Potrivit noțiunii expuse la art. 2 din Legea nr. 22 din 23.02.2018 privind exercitarea unor activități necalificate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, „zilier” este persoană fizică, cetățean al Republicii Moldova, cetățean străin sau apatrid, care are capacitate de muncă și care exercită, contra unei remunerații, activități necalificate cu caracter ocazional pentru un beneficiar.

Agentul economic urmează să achite în mod obligatoriu suma prognozată a impozitului pe venit în rate, în termenii stabiliți de art.84 din Codul fiscal. Persoanele care achită dividende acţionarilor (asociaţilor) săi pe parcursul perioadei fiscale achită ca parte a impozitului o sumă egală cu 12% din profitul perioadei fiscale în curs, din care se vor achita dividende, în termenii stabiliți la art. 801 din Codul fiscal.

Obligaţia de înregistrare a facturilor fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale, potrivit art.1181 din Codul fiscal, survine doar în cazul facturilor fiscale a căror valoare impozabilă a livrării impozabile depăşeşte 100 mii lei. Valoarea impozabilă a livrării impozabile, determinată în corespundere cu art.97 din Codul fiscal, reprezintă valoarea achitată sau care urmează a fi achitată fără TVA.

Ministerul Finanțelor anunță că în primele 2 luni ale anului 2021 la bugetul public național au fost acumulate venituri în sumă de 10,1 mld. lei, fiind în creștere cu 556,0 mil. lei față de luna februarie a anului trecut, în timp ce cheltuielile au constituit 11,1 miliarde lei, care comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020 sunt mai mari cu 982,9 mil. lei.

Potrivit noțiunii expuse la art. 2 din Legea nr. 22 din 23.02.2018 privind exercitarea unor activități necalificate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, „zilier” este persoană fizică, cetățean al Republicii Moldova, cetățean străin sau apatrid, care are capacitate de muncă și care exercită, contra unei remunerații, activități necalificate cu caracter ocazional pentru un beneficiar.

Va fi obligat agentul economic să rețină la sursa de plată impozitul pe venit în cazul în care acesta procură de la persoana fizică un tractor? Potrivit art. 90 din CF, orice persoană care desfăşoară activitate de întreprinzător urmează să rețină o sumă în mărime de 12% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice. Nu se reţine în prealabil suma menționată din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice pe veniturile obţinute de către aceasta din înstrăinarea mijloacelor de transport rutier.

Întreprinderea a încheiat cu angajatul «A» un contract individual de muncă pe durată determinată (01.11.2018 – 31.10.2019). Angajatul s-a aflat în concediu medical în perioada 06.12.2018 – 26.01.2019, fapt confirmat prin certificate medicale. Întreprinderea a achitat indemnizaţia pentru incapacitatea temporară de muncă pentru întreaga perioadă a concediului medical, pornind de la faptul că durata acestuia în fiecare dintre ani nu a depăşit 30 de zile. Oare întreprinderea a procedat corect? Este aceasta în drept să solicite de la fostul angajat restituirea sumei indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă achitată în plus în cazul în care acest fapt a avut loc?

Pentru rezidenții parcurilor IT, valoarea maximă a creditului pentru care se subvenționează dobânzile constituie suma cumulativă a plăților salariale declarate în forma IPC18 sau suma cumulativă a plăților real achitate?    În conformitate cu prevederile art.4 alin.(1)-(2) din Legea nr.60/2020 privind instituirea unor măsuri de susţinere a activităţii de întreprinzător şi modificarea unor acte normative, mărimea subvenției lunare acordate beneficiarilor constituie suma dobânzii lunare achitate pentru creditele contractate în cadrul Programului de subvenționare a dobânzilor.

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale propune spre consultare publică proiectul legii pentru modificarea Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2020 nr.174/2019, fiind propusă majorarea veniturilor FAOAM cu 117399,3 mii lei, precum și a cheltuielilor cu 533997,7 mii lei.   Potrivit notei proiectului, se propune micșorarea veniturilor din primele AOAM în formă de contribuție procentuală la salariu și la alte recompense achitate de fiecare categorie de plătitori cu 209400,0 mii lei. Această diminuare este impusă de încasările executate în primele 7 luni ale anului 2020 în comparație cu suma planificată. Astfel, în perioada ianuarie-iulie 2020 aceste venituri au constituit 2668153,9 mii lei, cu 99,6 mil. lei mai puțin comparativ cu suma planificată.

Fidejusorul – persoana fizică a onorat obligațiunile întreprinderii X pentru creditul bancar contractat. Ce obligații fiscale apar la întreprindere în raport cu suma creditului rambursat de către persoana fizică?   Calificarea sumelor achitate de către fidejusor (persoană garant), dar și apariția unor obligații fiscale între părți aferente creditului rambursat rezultă din condițiile contractuale încheiate între părți.

Fluxurile de procesare în cadrul procesului de evidență a amenzilor contravenționale vor fi automatizate, iar cooperarea dintre autoritățile care au aplicat amenzi va fi optimizată prin implementarea unei soluţii moderne de e-guvernare ce va oferi un serviciu public calitativ şi va spori transparența procesului de evidență a amenzilor contravenționale. Ministerul Finanțelor propune spre consultare publică proiectul hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea conceptului tehnic al sistemului informațional automatizat „Registrul amenzilor contravenționale” (SIA „RAC”).

Cabinetul de miniștri a aprobat în ședința de astăzi, 30 noiembrie curent, hotărârea privind aprobarea proiectului de lege ce se referă la politica fiscală și vamală pentru anul 2021. Documentul urmărește asigurarea unei legislații fiscale și vamale favorabile dezvoltării economice, consolidarea veniturilor bugetare în vederea finanțării cheltuielilor publice și susținerea mediului de afaceri.   Prioritatea Ministerului Finanțelor în raport cu mediul de afaceri este simplitatea, claritatea și comoditatea procesului de calculare și achitare a impozitelor și taxelor. Reducerea numărului impozitelor și taxelor sau a unor facilități fiscale și vamale este doar o opțiune pe care Guvernul o poate lua în considerare sau nu, în funcție de parametrii bugetari.

Mediul de business este implicat în continuare în procesul de prezentare a modificărilor Codului muncii. Astăzi, 26 mai, în cadrul ședinței Grupului de lucru nr. 4 „Rеduсеrеa oсupării informalе și a fеnomеnului ,,salariilor în pliс” de pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru,  propunerile de modificare a legislației muncii au fost prezentate de reprezentanți ai Asociației Businessului European (EBA).   Potrivit Alexandrei Popa, policy & advocacy manager (EBA), propunerile au fost formulate ținând cont de necesitatea diminuării impactului pandemiei asupra mediului de business. Totodată, aceste prevederi ar putea fi preluate și implementate și după perioada post Covid, deoarece angajatorii ar dori să mențină o parte din instrumentele aplicate (cum ar fi munca la distanță), ceea ce le-ar permite reducerea cheltuielilor.

Serviciul Fiscal de Stat și-a axat eforturile în vederea reducerii evaziunii fiscale, economiei tenebre și creșterea conformării voluntare prin realizarea măsurilor de prevenire şi contracarare a fenomenului muncii „la negru” şi a practicii de achitare a salariilor „în plic”. Aceste acțiuni sunt prevăzute în Planul de acțiuni privind minimizarea practicii de achitare a salariilor „în plic” şi „muncii la negru”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.477 din 28 iunie 2011 și Matricea de acțiuni pentru implementarea Strategiei naționale privind ocuparea forței de muncă pentru anii 2017-2021, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1473 din 30.12.2016.

Începând cu luna octombrie 2019, Serviciul Fiscal de Stat a demarat acțiuni ordinare de verificare a persoanelor fizice sub aspectul corectitudinii onorării obligației de declarare și achitare a impozitului pe venit pentru perioadele fiscale ale anilor 2015 – 2018. Criteriile ce au stat la baza identificării persoanelor fizice față de care au fost inițiate acțiuni de verificare sunt următoarele:

Cunoști cum se întocmesc formulele contabile la achitarea cu cardul sau ce consecințe fiscale te așteaptă dacă nu completezi zilnic Registrul echipamentelor de casă și control? Știi cum se completează corect documentele primare? Știi cât te costă o amendă dacă încalci regulile de utilizare ale ECC? Ține situația fluxului mijloacelor bănești sub control!   Te invităm la seminarul tematic să discutăm situații practice pe data de 26 septembrie!

Pe parcursul ultimilor ani datele din Dările de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate Forma IPC18/21 sunt expediate de către Serviciul Fiscal de Stat (SFS) şi preluate ulterior de către Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS) conform cadrului normativ. Totodată, se constatată situaţii când angajatorii nu respectă normele stabilite de declarare a venitului asigurat şi contribuţiilor de asigurări sociale pentru angajaţi.   Dat fiind faptul că prima parte a tabelului nr. 2 din Darea de seamă IPC21 include datele pe fiecare persoană asigurată cu privire la venitul asigurat şi contribuţiile de asigurări sociale,

Direcția generală finanțe a Consiliului municipal Chișinău propune spre consultare publică  proiectul de decizie pentru operarea modificărilor la Decizia nr. 25/1 din 29.12.2020 ,,Cu privire la aprobarea și punerea în aplicare a taxelor locale pentru anul 2021”, fiind necesară eliminarea situațiilor în care cotele taxelor stabilite prin decizia Consiliului municipal depășesc cotele maxime stabilite în anexa la Titlul VII al Codului fiscal. Reamintim că, prin Legea nr. 257/2020, a fost aprobată plafonarea taxelor locale pentru o perioadă de 3 ani. Respectiv, taxele stabilite anual de AAPL nu pot fi mai mari de cele prevăzute de CF. Totodată, proiectul conține măsuri de susținere a mediului de afaceri.  

În cazul producerii unui accident de muncă sau de boală profesională, cuantumul indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă plătite din mijloacele liber-profesionistului care practică activitate în sectorul justiției se stabilesc în proporție de 100% din salariul mediu lunar prognozat pe economie, stabilit de Guvern, pentru anul în care s-a produs riscul asigurat. Prevederea prin care se completează art. 14 din Legea nr.756/1999  este inclusă în politica fiscală și vamală pentru anul 2021.   Indemnizația se achită pentru 20 de zile calendaristice calculate de la data pierderii temporare a capacității de muncă de către liber-profesionistul care practică activitate în sectorul justiției,

Elaborarea bugetului de stat pentru anul curent a fost fundamentată pe o creștere economică de 4,7% și un nivel al inflației de 2,7%, iar obiectivul principal al Guvernului este fortificarea poziției bugetar-fiscale și gestionarea responsabilă a finanțelor publice, a menționat Tatiana Ivanicichina, secretarului de stat al Ministerului Finanțelor,  în cadrul conferinței MEGA „Economia și finanțele publice în 2021: riscuri, prognoze și recomandări de politici pentru relansarea economică” organizată de Centrul Analitic Independent Expert-Grup.