La data de 18 iulie 2025 în Monitorul Oficial a fost publicată Legea nr. 187/2025, ale cărei prevederi, cu unele excepții, au fost puse în aplicare din 18.07.2025. În temeiul legii menționate au fost operate modificări în mai multe acte normative, inclusiv, la Legea taxei de stat nr. 213/2023, pe care le vom analiza în continuare.

Conform Codului de procedură civilă, ședințele de judecată au loc în mod public. Cu titlu de excepție, pot avea loc ședințe închise numai în scopul protejării informației ce constituie secret de stat, taină comercială ori a unei alte informații a cărei divulgare este interzisă prin lege.

Potrivit art. 267 Cod fiscal, decizia Serviciului Fiscal de Stat sau acţiunea funcţionarului fiscal poate fi contestată în conformitate cu prevederile Codului administrativ. Potrivit prevederilor Codului, procedura prealabilă urmărește scopul de a verifica legalitatea actelor administrative.

Conform prevederilor art. 150 din Legea insolvabilității nr. 149/2012, executarea creanţelor creditorilor poate începe doar după şedinţa de validare.

În perioada 15-16 mai 2025, la Bruxelles, a avut loc reuniunea de screening bilateral aferent Capitolului 16 „Fiscalitate”. Reuniunea a fost prezidată de Viceprim-ministru pentru Integrare Europeană, dna Cristina Gherasimov, și Ministra Finanțelor, dna Victoria Belous, alături de Secretara

Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul legii taxei de stat, elaborat în vederea ajustării cadrului normativ în domeniul taxelor de stat, la necesitatea asigurării unui echilibru bugetar de asigurare a unui serviciu public calitativ și obligația cetățeanului care folosește acest serviciu.

Persoana fizică a înstrăinat în anul 2024 o casă de locuit. În acest caz, va fi în drept persoana să utilizeze facilitatea aferentă locuinței de bază atât pentru imobil, cât și pentru terenul pe care este amplasat acesta sau va fi obligată să determine creșterea de capital doar pentru teren?

În Monitorul Oficial1 a fost publicată Legea nr. 59 din 17 martie 2022 privind modificarea unor acte normative, care vine cu amendamente și la Legea insolvabilității nr. 149/2012 și are drept scop înlăturarea lacunelor legislative și a neconcordanțelor normative dintre Legea insolvabilității și Codul de procedură civilă (CPC). Acestea țin de modalitatea contestării hotărârilor instanței de insolvabilitate, precum și instituirea apelului drept unica cale de atac ce poate fi exercitată împotriva hotărârilor instanței de insolvabilitate.   Astfel, conform modificărilor operate, cererile de declarare a insolvabilității urmează a fi depuse la judecătoria competentă, în baza prevederilor CPC.

În Monitorul Oficial din 15 august curent a fost publicată Legea nr.214 din 31 iulie 2024 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală 2025). În continuare oferim o sinteză a modificărilor respective.

Creditele noi acordate în luna octombrie 2025, au depășit 7 mld. lei, în descreștere cu 2,7% față de luna precedentă. Depozitele noi atrase la termen au constituit 4,47 mld. lei, micșorându-se cu 1,5% față de septembrie curent.

Carnetul ATA este un document internaţional, în baza căruia mărfurile aflate în regim de admitere temporară circulă liber, fără plata unor taxe vamale de tranzit şi/sau de import temporar. ATA este acronimul cuvintelor din limbile franceză şi engleză Admission Temporaire/Temporary Admission

Lipsa interoperabilității între platformele digitale ale operatorilor rețelelor energetice și sistemele instituțiilor de reglementare și planificare, absența unui sistem unificat de monitorizare și control al rețelelor energetice,

Conform prevederilor art. 2 din Legea nr. 113/2010 privind executorii judecătorești, executorul judecătoresc este persoană fizică învestită de stat cu competenţa de a îndeplini activităţi de interes public. Doar executorul judecătoresc licenţiat şi învestit în condiţiile legii poate efectua executarea silită. Activitatea executorului judecătoresc nu este activitate economică şi nici de întreprinzător.

Ministerul Finanţelor este autoritatea publică centrală în domeniul finanţelor publice care asigură gestionarea mijloacelor financiare ale bugetelor componente ale bugetului public naţional (BPN) prin contul unic trezorerial şi prin alte conturi deschise în instituţiile financiare, administrează bugetul de stat şi monitorizează executarea celorlalte bugete componente ale BPN.

Medierea judiciară ca fază obligatorie în cadrul unor proceduri civile va fi exclusă. Parlamentul a aprobat abrogarea capitolului XIII1 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia medierea judiciară este o modalitate obligatorie de soluţionare amiabilă a pretenţiilor adresate instanţei judecătorești, cu ajutorul şi sub conducerea acesteia, în cazurile ce ţin de protecţia consumatorilor, litigiile de familie, litigiile de muncă, litigiile succesorale etc.     Reamintim că medierea judiciară a fost instituită în anul 2017 cu scopul de a reducere din volumul de muncă al judecătorilor, însă, pe parcursul anilor, s-a constatat că este o metodă ineficientă de soluționare prealabilă a litigiilor, care a îngreunat semnificativ procedurile judiciare.

Carnetul ATA este un document vamal internațional de export/import temporar și este folosit pentru vămuirea în peste 85 de țări și teritorii, fără achitarea taxelor vamale pe mărfurile care vor fi reexportate/reimportate în termen de 12 luni.

În prezent, în căutare de noi parteneri de afaceri, agenții economici și persoanele fizice identifică oferte de participare la diferite expoziții și târguri, pentru a-și promova produsele/mărfurile pe piețele internaționale. În consecință, este necesară vămuirea bunurilor fabricate, care trebuie transportate temporar în străinătate sau din străinătate. Desigur, la acest capitol, există și unele probleme asociate cu primirea autorizațiilor de la autoritățile vamale (i), depunerea și perfectarea declarațiilor vamale (ii), precum și constituirea garanțiilor

La data de 1 aprilie anul curent a intrat în vigoare Legea nr. 34/2024 privind efectuarea decontărilor în numerar și pentru modificarea unor acte normative (în continuare Legea nr. 34/2024), lege care vine să stabilească cadrul normativ de bază privind efectuarea decontărilor aferente operațiunilor de plată pe teritoriul Republicii Moldova, modul și limitele de efectuare a decontărilor, controlul respectării noilor prevederi, precum și sancțiunile aplicabile.

Întrebarea contribuabilului: Va fi oare în drept persoana fizică de a beneficia de scutirile la care are dreptul în cazul în care nu le-a utilizat atât la locul de muncă de bază, cât și la locul prestării serviciilor?

Potrivit art. 68 alin. (8) și alin. (9) din Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice (în continuare – Legea nr. 131/2015), la achiziţia de bunuri, lucrări și servicii, autoritatea contractantă va cere ca ofertantul să prezinte, la încheierea contractului, garanţia de bună execuţie a acestuia. Garanţia de bună