fost impuse, deciziile autorităților în contextul stării de urgență, toate actele adoptate de la etapa de proiect până la intrarea în vigoare a legilor, a menționat directorul P.P. ”Monitorul fiscal FISC.md”, Rodica Musteața-Staci, în cadrul conferinței de contabilitate și Audit A&A CON'21.

Inițiativa legislativă lansată de un grup de deputați prevede introducerea cotei zero a impozitului pe venit pentru persoanele juridice, gospodăriile ţărăneşti (de fermieri) şi întreprinzătorii individuali cu condiţia că venitul obţinut va fi direcţionat spre investiţii în dezvoltarea producției proprii (lucrări, servicii). Aceasta, în opinia autorilor, va crea condiţii pentru atragerea investițiilor și relansarea economică, va asigura achiziţionarea, repararea, modernizarea fondurilor fixe, majorarea activelor curente în scopul creşterii volumului de producţie şi/sau producere a unor noi tipuri de produse, lucrări, servicii.

În activitatea oricărei entități din anumite motive fie întemeiate, fie mai puțin întemeiate pot apărea creanțe ale entităților, creanțe aferente bugetului, avansurilor acordate, ale personalului etc. al căror termen de prescripție a expirat. Respectiv, conform actelor normative în vigoare, creanțele compromise urmează a fi casate. Casarea acestora atrage după sine o serie de ajustări în scopuri fiscale. În articolul ce va fi publicat în ediția din februarie a revistei „monitorul fiscal.FISC.md”, auditorul Marina Brihuneț, a analizat atât sub aspect contabil, cât și fiscal modul de casare a acestora, documentele confirmative care stau la baza derecunoașterii lor în contabilitate, momentul în care creanțele urmează a fi calificate ca compromise, modul de reflectare în Declarația VEN 12 și în Declarația privind TVA.

Autorii și titularii dreptului de autor și ai drepturilor conexe își pot exercita drepturile patrimoniale în mod individual (gestiune individuală) sau prin intermediul organizațiilor de gestiune colectivă (gestiune colectivă).

Compania internațională, care a obținut statutul de rezident al parcului pentru tehnologia informației din data de 01.04.2024, este proprietar a bunurilor imobiliare care reprezintă obiect al impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare. Care este modalitatea de calcul a impozitului pe bunurile imobiliare

Conform art. 654 Cod civil (CC), superficie este dreptul real imobiliar de a poseda şi folosi terenul altuia în vederea edificării şi exploatării unei construcţii a superficiarului, deasupra şi sub acest teren, sau a exploatării unei construcţii existente a superficiarului. Acest drept este alienabil, se transmite prin succesiune şi poate fi obiect al unui contract de locaţiune. În Monitorul Oficial nr. 393-399 (7316-7322) din 27 decembrie 2019 a fost publicată Legea nr.171 privind modificarea unor acte legislative din 19 decembrie 2019, prin care s-au operat mai multe modificări la Codul fiscal (CF), unele dintre care vizează și impozitarea venitului din superficie.

Întreprinderea „X” SRL, care este subiect al ÎMM (se impozitează conform cap. 71 din titlul II al CF), a vândut o parte (30% cu 30 000 lei) din cota-parte deținută în capitalul social al întreprinderii „Z” în decembrie 2019 și o parte (15% cu 15 000 lei) în ianuarie 2020 persoanei fizice „Y”, însă achitarea va fi efectuată conform condițiilor contractuale către 30 iunie 2020. În acest context, cum se va impozita venitul dat la întreprinderea „X”?

În cazul în care un agent economic rezident al parcului pentru tehnologia informației primește un avans pentru prestarea de servicii, acest avans urmează a fi supus impunerii cu impozitul unic? Dacă, pe parcursul a mai mult de două luni, rezidentul parcului pentru tehnologia informației obține doar avans pentru prestarea

În domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor putem remarca o categorie majoră de facilități care are implicații semnificative asupra poverii fiscale, iar până la 1 ianuarie 2024 a fost în vigoare și facilitățile la impozitul pe venit pentru angajații agenților economici a căror activitate de bază este realizarea de programe :

În conformitate cu prevederile art. 3 alin. (4) al Codului fiscal, impozitarea se efectuează în baza Codului fiscal şi a altor acte normative adoptate în conformitate cu acesta, publicate în mod oficial, şi care sînt în vigoare pe perioada stabilită pentru achitarea impozitelor şi taxelor.

Începând cu 1 ianuarie 2018, prin Legea nr. 288 din 15 decembrie 2017 cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative, a fost abrogat art.511 din Codul fiscal, care prevedea că instituțiile medico-sanitare publice și private se scutesc de impozitul pe venitul obținut din activitatea prestărilor de servicii medicale legate de realizarea Programului unic al asigurării obligatorii de asistență medicală. Astfel, ca urmare a modificărilor, instituțiile medico-sanitare private sunt obligate să își onoreze obligațiile fiscale privind impozitul pe venit obținut din activitatea prestărilor de servicii medicale, inclusiv legate de realizarea Programului unic, prin aplicarea regimului general de impozitare.

Care este regimul de impozitare a  indemnizațiilor acordate membrilor Consiliilor  de administrare pentru participarea la ședințele  de lucru? Constituie bază de calcul al primelor de  asigurare obligatorie de asistență medicală? Are  dreptul persoana la utilizarea scutirilor personale?  Cum urmează a fi reflectate aceste plăți în Dările de seamă Forma IPC și IALS? Indemnizațiile pentru participarea la ședințele Consiliului nu sunt specificate ca surse de venit  neimpozabile la art. 20 din Codul fiscal (CF).

Activitatea nerezidenților în Republica Moldova provoacă unele semne de întrebare în rândul comunității de afaceri, în scopul eliminării acestora, pe platforma Comitetului fiscal din cadrul Camerei Americane de Comerț din Moldova (AmCham), a avut loc o discuție la care au participat reprezentanți ai Ministerului Finanțelor și ai comunității AmCham. Astfel, după cum a explicat secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Dorel Noroc, atunci când un nerezident își deschide o reprezentanță permanentă,  toate raporturile și tranzacțiile sale cu rezidenții Republicii Moldova trebuie înregistrate prin intermediul reprezentanței permanente, scopul fiind de a determina care sunt veniturile și cheltuielile, și respectiv, care este profitul nerezidentului pe teritoriul Republicii Moldova.

09 decembrie-13 decembrie 2024

În ultimii ani, se constată o creștere semnificativă a numărului de persoane care construiesc locuințe cu forțe proprii. Acest fenomen se explică atât prin dorința de a reduce costurile, cât și prin necesitatea adaptării construcției la nevoile individuale ale fiecărei

În scopul evitării situațiilor de dublă impozitare a dividendelor achitate de persoanele juridice rezidente în favoarea altor persoane juridice rezidente (cu excepția dividendelor aferente profitului nerepartizat obţinut în perioadele fiscale 2008–2011 inclusiv), acestea vor deveni surse de venit neimpozabile. Prevederea este inclusă în politica fiscală și vamală pentru anul 2021 (Legea nr.257/2020), publicată în Monitorul Oficial din 22 decembrie curent.   Scopul măsurii respective este de a perfecționa sistemul fiscal în vederea contribuirii la formarea unui cadru legal favorabil mediului investițional, inclusiv prin reținerea și investirea mijloacelor financiare în cadrul proceselor economice generatoare de valoare adăugată.  

Livrarea serviciilor prin intermediul rețelelor electronice efectuată de către nerezidenții care desfășoară activitate de întreprinzător fără deținerea formei organizatorico-juridice în Republica Moldova în adresa persoanelor fizice rezidente ale RM care nu desfășoară activitate de întreprinzător vor fi impozitate cu TVA. Legea nr. 171 din 19 decembrie 2019 cu privire la modificarea unor acte legislative prevede completarea art. 95 din Codul fiscal (Obiecte impozabile) cu norma menționată supra, care va fi pusă în aplicare începând cu 1 aprilie 2020.

Potrivit Legii nr.22 privind exercitarea a unor activități necalificate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri din 23 februarie 2018 (în continuare – Lege), „zilier” este considerată persoana fizică cetățean al RM, cetățeanul străin sau apatrid care are capacitate de muncă și care exercită, contra unei remunerații, activități necalificate cu caracter ocazional pentru un beneficiar (art.2 din Lege). Pentru activitatea necalificată în agricultură desfășurată, zilierul nu este obligat să încheie cu angajatorul un contract individual de muncă, ci este suficient doar un acord de voință al parților, fără necesitatea încheierii acestuia în formă scrisă (art.4 alin.(1) din Lege).

Prin Legea nr. 356/2022 pentru modificarea unor acte normative, au fost operate modificări la Codul fiscal și, în special, la modul de impozitare a veniturilor nerezidenților. În conformitate cu prevederile art. 70 din CF, condițiile generale de impozitare a nerezidenților sunt următoarele: Nerezidenţii care obţin venituri impozabile din Republica Moldova au obligaţia de a plăti impozit determinat conform modului stabilit în capitolul XI al CF

Eliminarea impozitării dividendelor distribuite persoanelor juridice este încă o propunere inclusă în proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2021. Amintim, legislația fiscală prevede impozitarea dividendelor prin reținerea finală la cota de 6%, în momentul distribuirii acestora indiferent de statutul persoanei beneficiare.   Astfel, în cazul distribuirii dividendelor către o persoană juridică de drept privat, aceasta din urmă nu include dividendele în venitul impozabil, dar la o ulterioară distribuire a dividendelor va reține impozitul de 6%.