Bursele europene şi-au adâncit pierderile înregistrate în debutul tranzacţiilor de joi, iar piaţa din Atena a coborât cu până la 9%, în contextul în care acţiunile principalelor bănci au intrat în picaj după ce BCE a restricţionat împrumuturile acordate Greciei.

Redresarea zonei euro nu este nici solidă nici suficient de puternică, se arată într-un raport anual al FMI privind situaţia din regiune, în care estimarea de creştere economică este redusă cu 0,1 puncte procentuale, la 1%. FMI a menţinut neschimbată prognoza pentru 2015, la 1,5%.

Ministrul Finanţelor Anatol Arapu şi Directorul BERD pentru Infrastructura Municipală și de Mediu, Jean-Patrick Marquet au semnat astăzi, la Chișinău, Acordul de împrumut în vederea realizării Proiectului de alimentare cu apă în regiune de dezvoltare Nord a Republicii Moldova. Acordul prevede un împrumut de 10 milioane de euro pentru dezvoltarea unui sistem regional de alimentare cu apă și canalizare în municipiul Bălți și șase raioane în nordul țării.

Proiectul privind extinderea gazoductului Iaşi-Ungheni până la Chişinău va fi realizat după ce vor fi finalizate toate documentele tehnice şi după ce vor fi identificate resurse financiare. Ministrul Economiei, Stephane Bride, a declarat, în cadrul unui interviu pentru ziare.com, că în cadrul proiectului privind aducerea gazului românesc în Republica Moldova mai au loc unele lucrări de infrastructură.

Acționarii celor trei bănci problematice care urmează să fie lichidate practic nu au șanse să-și recupereze investițiile. Declarația a fost făcută de guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Dorin Drăguțanu, după ședința Comitetului Național pentru Stabilitate Financiară, informează Noi.md.

Încetinirea economiei chi­neze, a doua ca mărime din lume, scăderea preţurilor anumitor materii prime, printre care fierul şi petrolul, supraevaluarea pieţei americane de capital şi scăderea brutală a acţiunilor companiilor de tehnologie sunt câteva din cele zece semne despre care publicaţia britanică The Telegraph scrie că anunţă un dezastru financiar global. Frânarea economiei chineze sporeşte riscurile pentru investitorii din întreaga lume, întrucât China contribuie cu un sfert la creşterea economiei mondiale şi este cel mai mare cumpărător de materii prime din lume, cu care îşi alimentează bula masivă din sectorul construc­ţiilor.

Despre situația macroeconomică în Moldova s-a vorbit în cadrul ședinței a echipei de negociatori cu reprezentanții Fondul Monetar Internațional, care a avut loc, astăzi,în incinta Ministerului Economiei. Părțile au făcut un schimb de opinii despre evoluţia social-economică a Republicii Moldova, prezentând ultimele tendinţe privind principalii indicatori macroeconomici, înregistrați pe parcursul anului 2015.

România este mai riscantă pentru afaceri decât state precum Bulgaria, Ungaria, China, Chile şi Malaezia, ocupând locul 26 în rândul a 43 de ţări emergente clasificate de Bloomberg de la cea mai puţin sigură, Venezuela, la cea mai sigură, Taiwan. Cele mai riscante ţări pentru afaceri sunt Venezuela, Nigeria, Egipt, Pakistan şi Argentina.

Rezerva Federală a SUA (Fed) a avertizat băncile active pe piaţa americană că va înăspri testele prin care evaluează capacitatea acestora de a rezista la o eventuală criză financiară, iar verificările vor avea loc regulat, pentru ca instituţiile de credit să remedieze vulnerabilităţile identificate.

Marile banci europene se vor confrunta cu costuri juridice suplimentare de 50 miliarde de dolari deoarece incearca sa ajunga din urma bancile din SUA, conform analistilor Morgan Stanley, transmite Bloomberg. Creditorii europeni, care au acumulat costuri juridice in valoare de peste 80 miliarde de dolari in perioada care a trecut de la izbucnirea crizei financiare globale in 2009, vor avea nevoie in total de 130 miliarde de dolari pentru solutionarea unor procese si anchete, sustin analistii de la Morgan Stanley, care estimeaza ca bancile americane, care pana acum au facut provizioane de 125 miliarde de dolari, ar putea avea nevoie de inca 25 miliarde de dolari.

Fluxul solicitărilor din creditul polonez de 90mln euro, acordat pentru modernizarea sectorului agricol și creșterea treptată a cotei de produse agricole cu valoarea adăugată mare a sporit în ultimele zile, potrivit lui Nicolae Ciubuc,vice-director al Agenției de Intervenții și Plăți pentru Agricultură.

Rezervele valutare ale Chinei, la un nivel record de aproape 4.000 de miliarde de dolari, au devenit o «povara mare» pentru autoritatile de la Beijing, intrucat cresterea puternica a acestora ar putea alimenta inflatia pe termen lung, a declarat premierul chinez Li Keqiang. Seful executivului de la Beijing s-a angajat sa reduca surplusul comercial al Chinei, care alimenteaza rezervele valutare. Rezervele de valuta ale Chinei, cele mai mari din lume, au crescut cu 130 de miliarde de dolari in primul trimestru, la 3.950 miliarde de dolari, un nou record.

Cele mai mari 30 de bănci din Europa în funcţie de capitalizare au renunţat anul trecut la 80.000 de angajaţi, reprezentând 3,5% din total, iar o revenire a numărului de locuri de muncă la nivelul anterior crizei pare puţin probabilă, în pofida recuperării economice din regiune. Declinul veniturilor, pierderile şi nevoia de a convinge autorităţile de reglementare că nu mai sunt instituţii de credit atât de mari încât dacă au probleme să pună în pericol sistemul financiar au determinat băncile să-şi reducă semnificativ operaţiunile începând din 2008, când colapsul Lehman Brothers a declanşat criza financiară globală.

Ideea de antreprenoriat este destul de atrăgătoare, însă o serie de factori precum mediul economic curent, sistemul fiscal apăsător şi birocraţia gândită parcă să încurce orice iniţiativă de a produce bani reprezintă obstacole ce par de neocolit. Afaceri se pot face însă oriunde şi o parte din oameni au înţeles acest lucru.

În ultimii ani autorităţile reformează intensiv cadrul de reglementare a activităţii de întreprinzător cu scopul de a crea un mediu atractiv pentru iniţierea şi dezvoltarea afacerilor. Pe lângă facilitarea procesului de obţinere a actelor permisive, se fac schimbări şi în ceea ce priveşte controalele de stat. Astfel, în anul curent a devenit funcţional Registrul de Stat al Controalelor care asigură un proces digitizat şi transparent de planificare și raportare a verificărilor. Mai mult, recent au fost abolite vizitele fiscale la întreprinderile nou-fondate.

În conformitate cu art. 102 alin. (1) din CF, subiecţilor impunerii, înregistraţi în calitate de plătitori ai T.V.A., li se permite trecerea în cont a sumei T.V.A., achitate sau care urmează a fi achitată furnizorilor plătitori ai T.V.A., aferente cheltuielilor efectuate pînă la momentul înregistrării şi legate de procurarea mijloacelor fixe, cu destinaţie de producţie în agricultură, de construcţia şi reconstrucţia obiectelor cu destinaţie de producţie în agricultură, de crearea şi întreţinerea plantaţiilor tinere, de creşterea tineretului animal şi întreţinerea cirezilor.

O firma din Romania face in fiecare an 39 de plati catre stat in contul taxelor si contributiilor, de 3 ori mai multe fata de media UE, pentru care pierde 200 de ore, iar cea mai mare parte din povara fiscala este distribuita pe munca, conform unui raport publicat de Banca Mondiala (BM). Astfel, Romania se afla pe pozitia 134 in clasamentul «Paying Taxes 2014», raport realizat de Banca Mondiala si compania de consultanta si audit PwC, o urcare de 2 locuri fata de pozitia 136 ocupata anul trecut. In acest sens, Romania e devansat de Bulgaria (locul 81), Republica Moldova (95), Botswana (47), Afganistan (98), Bangladesh (100) sau Bhutan (104).

14 manageri din 9 companii moldovenești au făcut schimb de experiență și-au preluat cele mai bune pratici în afaceri de la antreprenorii austrieci, în cadrul unei vizite de studiu de la Viena, în perioada 21 — 25 septembrie 2015. Vizita a fost organizată de către Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova în cadrul programului de sporire a calificării managerilor Moldova-Austria.

Experții Centrului analitic independent „Expert-Grup” propun amendarea legislației pentru a interzice Guvernului să ofere garanții băncilor comerciale fără acordul Parlamentului. Declarația a fost făcută de expertul organizației Iurie Morcotîlo, în cadrul prezentării rezultatele unui nou studiu privind utilizarea mijloacelor bugetului de stat. Iurie Morcotîlo a amintit că, pînă în luna septembrie 2014, toate garanțiile de stat puteau fi oferite de Guvern cu condiția că acestea sînt aprobate de Parlament, însă Executivul a introdus modificările respective în Legea cu privire la datoria publică în cadrul setului de legi adoptate prin asumarea responsabilității politice față de Parlament. În rezultat, Guvernul a oferit garanții pentru oferirea unor sume enorme celor trei bănci problematice și toți știu care au fost consecințele.

Prim-ministrul Valeriu Streleţ s-a întîlnit în această seară cu o delegaţie a Consiliului Birourilor Sistemului Internaţional de Asigurări „Carte Verde”, condusă de preşedintele acestuia, Jean Zenners. La discuţii au participat şi reprezentanţi ai Biroului Național al Asigurătorilor de Autovehicule (BNAA).