Particularitățile anului 2020 au condiționat un proces al politicii fiscale complex condiționând necesitatea identificării și promovării unor măsuri axate pe relansarea economică ca urmare a crizei pandemice, perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea unei previzibilități reglementărilor fiscale.   În acest sens, urmează o sistematizare și descriere a celor mai importante modificări ale legislației fiscale și vamale care se regăsesc în Legea nr.257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (în continuare – Legea nr.257/2020).

Prin Legea nr.257/2020  cu privire la modificarea unor acte normative au fost instituite o serie de modificări în legislația fiscală și vamală, printre care se enumeră eliminarea prohibițiilor la importul autovehiculelor, precum și modificarea cotelor accizelor în funcție de termenul de exploatare a acestora.   Motivul care a stat la baza adoptării măsurilor menționate supra este faptul că, conceptual legislația, în speță legislația vamală, nu ar trebui să prevadă interziceri de bunuri (cu excepția celor a căror circulație este interzisă pe teritoriul țării, cum ar fi drogurile), iar în cazul în care se dorește restrângerea importurilor anumitor bunuri din raționamente ecologice, acestea urmează a fi realizate prin aplicarea unor impozite majorate.

Conform prevederilor Codului de procedură civilă, părțile în instanța de judecată își pot apăra drepturile și interesele ocrotite de lege, personal sau prin intermediul unui reprezentant. Reprezentarea judiciară este o instituție a dreptului procesual civil prin care o persoană îndeplinește în numele altei persoane acțiuni procesuale delegate în temeiul legii. Importanța participării reprezentantului în procesul civil se manifestă prin faptul că acesta contribuie la examinarea mai obiectivă și mai rapidă a pricinii, deoarece el dispune de cunoștințe profesionale în domeniu.

În Monitorul Oficial de astăzi, 26 februarie curent, a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 34 din 22 februarie 2021 cu privire la modificarea unor ordine ale Ministerului Finanțelor. În scopul executării prevederilor art. 92 alin. (5) şi art. 133 alin. (8) din Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 8 februarie 2007, ediţie specială), precum şi a modificărilor operate prin Legea nr. 257 din 16 decembrie 2020 cu privire la modificarea unor acte normative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2020, nr. 353-357, art. 288),

Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) anunţă că doar în zilele de 7 și 8 aprilie, între orele 7.30 și 15.00, casele teritoriale de asigurări sociale vor recepţiona acte pentru stabilirea indemnizaţiei de maternitate. Excepţie vor constitui CTAS Soroca și CTAS ŞtefanVodă, dat fiind că în orașele respective este stabilit un regim special de carantină.

În cadrul ședinței de ieri, 12 februarie 2020, Cabinetul de miniștri a susținut proiectul de lege ce prevede instituirea indexării semianuale a tuturor pensiilor, indiferent de mărimea acestora, precum şi a venitului lunar minim garantat utilizat la determinarea Programului de Ajutor Social. Proiectul prevede introducerea modificărilor în Legea cu privire la statutul judecătorului, Legea cu privire la capitalizarea plăților periodice, Legea cu privire la ajutorul social, Legea cu privire la acordarea indemnizației în cazul decesului unuia dintre soți etc.

Veteranii de război vor fi incluși în categoria persoanelor asigurate de către Guvern în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală. Guvernul a aprobat ieri, 4 martie, un proiect de hotărâre de Guvern ce are ca scop protecția socială a veteranilor de război și a membrilor familiilor celor căzuți pe câmpul de luptă. Astfel, se propune includerea acestora în categoria persoanelor specificate în art.4 al Legii cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală.

Două persoane fizice, M. în calitate de debitor și G. în calitate de creditor, au încheiat un contract de împrumut bănesc în sumă de 20 000 euro, pe care M. s-a obligat să-l restituie la 10 mai 2015. Din motiv că debitorul nu și-a executat obligația de restituire a împrumutului în termenul stabilit în contract, G. a depus la 15 iunie 2016 cerere de chemare în judecată împotriva M. și soția acestuia, solicitând încasarea în mod solidar a datoriei și cheltuielilor de judecată. Pe parcursul examinării cauzei s-a constatat că M. a decedat la 11 mai 2015, iar la 2 noiembrie 2015 a fost deschisă procedura succesorală, fiind depuse declarații de acceptare a succesiunii de către soția, feciorul, fiica și mama defunctului.

Entitatea „A” SRL desfăşoară activitate în agricultură şi în perioada de recoltare a producţiei agricole intenţionează să angajeze 2 persoane fizice nerezidente. În ce dări de seamă fiscale urmează să reflecte entitatea veniturile sub formă de salariu achitate în folosul persoanelor fizice nerezidente? În baza prevederilor art. 73 alin. (4) din CF, veniturile persoanelor fizice nerezidente, specificate la art. 71 lit. n) și o) din CF, urmează a fi supuse impozitării la sursa de plată în modul prevăzut de art. 88 din CF, fără dreptul la deduceri și/sau scutiri aferente acestor venituri.

1. (29.6.20) Urmează a fi prezentată Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET15)/(Forma CET18) pentru etapa I/a II-a a perioadei fiscale 2018 în cazul în care la finele uneia dintre etape soția (soțul) decid să transmită scutirea personală soțului (soției)?

Începând cu 1 octombrie 2018, urmează a fi aplicat un regim special de impunere pentru angajații conducători auto din domeniul transportului rutier de persoane în regim de taxi reglementat de art. 881 din Codul Fiscal (CF). Potrivit acestor prevederi, angajatorii din domeniul transportului rutier de persoane în regim de taxi, care plătesc angajatului conducător auto ce efectuează transport rutier de persoane în regim de taxi salariu (inclusiv primele și facilitățile acordate), sunt obligați să calculeze și să achite la buget un impozit pe venit în mărime fixă de 500 de lei lunar pentru fiecare angajat din venitul ce nu depășește 10 000 lei pe lună.

Potrivit art. 570 alin. (2) din Codul civil, pentru actele de dispoziție asupra bunurilor imobile proprietate comună în devălmășie este necesar acordul scris al tuturor coproprietarilor devălmași.

În conformitate cu prevederile pct. 12 din Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu și din alte plăți efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum și din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate

În declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit, contribuabilul X a declarat venit rezultat în urma înstrăinării unui imobil (apartament), conform contractului de vânzare- cumpărare. Bunul imobil aparține contribuabilului în baza contractului de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață din anul 2006 (proprietate comună în devălmășie cu soțul), și conform contractului de determinare a cotelor-părți din proprietatea comună în devălmășie și înstrăinare prin donație a cotei părți din anul 2017 (soțul a donat soției cota parte a sa după divorț). În contractul de donație din 2017 este specificată valoarea bunului imobil indicată de către Oficiul Cadastral Teritorial (OCT) conform Certificatului cu privire la valoarea bunului imobil stabilită în scopul impozitării.

Din 1 ianuarie 2020, sunt puse în aplicare o serie de legi, prin care au fost operate modificări asupra Codului fiscal (CF): — Legea nr.171 din 19.12.2019; — Legea nr.170 din 19.12.20191; — Legea nr.122 din 16.08.2019; — Legea nr.115 din 15.08.2019. Necesitatea de modificare a CF derivă din necesitatea perfecţionării şi ajustării legislaţiei fiscale la evoluţia proceselor economice şi sociale, precum şi din necesitatea asigurării veniturilor bugetare necesare acoperirii cheltuielilor.

Ce documente trebuie întocmite pentru a recunoaște cheltuielile Gospodăriei țărănești suportate pentru alimentația zilierilor, dacă aceasta este pregatită la domiciliul fondatorului de către soția fondatorului? Conform art. 24 alin. (19) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor suportate și determinate de angajator pentru hrana organizată a angajaților (inclusiv celor suportate de către beneficiarii de lucrări pentru transportarea şi hrana lucrătorilor zilieri (art. 24 alin. (24) CF)) în modul stabilit de Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venit persoanelor juridice și persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător (Regulament) aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018.

Intrarea în vigoare a Legii nr. 59/2021 („legii prevenției”), care pune accentul pe prevenirea încălcării legislației și consultarea persoanei supuse controlului de stat, oferă contribuabililor posibilitatea conformării și de corectare a unor devieri admise de la legislația în vigoare. Totuși, în situațiile în care planul de remediere nu va fi realizat, persoanele fizice și juridice vor fi penalizate. Astăzi ne vom referi la amenda contravențională.   Potrivit definiției, amenda este o sancţiune pecuniară, care se aplică în cazurile şi în limitele prevăzute de Codul contravențional (CC). Aceasta se stabileşte în unităţi convenţionale, o unitate convenţională (UC) fiind egală cu 50 lei. În continuare vom răspunde la cele mai des abordate întrebări la capitolul amenzi contravenționale.

Ministerul Finanțelor informează că, începând cu 2 mai, Eximbank, este a cincea bancă în care cetățenii pot depune cereri pentru creditare prin intermediul Programului guvernamental ”Prima Casă”. Banca este pregătită să recepționeze cererile de finanțare în cadrul programului în toate sucursalele din țară.

Conform art. 34 alin. (1) și (2) din Codul fiscal, persoana fizică rezidentă aflată în relații de căsătorie are dreptul la o scutire suplimentară în mărimea prevăzută la art. 33, cu condiția că soția (soțul) nu beneficiază de scutire personală.

Poate persoana fizică cetățean al RM să utilizeze scutirea pentru persoana întreținută – părintele său? Părintele locuiește împreună cu unul dintre copiii săi, a atins vârstă de pensionare și nu este angajat în câmpul muncii. În cazul în care persoana mai are doi frați, aceștia vor avea dreptul de a a beneficia de scutire pentru persoana întreținută – părinte?