În ultimii ani, în tot mai multe țări are loc o creştere semnificativă a interesului pentru ceea ce reprezintă procesul de guvernare a entității și cum este văzut acesta de specialiști din domeniu.

Hotărârea cu privire la aprobarea Planului sectorial anticorupție în domeniul administrării și deetatizării proprietății publice pentru anii 2018-2020 a fost publicată în Monitorul Oficial din 22 iunie curent. Planul are ca obiectiv eficientizarea acţiunilor statului în vederea valorificării drepturilor şi calităţii de proprietar, sporirii integrităţii responsabililor prin parcurgerea unor etape distincte de implementare a unor acţiuni concrete. Documentul se bazează pe următoarele cinci priorități:

Noul standard IFRS 161, fiind considerat de experți un adevărat „cutremur” contabil, a reușit deja să ridice întrebări la aplicarea practică. Aceasta se datorează faptului că noile reglementări necesita un efort destul de mare de implementare și fac apel la raționamentul profesional.

Termenul de prezentare a dării de seamă anuale privind mărimea și circulația proprietății publice va fi extins de la 25 ianuarie la 31 martie. Cabinetul de miniștri a aprobat ieri o hotărâre în acest sens, cu scopul asigurării veridicității datelor raportate incluse în dările de seamă. Menționăm că potrivit prevederilor în vigoare ale Hotărârii Guvernului nr. 568 din 6 mai 2008, întreprinderile de stat și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat urmează să prezinte darea de seamă prenotată aferentă rezultatelor anuale până la data de 25 ianuarie.

Persoanele care nu dețin în proprietate exclusivă sau cu alți membri ai familiei o locuință, cu o suprafață locuibilă de peste 9 m2 pentru fiecare membru al familiei, vor fi eligibili Programului de stat ”Prima casă”. Parlamentul a votat în lectură finală un proiect de lege ce prevede extinderea listei beneficiarilor acestui program.

Partea I §7. TREI ÎNTREBĂRI-CHEIE Pentru practician, la aplicarea noului regim al clauzelor abuzive sunt decisive răspunsurile la următoarele trei întrebări-cheie: 1) cine este profesionist și cine este consumator? 2) când o clauză este individual negociată? 3) când o clauză este abuzivă? În cele ce urmează vom încerca să găsim răspunsul la ele prin prisma noilor reglementări.

Cerinţele pentru elaborarea Raportului narativ privind executarea bugetelor autorităților şi instituţiilor bugetare, aprobate în baza prevederilor articolului 38 din Legea contabilității nr.113-XVI din 27 aprilie 2007, au fost publicate în Monitorul Oficial Nr. 50-59 din 17 februarie curent.

În prezentul articol vom expune un model de procedură compusă dintr-un set de reguli aferente creării provizioanelor privind reparațiile curente ale imobilizărilor corporale utilizate în procesul de fabricație. Menționăm că propunerile autorilor sunt cu caracter de recomandare, care pot fi aplicate și modificate în funcție de specificul activității entității, de necesitățile informaționale proprii ale entității, precum și, nu în ultimul rând, în funcție de cerințele reglementărilor în vigoare din domeniu.

Licența eliberată asiguratorului poate fi reperfectată în cazul schimbării denumirii acestuia, modificării adresei sediului sau completării activității persoanei juridice cu noi clase și tipuri de asigurare sau excluderea acestora din activitate. Parlamentul a votat în lectură finală un proiect de lege ce prevede modificarea și completarea Legii cu privire la asigurări.

Dacă e să ne uităm din punt de vedere simbolic, cifra 7 are un șir de conotații semnificative – 7 zile în care Dumnezeu a creat lumea, cele 7 minuni ale lumii, 7 culori ale curcubeului, 7 ani de acasă și altele. Parafrazând, am putea spune că și pentru „Monitorul fiscal” această cifră este încărcată de simbolism pentru că semnifică, în primul rând, maturitatea.

Un contabil se duce la doctor pentru că avea probleme cu somnul. – Bună ziua, dle doctor, sufăr de insomnie.. nu pot sa dorm… – Aţi încercat sa număraţi…? – Da desigur, tocmai asta este problema… mă apuc sa număr şi, dacă greşesc, trebuie să verific de unde a apărut eroarea şi să sun după auditor. X X X X X

Raportul financiar al programelor naționale în ocrotirea sănătății a fost denaturat cu suma de 350,8 mii lei, inclusiv din cauza nerespectării unor prevederi ale cadrului de reglementare în domeniul evidenţei contabile şi raportării financiare în sectorul bugetar. Curtea de Conturi a publicat în Monitorul Oficial de vineri, 15 iunie 2018, Raportul auditului programelor naționale în ocrotirea sănătății la 31.12.2017.

În Monitorul Oficial din 3 august curent a fost publicată Hotărârea Curții de Conturi privind Raportul auditului situațiilor financiare aleAgenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) la 31 decembrie 2017. Rapoartele financiare întocmite de către ANRE oferă o imagine reală și fidelă a situațiilor patrimonială și financiară, acestea nefiind denaturate semnificativ și corespund cadrului de raportare financiară aplicat, este concluzia Curții de Conturi inclusă în raport.

Intensificarea eforturilor Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova în vederea modificării prevederilor legislaţiei ce ţine de contabilitate, auditul situaţiilor financiare și fiscalitate, în conformitate cu Acordul de Asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană, trezeşte incertitudine în mediul de afaceri şi, în special, al contabililor.

În anul 2017 valoarea totală a sancțiunilor impuse de Consiliul Concurenței drept urmare a încălcărilor legislației concurențiale a constituit 12,5 mil. lei, dintre care la bugetul de stat au fost încasați 8,3 mil. lei, potrivit Raportului de activitate al Consiliului Concurenței pentru anul 2017. Amenda încasată în 2017 a fost de 1,5 ori mai mare decât suma cumulată a amenzilor din anii 2013-2016.

Pentru identificarea activităților şi tranzacțiilor suspecte ce cad sub incidența Legii cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, entităţile raportoare urmează să aplice procedurile privind abordarea bazată pe risc a clienţilor şi a tranzacţiilor. În Monitorul Oficial din 1 iunie 2018 a fost publicată Metodologia privind identificarea activităților și tranzacțiilor suspecte de spălare a banilor și finanțare a terorismului.

În ședința de ieri a Parlamentului a fost votat pachetul de acte legislative ce prevede reforma domeniului fiscal. Aceste acte sunt: • Proiectul nr.282 din 24 iulie 2018 cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative • Proiectul nr.283 din 24 iulie 2018 pentru modificarea și completarea unor acte legislative • Proiectul nr.284 din 24 iulie 2018 privind declararea voluntară și stimularea fiscală.

Autorizațiile tehnice și permisul de exercitare eliberate de Ministerul economiei, prevăzute în Codul subsolului, ce se prezintă la eliberarea licenței pentru extragerea substanțelor minerale utile sau a apelor minerale naturale și potabile vor fi excluse.

Ce înseamnă situație de risc, cum se gestionează companiile în asemenea cazuri, ce metode de eliminare a riscurilor există și cum se implementează ele? Aceste și alte întrebări au fost clarificate în cadrul conferinței cu genericul „Retragerea companiei din zonele de risc: managementul și optimizarea”, organizată de Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști din Republica Moldova (ACAP), în parteneriat cu compania de consultanță Brodsky Uskov Looper Reed & Partners (BULR) și cu Universitatea de Stat din Moldova.

Începând cu 1 octombrie 2018, se modifică cota de impunere a veniturilor impozabile a persoanelor fizice la 12% anual, iar mijloacele bănești care anterior nu au fost declarate vor putea fi declarate voluntar de către deținători, fără ca ei să fie supuși unor măsuri de constrângere din partea statului. Acestea și alte prevederi fac parte din pachetul legislativ de reformă fiscală, ce are ca scop stimularea mediului de afaceri, creșterea competitivității agenților economici, precum și perfecționarea legislației fiscale.