Activitatea de întreprinzător este activitatea de producere, procesare, comerț, prestarea de servicii și executare a lucrărilor, desfășurată de persoane fizice sau juridice în mod independent, din proprie inițiativă, în numele lor, pe riscul propriu şi sub răspunderea lor patrimonială, cu scopul de a-și asigura o sursă de venit, înregistrate în conformitate cu legislația în vigoare.   Ministerul Economiei și Infrastructurii a propus pentru consultări publice un vast proiect de lege ce are drept scop optimizarea, modernizarea și îmbunătățirea mecanismului de reglementare a activității în baza patentei de întreprinzător, eliminarea neclarităților la implementarea Legii nr.231/2010 cu privire la comerțul interior, a dezechilibrului fiscal la impozitarea activității patentarilor comparativ cu alte forme de antreprenoriat etc.

Peste 19 mii de cetăţeni au achitat, în luna ianuarie 2019, prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (AOAM) în sumă fixă. În comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, cifra este în creştere cu circa două mii de persoane comunică Compania Națională de Asigurări în Medicină. Astfel, din numărul total de plătitori peste 13 mii de persoane au beneficiat de reducere în proporţie de 50% din valoarea primei. Este vorba despre fondatorii de întreprinderi individuale, deţinătorii de patentă, arendaşii, arendatorii, cetățenii neangajați și neasigurați de Guvern care se află în Moldova pentru cel puţin 183 de zile pe an,

Entitatea „R” SRL a semnat un contract de prestări servicii cu o persoană fizică cetăţean, care va executa elaborarea expertizei tehnice (persoana deţine certificat de atestare tehnico-profesională). Care sunt reţinerile ce urmează să le efectueze entitatea „R” din plăţile pentru remunerarea persoanei fizice? Potrivit prevederilor art. 88 alin. (5) din CF veniturile persoanei fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător, obţinute din prestarea serviciilor și/sau lucrărilor, precum și veniturile membrilor consiliului sau comisiei de cenzori a întreprinderilor sunt considerate drept salariu din care se reţine impozitul conform cotei prevăzute la art. 15 lit. a) din CF.

Rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei (în continuare — IT) practică o diversitate vastă de activităţi, fapt ce provoacă diverse întrebări privind modul de contabilizare a costurilor privind crearea, implementarea și gestionarea tehnologiilor informaţionale, precum și prezentarea informaţiilor aferente în situaţiile financiare. Cadrul normativ de bază pentru entităţile ce activează în acest domeniu îl reprezintă Legea nr. 77 din 21.04.2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei (în continuare — Legea) și HG 1144 din 20.12.2017 cu privire la crearea parcului pentru tehnologia informaţiei „Moldova IT park”.

Articolul 90 alin.(1) din Codul fiscal stabilește că, impozitul pe venit la sursa de plată se reţine, în mod obligatoriu, de către orice: a) persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102 şi activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103;

După schimbarea regimului de impozitare a tichetelor de masă, care va fi regimul de impozitare al acestora în cazul în care tichetele vor fi acordate salariaţilor rezidenților parcurilor IT cu valoare mai mare de 45 lei? Prin Legea nr.122 din 16 august 2019 a fost modificat regimul de impozitare a tichetelor de masă. Conform prevederilor art. 7 alin. (2) din Legea nr.166/2017 cu privire la tichetele de masă, cu modificările operate prin Legea nr. 122/2019 (prevederile vor fi puse în aplicare începând cu 1 ianuarie 2020), valoarea nominală deductibilă a tichetelor de masă acordate de către angajator salariaţilor reprezintă un venit din care nu se calculează prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (datorate de angajator şi angajat) şi impozit pe venit din salariu.

La întreprindere sunt angajate două persoane prin cumul, iar fondatorul nu activează în cadrul acesteia. A fost calculată și achitată taxa pentru amenajarea teritoriului și, totodată, prezentată darea de seamă TL13 pe toate trimestrele anului 2018 doar pentru o persoană – fondatorul întreprinderii. Mai târziu, s-a constatat că, începând cu anul 2018, pentru fondator nu se mai calculează taxa pentru amenajarea teritoriului. Cum urmează a se proceda pentru a corecta situația?

Entitatea a acordat pe parcursul anului angajaților săi ajutoare materiale. Cum urmează a fi impozitate și reflectate acestea în Darea de seamă lunară (Forma IPC18)?

Este obligat angajatorul să recalculeze impozitul pe venit din salariu în cazul depunerii cererii de către salariat privind anularea scutirii personale în legătură cu atingerea venitului impozabil în mărime de 360 mii lei?   Potrivit prevederilor art. 33 alin. (1) din CF, fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mic de 360 mii lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art. 901, are dreptul la o scutire personală anuală în sumă de 25200 lei.  

(29.2.7.2) Сum se restituie suma impozitului pe venit achitată în plus de către persoana fizică care nu practică activitate de întreprinzător?

În Monitorul Oficial din 25 decembrie curent a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 635 din 21 decembrie 2020 cu privire la aprobarea Listei agenţilor economici contribuabili mari (persoane juridice) pentru anii 2021-2022, în care sunt incluși 560 de agenți economici.   Reamintim că SFS a aprobat prin Ordinul nr.613 din 9 decembrie 2020 o procedură nouă, dar  și criteriile de determinare contribuabililor mari, fiind abrogat Ordinul IPFS nr.1387/2016 cu privire la organizarea activităţii de administrare a contribuabililor mari.  

Dreptul și mărimea scutirii personale, acordate persoanei fizice la calcularea impozitului pe venit este stabilit de art. 33 al Codului fiscal.     Potrivit рct. 9, 17, 30 și 32 din Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu și din alte plăți efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum și din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de

Ordinul nr.278-A al Casei Naționale de Asigurări Sociale din 24 decembrie 2020 cu privire la publicarea Raportului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în anul 2019 se regăsește pe paginile Monitorului Oficial al RM din 8 ianuarie 2021. Indicatorii BASS care inițial au fost stabiliți la venituri și cheltuieli în sumă de 21427381,2 mii de lei, pe parcursul anului 2019 au fost modificați, veniturile fiind aprobate în sumă de 21869879,9 mii de lei, iar cheltuielile – în sumă de 21886893,8 mii de lei, cu un deficit de 17013,9 mii lei.   Conform Raportului, la situația de 1 ianuarie 2020 veniturile BASS au fost executate în sumă de 21748348,6 mii lei, cu 9,9% mai mult față de anul precedent și cu 0,6% mai puțin față de prevederile anuale precizate.

(8.6.4.1) Cum se stabilesc cotele impunerii la taxa pentru folosirea zonei drumului public și/sau zonelor de protecţie a acestuia din afara perimetrului localităţilor pentru amplasarea publicităţii exterioare? (6.2.5.3) Este obligată persoana juridică sau fizică, înregistrată în calitate de întreprinzător, care nu desfăşoară o anumită perioadă de timp activitate de întreprinzător, să achite taxa pentru amenajarea teritoriului?

Pentru anul 2020, prima de asigurare obligatorie de asistență medicală în formă de contribuție procentuală la salariu și la alte recompense va rămâne de 9,0% – câte 4,5% pentru fiecare categorie de plătitori (salariat și angajator). Prima calculată în sumă fixă va rămâne la nivelul anilor 2014–2019, în cuantum de 4056 lei. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale propune spre consultare proiectul Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2020.

În prezentul articol sunt oferite răspunsuri la unele întrebări, care apar în activitatea agenților economici cu referință la modul de documentare și de contabilizare a operațiunilor derulate în cazul importului de mărfuri, care, până a fi puse în libera circulație, sunt plasate într-un regim vamal temporar, ce are drept efect suspendarea de drepturile de import.  Ce acte normative reglementează regimul de antrepozit vamal?

Rezervele reprezintă, în principiu, beneficii capitalizate în mod durabil de entitate până la aprobarea unei decizii. Rezervele reprezintă componente ale capitalului propriu sub formă de capital de rezervă (rezerve stabilite de legislație), rezerve statutare (rezerve prevăzute de statut) și alte rezerve, cu excepția rezervelor din reevaluare, care constituie surplusul de reevaluare stabilit în urma reevaluării imobilizărilor corporale efectuate conform Standardului național de contabilitate (SNC) „Imobilizări necorporale și corporale”. În funcție de conținutul economic rezervele se împart în:

În conformitate cu punctul 21 din Regulamentul de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1117 din 22.08.2002, decontările pentru produsele petroliere procurate de consumator se efectuează în numerar (în valută naţională), prin transfer bancar, în baza cardurilor de plată sau a cardurilor corporative valorice. 

În cadrul procesului de rebranding al entității „X”, este prevăzută reducerea numărului statelor de personal al entității. Cum urmează a fi supuse impozitării cu impozitul pe venit plățile aferente indemnizațiilor de eliberare din serviciu? Urmează a fi calculate din aceste plăți prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală? Cum urmează a fi reflectate plățile menționate în Darea de seamă (Forma IPC18)1?

Potrivit Ordinului Ministerului transporturilor și infrastructurii drumurilor nr.172/2005 cu privire la aprobarea Normelor de consum de combustibil şi lubrifianţi în transportul auto, normele de consum de combustibil (lubrifianţi) în transportul auto sunt destinate pentru calcularea semnificaţiei normate a consumului de combustibil, pentru ţinerea evidenţei statistice şi operative, determinarea preţului de cost al transporturilor şi altor tipuri de lucrări de transport, planificarea necesităţilor întreprinderilor în vederea asigurării cu produse petroliere, efectuarea calculelor la impozitarea întreprinderilor, realizarea regimului de economie şi păstrare a energiei produselor petroliere utilizate, realizarea decontărilor cu beneficiarii de mijloace de transport, conducătorii auto etc.