Întreprinderea noastră este beneficiar al unui proiect de asistență tehnică, care cade sub incidența tratatelor internaționale la care RM este parte. Din anumite motive, la efectuarea procurării, furnizorul a eliberat o factură fiscală în care a aplicat TVA la cota de 20%, conform căreia a și fost efectuată achitarea. Este oare posibilă restituirea din buget a TVA întreprinderii noastre, în calitatea sa de beneficiar al proiectului de asistența tehnică, ținând cont de faptul că art. 104 lit. c1) din Codul fiscal (CF), prevede că livrările în cadrul realizării proiectelor de asistență tehnică sunt scutite de TVA cu drept de deducere? 

Potrivit art.117 alin. (12) din Codul fiscal, în redacția Legii pentru modificarea articolului 117 din Codul fiscal nr.102 din 18 iunie 2020, începînd cu 1 ianuarie 2021, la efectuarea livrării impozabile în cadrul achiziţiilor publice pe teritoriul ţării, subiectul impozabil este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) pentru livrarea respectivă factura fiscală electronică (e-factura). Prevederile prezentului alineat nu se aplică pentru livrările de energie electrică, de energie termică, de gaz natural, pentru serviciile de comunicaţii electronice şi serviciile comunale. 

Societatea cu răspundere limitată (SRL), la decizia adunării generale a asociaților şi conform prevederilor statutului, va putea emite obligațiuni corporative în vederea finanțării activității sale. Guvernul a aprobat în cadrul ședinței din 4 mai proiectul completărilor la Legea nr. 135/2007 privind societățile cu răspundere limitată elaborat de Ministerul Economiei și se referă la reglementarea dreptului SRL de a emite obligațiuni, în contextul includerii completărilor efectuate la Legea nr.171/2012 privind piața de capital.   Conform proiectului, emisiunea, plasarea, circulația şi anularea obligațiunilor se va efectua în conformitate cu prevederile Codului civil, Legea nr. 171/2012, actele normative ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare şi statutul SRL.

La 26 noiembrie curent în baza de date aAgenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) au fost înregistrate 11523 locuri de muncă vacante, mai puține în raport cu numărul înregistrat la sfârșitul lunii octombrie, când agenții economici declarau 12789 funcții vacante. Cele mai multe oferte de angajare sunt în municipiul Chișinău – 4041 și în Bălți – 1328, iar cele mai puține sunt declarate la Glodeni și Ștefan-Vodă – 49 și, respectiv, 47. În UTAG avem 237 joburi vacante.

Starea de urgență în sănătate publică, în Republica Moldova, se prelungește până la 15 ianuarie 2022. Decizia a fost aprobată astăzi, în cadrul ședinței Comisiei naţionale extraordinare de sănătate publică (CNESP), dat fiind faptul că situația epidemiologică se menține extrem de îngrijorătoare la nivel național. Astfel, membrii CNESP au decis să mențină restricțiile actuale la nivel național, cu posibilitatea de revizuire a acestora în funcție de evoluția situației epidemiologice.

Studiu de caz: Gospodăria țărănească „R” а declarat реntru апul 2022 impozit ре venit ce urmează a fi achitat în avans în sumă de 400 mii lei, raportat la previziunile репtru апul respectiv. Până la data de 1 septembrie 2022, impozitul pe venit prognozat în rate a fost achitat conform graficului anunțat, însă datorită impedimentelor climaterice și a situației

Persoanele care au încheiat contracte privind pachetele de servicii de călătorie până la 17 martie 2020 își vor putea primi plățile, ca urmare a rezilierii contractului din cauza impunerii măsurilor de restricții, până la 30 septembrie 2022.   Parlamentul a aprobat în ședința din 10 martie curent, în prima lectură, cu 83 de voturi, proiectul de lege privind unele măsuri suplimentare de susținere a călătorilor și a agenților economici din industria turismului pentru atenuarea efectelor negative generate de situația epidemiologică (COVID-19).

Forța de muncă (populația activă) a Republicii Moldova, care include populația ocupată și șomerii, în lunile ianuarie-martie 2022 a sporit cu 2,4% față de aceeași perioadă ain anul precedent și a constituit 854,2 mii persoane. Conform datelor publicate de Biroului Național de Statistică, ponderea bărbaților a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor și a constituit 51,9% în raport cu 48,1%. Totodată, ponderea persoanelor economic active din mediul rural a fost mai mare decât cea din mediul urban: 52,7% și, respectiv, 47,3%.   La situația din 31 martie numărul populaţiei ocupate a atins 828,5 mii persoane, fiind în creștere cu 3,8% față de trimestrul I/2021 (798,1 mii). Ca și în cazul populației economic active, ponderea bărbaților este mai mare față de cea a femeilor (51,4% vs 48,6%),

Companiile de asigurări nu vor putea acorda împrumuturi cu dobândă din mijloacele bănești disponibile. În Monitorul Oficial din 7 ianuarie curent a fost publicată Legea nr. 245 din 24 decembrie 2021 pentru modificarea art. 28 din Legea nr. 407/2006 cu privire la asigurări, ce are ca scop limitarea acordării împrumuturilor persoanelor terțe în procesul activității de asigurări generale.   Astfel, a fost abrogată prevederea conform căreia companiile de asigurări acordau împrumuturi cu dobândă din mijloacele bănești disponibile și libere de careva obligații, exclusiv în cazul în care rata solvabilității înregistrează mărimi duble peste limita stabilită

În conformitate cu pct.5 din Modul de completare a declarației privind TVA aferent serviciilor prestate prin intermediul rețelelor electronice de către nerezidenții ce desfășoară activitate de întreprinzător fără deținerea formei organizatorico-juridice în Republica Moldova, aprobat prin Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr.12 din 14 ianuarie 2020 la identificarea de către entitatea nerezidentă în Declarația prezentată Serviciului Fiscal de Stat pentru perioadele fiscale anterioare a unor omisiuni, greșeli sau a datelor neveridice, ce au condiționat diminuarea sumei impozitului spre plată sau supraplata lui la buget, entitatea nerezidentă reflectă ajustările necesare în boxa 5 compartimentul 2 a Declarației care se prezintă pentru perioada fiscală curentă.

În conformitate cu prevederile art. 542 alin. (1) din Codul fiscal, obiect al impunerii este venitul determinat conform contabilităţii financiare, obţinut în perioada fiscală de declarare. În scopul aplicării regimului SIMM, agentul economic urmează să determine obiectul impunerii prin aplicarea contabilității de angajamente reieșind din prevederile legislației contabile.

29.1.7.4.6 Urmează de a se reţine impozitul de 12% la sursa de plată conform art. 90/11 alin.(3) din Codul fiscal, în cazul cheltuielilor compensate aferente obiectului serviciilor de locaţiune acordate de persoana fizică?

Urmează oare antrepozitarul autorizat urmează să dețină documentele de plată şi extrasul băncii care confirmă încasarea de facto pe contul său a sumei rezultate din vânzarea partenerului străin a mărfurilor supuse accizelor în cazul în care livrarea (la export) se face cu titlu gratuit?   Potrivit art.124 alin.(4) din Codul fiscal, accizele nu se achită în cazul în care subiectul impunerii exportă mărfuri supuse accizelor în mod independent sau în baza contractului de comision, în cazul existenței documentelor justificative stabilite de Guvern.  

Performanța financiară a Asociațiilor de Economii și Împrumut (în continuare – AEÎ) constă din structura indicatorilor bilanțului și relațiile dintre veniturile și cheltuielile ei în situația de profit și pierderi. Astfel, în acest compartiment vor fi descriși indicatorii ce exprimă structura bilanțului,

Proiectul de lege  pentru modificarea art.231 alin. 4) din Codul fiscal a fost susținut în Parlament cu 69 voturi ale deputaților, fiind acceptată majorarea pragului financiar pentru încălcările fiscale nesemnificative până la 500 lei pentru persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător și, respectiv, până la 5000 lei pentru persoanele juridice.   Amintim că, în momentul de față, Codul fiscal prevede că se consideră nesemnificativă încălcarea fiscală dacă suma impozitului sau taxei constituie până la 100 de lei pentru persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi până la 1000 de lei pentru persoanele fizice care desfăşoară această activitate şi persoanele juridice, inclusiv pentru fiecare perioadă fiscală în parte – în cazul nedeclarării, declarării tardive sau diminuării impozitului sau taxei.

Ținând cont de rata inflației înregistrată în semestrul I al anului curent, la 1 octombrie 2021 pensiile vor fi indexate cu 3,86%, iar cuantumul pensiei minime pentru limita de vârstă va constitui 2 mii lei.  Proiectul hotărârii de Guvern cu privire la indexarea prestațiilor de asigurări sociale și a unor presații sociale de stat, dar și proiectul HG pentru modificarea anexei nr.5 la Regulamentul privind modalitatea de calculare a pensiei și de confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor a fost aprobat de Executiv acum câteva minute.  

Conform art.18 alin.(1) din Legea contabilității și raportării financiare nr.287/2017, entitatea are obligaţia de a ţine contabilitatea şi de a întocmi situaţiile financiare în modul prevăzut de lege, de standardele de contabilitate şi de alte acte normative aprobate în conformitate cu art.8 alin.(1) lit.b). Modul de contabilizare a stocurilor şi de prezentare a informaţiilor aferente în situaţiile financiare este stabilit în SCN „Stocuri”, aprobat prin Ordinul Ministrului Finanțelor nr.118/2013, cu modificările ulterioare.  

Autoritățile și instituțiile bugetare ale municipiului Chișinău vor implementa o politică de contabilitate unică, ținând cont de specificul activității entității. Consiliul municipal Chișinău (CMC) a aprobat cu 42 de voturi în ședința de astăzi, 27 aprilie, proiectul deciziei cu privire la probarea Politicii de contabilitate unice pentru autoritățile/ instituțiile bugetare ale mun. Chișinău.   Politica de contabilitate unică a instituțiilor subordonate primăriei mun. Chișinău și CMC va fi elaborată în conformitate cu Legea contabilității nr. 113/2007, Ordinului Ministrului finanțelor nr. 216/2015 cu privire la aprobarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar și a Normelor metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar.

Întreprinderea „A” are o datorie față de o persoană fizică pentru serviciile prestate. Este posibil ca datoria menționată să fie convertită drept aport în capitalul social? Apar unele obligații fiscale în cazul dat, dacă ulterior persoana fizică va decide să-și retragă aportul său în anul 2020? În scopuri fiscale, se pot folosi metode de evidență financiară bazate pe prevederile Standardelor Naționale de Contabilitate și Standardelor Internaționale de Raportare Financiară cu respectarea prevederilor Titlului II al CF (art. 44 alin. (7) din CF). În conformitate cu prevederile pct. 37 supct. 6) din SNC „Capital propriu și datorii”, aprobat prin Ordinul nr. 118/2013 al Ministerului Finanțelor, stingerea datoriilor poate fi efectuată prin convertirea datoriei în aport în capital social. Astfel, majorarea capitalului social din contul datoriei aferente serviciilor prestate de către persoana fizică nu este interzisă.

29.1.4.13 Poate beneficia fiecare din soți de scutirea personală dacă după încheierea anului fiscal, în care unul din ei a beneficiat de scutirea celuilalt, ei au decis ca fiecare să folosească scutirea sa personală?