Casa Națională de Asigurări Sociale a publicat Raportul operativ privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în primele 8 luni ale anului 2021. Potrivit informației, în bugetul asigurărilor sociale de stat au fost acumulate venituri în sumă totală de 18505,2 mil. lei, sau 70,1% din planul anual stabilit de 26400,5 mil. lei.   Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii s-au acumulat în sumă de 10391,8 mil. lei sau 68,9% din suma anuală prevăzută de 15080,1 mil. lei. Faţă de indicatorul respectiv realizat în perioada similară a anului 2020, suma contribuţiilor de asigurări sociale de stat acumulate în perioada raportată a înregistrat o creştere cu 1390,0 mil. lei sau cu 15,4%.

În scopul respectării prevederilor Dispoziției nr. 3 din 23 martie 2020 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova (CSE), emisă în conformitate cu art. 2 din Hotărârea Parlamentului nr. 55/2020 privind declararea stării de urgență, în partea ce ține de instituirea moratoriului asupra controalelor fiscale, expunem următoarele. 1. Parlamentul RM, prin Hotărârea nr. 55/2020, a declarat stare de urgenţă pe întreg teritoriul RM pe perioada 17 martie – 15 mai 2020. Pe perioada acesteia, CSE va emite dispoziţii care sunt obligatorii şi executorii pentru conducătorii autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, ai agenţilor economici, ai instituţiilor publice, precum şi pentru cetăţeni şi alte persoane aflate pe teritoriul RM și intră în vigoare din momentul emiterii.

Analiza fenomenului ocupării informale și a salariilor în plic, a activităților necesare pentru diminuarea acestuia au fost puse în discuție în ședința din cadrul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. Conform datelor prezentate la eveniment de către reprezentații Serviciului Fiscal de Stat, în anul 2018 au fost constatate 193 de cazuri de utilizare a muncii la negru sau de achitare a salariilor în plic, în care au fost aplicate amenzi în valoare de 42,5 mil. lei, dintre acestea fiind achitate peste 15,6 mil. lei. Tot atunci participanții la ședință au decis să acumuleze mai multă informație și date relevante pentru examinarea problemei și oferirea unei soluții pentru diminuarea fenomenului ce afectează atât bugetul național cât și dreptul persoanelor fizice la un venit legal și de asigurare socială și medicală.

Ministerul Finanțelor propune pentru consultări publice proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea componenței nominale a Comitetului de supraveghere a auditului, care este unul din organele de conducere a I.P. Consiliul de supraveghere publică a auditului. Proiectul are ca scop asigurarea activității Comitetului în componența nominală deplină.   În conformitate cu Regulamentul de activitate al Consiliului de supraveghere publică a auditului, Comitetul este format din 7 membri nepracticieni, care posedă cunoştinţe în domeniul economic sau în cel juridic şi are următoarea componenţă: doi reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor, un reprezentant al Băncii Naţionale a

Casa Națională de Asigurări Sociale reiterează importanța prezentării de către plătitorii de contribuții a datelor corecte în dările de seamă lunare.   Astfel, toate prestaţiile de asigurări sociale se stabilesc beneficiarilor în baza datelor acumulate la contul personal de asigurări sociale ale persoanei declarate de către angajator, fără a fi solicitată și prezentarea certificatelor despre salariu. Prin urmare, informaţia cu privire la perioadele de activitate de după anul 1999, precum şi contribuţiile de asigurări sociale declarate de către angajator prin intermediul Dării de seamă IPC 18 şi a Informaţiei IRM 19, servesc temei pentru stabilirea pensiilor şi indemnizaţiilor.

Potrivit Codului civil (în continuare – CC), sucursala reprezintă o subdiviziune separată a persoanei juridice, situată în afara sediului acesteia, care are aparența permanenței, propria conducere și dotarea materială necesară pentru a desfășura o parte sau toate activitățile persoanei juridice.

(Continuare. Partea I în nr.  5 (68) 2021) Clasa a 6-a „Venituri” Conturile din această clasă sunt destinate contabilizării veniturilor Asociațiilor de economii și împrumut (AEÎ) din activitățile operaționale, financiare, din ieșirea activelor imobilizate și veniturilor excepționale.

Uniunea Europeană și părțile contractante din zona pan-euro-mediteraneeană (PEM) negociază deja de câțiva ani cu privire la modificarea regulilor de origine a mărfurilor în vigoare în zona PEM, prevăzute de Convenția regională cu privire la regulile de origine preferențiale pan-euro-mediteraneene, la care Republica Moldova a aderat prin Legea nr. 111/2015.

Conform art. 92 alin. (2) din Codul fiscal, veniturile achitate și impozitul pe venit reținut la sursa de plată se reflectă în Darea de seamă privind reținerea impozitului pe venit

Proiectul de lege ce prevede indexarea diferențiată a pensiilor pentru asigurarea echității sistemului de pensii prin reducerea decalajului între cele mai mari și cele mai mici pensii, a fost aprobat în prima lectură în cadrul ședinței plenare din 9 martie cu 78 de voturi.   Astfel, prin derogare de la Legea nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii, în luna aprilie curent coeficientul de indexare să fie aplicat doar părții pensiei care nu depășește salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2022, care constituie 9900 lei.

Art. 234 alin. (2) din Codul fiscal (CF) prevede că contribuabilul nu poate beneficia de o reducere cu 50% a amenzilor aplicate dacă comite repetat, în decurs de 6 luni consecutive, încălcările fiscale1,2 prevăzute la art. 254 și 2541. Când se consideră ca fiind comise pentru prima oară încălcările menționate – data actului de control sau data emiterii deciziei asupra cazului de încălcare a legislației? Restricția dată se răsfrânge și asupra altor încălcări fiscale prevăzute de CF sau doar pentru încălcările prevăzute la art. 254 (amendă pentru încălcarea regulilor de utilizare a mașinii de casă şi de control) și 2541 (amendă pentru nerespectarea reglementărilor din domeniul transporturilor auto de călători și pentru neeliberarea biletelor de călătorie)?

Stațiile de alimentare a autovehiculelor cu combustibil, odată cu punerea în aplicare a noilor cerințe, se vor proiecta ținând cont de calculul o coloană la 1,2 mii automobile. Deși în proiect este stabilită această limită, se va permite și proiectarea stației destinate exclusiv alimentării până la 500 autoturisme. Totodată, suprafața terenurilor va varia de la 0,1 ha pentru 2 posturi de alimentare până la 0,4 ha – pentru 11.

Moștenitorul dobândește drepturile patrimoniale și obligațiile defunctului, cu excepția celor care, prin natura lor, sunt legate în mod inseparabil de persoana defunctului sau care, potrivit legii, nu se pot transmite de la o persoană la alta.

Indemnizația unică în mărime de 16 mii lei pentru personalul medical din instituțiile medicale, precum și pentru personalul medical angajat în subdiviziunile medicale din cadrul Ministerului Afacerilor Interne,  Ministerului Apărării,  Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor și Serviciului de Informații și Securitate, dar și pentru angajații Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică implicaţi în diagnosticul COVID-19, care s-au infectat cu COVID-19 în timpul exercitării atribuțiilor va fi acordată și pe parcursul anului curent.   Guvernul a aprobat un proiect de lege pentru modificarea Legii nr.69/2020  cu privire la instituirea unor măsuri pe perioada stării de urgenţă în sănătate publică.

Ministerul Muncii și Protecției Sociale anunță elaborarea proiectului de hotărâre a Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului privind restituirea cheltuielilor, legate de acordarea compensării diferenței de preț pentru consumul gazelor naturale / energiei termice pentru consumatorii casnici în legătură cu majorarea prețurilor reglementate la gazele naturale/tarifelor reglementate la energie termică.   Scopul proiectului este executarea prevederilor Legii nr. 192/2021 privind compensarea diferenței de preț pentru consumul gazelor naturale/energiei termice în perioada rece a anului, art. II din Legea nr. 5/2022 pentru modificarea unor acte normative,

Acordul multilateral al autorităților competente pentru schimbul automat de informații privind conturile financiare (Acord) va permite Moldovei să efectueze schimbul de informații cu jurisdicțiile semnatare la nivelul standardului convenit de OCDE, în scopul identificării persoanelor fizice sau entităților care se eschivează de la declararea veniturilor și plata impozitelor prin transferul banilor în conturile din străinătate, a fost ratificat cu 64 de voturi în cadrul ședinței Parlamentului din 10 martie anul curent.   Acordul constituie cadrul normativ pentru realizarea prevederilor Convenției privind asistenta administrativă reciprocă în materie fiscală, care a fost semnată la 29 octombrie 2014 la Berlin de către 61 jurisdicții, la momentul de față

Întreprinderea vinde un bun imobil (format dintr-un etaj cu oficii), ce se dă în locațiune la o persoană juridică (înregistrată sub un singur număr cadastral). Prețul negociat include nemijlocit bunul imobil cu toate dotările ce le deține (sistem video, antiincendiar, încălzire, mobilier, condiționare, tehnicaă de uz sanitar etc.) Notarul a înregistrat în contractul de vânzare cumpărare doar imobilul.

Pentru a asigura implementarea noilor obligații introduse prin Legea nr.139/2025, MF a aprobat, prin Ordinul nr.120 din 21.11.2025, publicat în MO din 27 noiembrie curent, formularul Declarației pe propria răspundere pentru îndeplinirea condiției prevăzute la art.101⁷ alin.(3) din Codul fiscal (Declarație) și Instrucțiunea privind modul de completare a acestuia.

În Republica Moldova, procesul de selecție a culoarului vamal în cadrul declarării mărfurilor este un mecanism fundamental care asigură echilibrul între facilitarea comerțului și prevenirea riscurilor comerciale, economice și de securitate. Primul pas în acest proces este depunerea declarației vamale

România a înregistrat cel mai mare deficit de încasare a TVA la nivel naţional, 36 % din veniturile din TVA preconizate nefiind încasate în 2017, urmată de Grecia (34 %) şi Lituania (25 %), potrivit unui studiu publicat joi de Comisia Europeană. Ţările din UE au pierdut 137 de mld. euro în 2017, prin neîncasarea unor venituri reprezentând TVA. Aşa-numitul „deficit de încasare a TVA” – sau diferenţa globală dintre veniturile din TVA preconizate şi suma efectiv colectată – a scăzut într-o anumită măsură în comparaţie cu anii precedenţi, însă continuă să fie foarte mare.