Salariatul este obligat să achite primele de asigurare obligatorie de asistenţă medical (AOAM) în modul stabilit de legislaţie. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice cu privire la сondiţiile de asigurare medicală a angajaților. La determinarea obiectului impozabil privind impozitul pe venit pentru persoana fizică se permite deducerea sumelor pentru primele de AOAM achitate de persoanele fizice în

În cazul în care mama sau tatăl copilului se angajează ori își reia activitatea de muncă sau se eliberează înainte de expirarea concediului pentru îngrijirea copilului, plata indemnizației lunare nu se suspendă până la expirarea acestui concediu, iar beneficiarul va primi în același timp indemnizația și salariul. Prevederea se va aplica începând cu 1 iulie 2019. Hotărârea Guvernului nr.1120 cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 289/2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale din 14 noiembrie curent a fost publicată în Monitorul Oficial din 16 noiembrie curent.

Aspectele ce țin de modul de stabilire și plată a indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă sunt mediatizate cu regularitate de PP „Monitorul Fiscal FISC.md” și sunt cunoscute cititorilor noștri fideli. Totodată, contabilii începători încă mai au neclarități la acest subiect, fapt care ne impune să venim cu o recapitulare generalizatoare a subiectelor ce se referă la baza de calcul, sursa de plată, condițiile de stabilire a respectivei indemnizații etc. Menționăm, informația ce urmează este oferită de Casa Națională de Asigurări Sociale.

Persoanele ce au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl și colaboratorii subdiviziunilor de risc deosebit, care s-au îmbolnăvit de boală actinică și au devenit persoane cu dizabilități, precum și copiii acestora vor putea beneficia de compensație bănească, în cazul în care nu-și pot realiza dreptul la tratament balneo-sanatorial gratuit din cauza contraindicațiilor medicale.   Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a elaborat și propune spre consultare publică  proiectul  de hotărâre de Guvern ce are ca scop sporirea protecției sociale a acestor persoane.  

Sistemul electronic de achiziții publice MTender generează numeroase date publice deschise, al căror potențial nu este încă pe deplin utilizat în Republica Moldova. În acest context, Ministerul Finanțelor, cu suportul partenerilor, va implementa un instrument digital ce va oferi o analiză cuprinzătoare a achizițiilor publice în sistemul MTender, conceptul căruia a fost prezentat astăzi, 28 aprilie, în cadrul evenimentului „Noi abordări asupra monitorizării și auditului achizițiilor publice”.   Sistemul urmează a fi lansat în etapa de testare, devenind funcțional la sfârșitul anului curent și va permite utilizarea datelor deschise în conformitate cu cele mai bune practici internaționale, oferind posibilitatea de dezvoltare a unor instrumente analitice complexe, ce vor ajuta la evaluarea riscurilor de corupție, precum și la identificarea utilizării ineficiente a surselor financiare.

Decizia privind prelungirea perioadei de aflare în incapacitate temporară de muncă ar putea fi luată de medicul de familie, fără necesitatea avizului Consiliului Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale propune spre consultare publică un proiect de lege ce conține mai multe modificări la Legea privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale. Astfel, medicul de familie va lua decizia privind prelungirea perioadei de aflare în incapacitate temporară de muncă, începând cu a 120-a zi, și în cazul de prelungire a concediului medical peste 180 de zile. Totodată, începând cu 1 ianuarie 2019, certificatele de concediu medical se vor acorda electronic.

În conformitate cu Legea nr. 93/2017 cu privire la statistica oficială toate entitățile care practică activitate agricolă, inclusiv avicultura, activități auxiliare ale agriculturii, indiferent de forma organizatorico-juridică, precum și gospodăriile țărănești (de fermier) care dispun de 50 ha și mai

Casa Naţională de Asigurări Sociale precizează unele aspecte privind calcularea, achitarea şi declararea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii  aferente liber-profesioniştilor ce practică activitate în sectorul justiţiei, precum şi privind prestaţiile de asigurări sociale de care beneficiază această categorie de plătitori de contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat. Liber-profesionist ce practică activitate în sectorul justiției este persoană care are înregistrată una din formele de organizare a activității prevăzute de lege de avocat, notar, executor judecătoresc, administrator autorizat, mediator. Liber-profesioniştii ce practică activitate în sectorul justiției după înregistrarea activităţii în conformitate cu legile speciale, potrivit prevederilor art. 26 alin. (1) din Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, au obligaţia să se înregistreze ca plătitori de contribuţii de asigurări sociale de stat la subdiviziunea teritorială a Casei Naţionale unde îşi au adresa juridică. 

Șomerii vor beneficia de dreptul la ajutor de șomaj începând cu ziua înregistrării la subdiviziunea teritorială pentru ocuparea forţei de muncă a statutului de șomer. În tabelul de mai jos găsiţi norme legale în vigoare cu privire la garanţiile juridice acordate persoanelor cu statut oficial de şomer

Apărarea intereselor legitime ale salariaţilor care au avut de suferit în urma accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale este una dintre direcţiile principale ale politicii de stat în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. În tabelul de mai jos găsiţi norme legale în vigoare cu privire la garanții în cazul unor accidente de muncă şi boli profesionale.

La recepționarea produselor alimentare în instituțiile de învățământ se va verifica starea intactă a fiecărui ambalaj, corespunderea denumirii produsului de pe ambalaj cu produsul livrat, termenul de valabilitate, cantitatea, calitatea conform indicatorilor organoleptici și corespunderea lor cu actele de însoțire, precum și certificatele de inofensivitate, de calitate, de conformitate şi sanitar-veterinare, facturile fiscale cu ștampilă umedă.

În cadrul ședinței din 20 mai, Cabinetul de miniștri a examinat proiectul de lege cu privire la modificarea și completarea Codului fiscal (CF) și unor acte legislative, înaintat cu titlu de inițiativă legislativă. Autorul proiectului a propus majorarea cheltuielilor permise spre deducere suportate anual de angajator pentru primele de asigurare facultativă de asistenţă medicală ale angajatului prin modificarea art. 24 alin. (20) din CF. Amintim că, în redacția în vigoare a CF, acestea constituie 50% din prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală calculată în sumă fixă în valoare absolută, stabilită pentru categoriile de plătitori prevăzute în anexa nr.2 la Legea nr.1593 pe anul respectiv. În opinia autorului, nivelul acestora ar urma să constituie „mărimea unui salariu mediu lunar pe economie, prognozat și aprobat anual de Guvern, per angajat anual”.

Începând cu 1 iulie 2019, calculul şi plata indemnizaţiei de incapacitate temporară de muncă au trecut în responsabilitatea Casei Naţionale de Asigurări Sociale, cu excepţia primelor 5 zile calendaristice pentru indemnizaţiile cauzate de boli obişnuite sau accidente nelegate de muncă. În cadrul expoziției naționale „Fabricat din Moldova” agenții economici au avut posibilitatea să obțină de la Clara Sorocean, şefa Direcţie generală evidenţa individuală a contribuţiilor (CNAS), detalii ce țin de declararea perioadelor de muncă și incapacitatea temporară de muncă în Darea de seamă IPC 18.

Unul dintre angajaţii întreprinderii a prezentat un certificat medical cu privire la aflarea în carantină pe parcursul a 14 zile din luna aprilie 2020 în legătură cu situaţia epidemiologică din ţară. Angajatorul a calculat indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă pentru primele 5 zile și a reflectat în tabelul nr. 3 din Darea de seamă IPC 18 cu codul categoriei persoanei asigurate 15311. Ulterior am fost informaţi că indemnizaţia în legătură cu carantina se achită începând cu prima zi din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS). Cum urmează angajatorul să corecteze situaţia dată pentru a exclude suma declarată?

După declararea regimului stării de urgenţă pe teritoriul ţării, unii din angajaţii întreprinderii noastre au prezentat foaie de boală eliberată de către instituţia medicală primară în legătură cu îmbolnăvirea de Covid19 sau starea de carantină. Urmează ca angajatorul să accepte şi să achite indemnizaţia de incapacitate temporară de muncă pentru cazurile respective? În conformitate cu prevederile art. 5 lit. b) din Legea 289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, (în continuare – Legea 289/2004), unul din tipurile de prestaţii de asigurări sociale de stat la care au dreptul persoanele asigurate în sistemul public de asigurări sociale sunt indemnizaţiile pentru prevenirea îmbolnăvirilor (carantină).

Unul din angajaţii întreprinderii s-a aflat în incapacitate temporară de muncă cu un caz de boală obişnuită în perioada 10-18 martie 2020. La prezentarea certificatului de concediu medical, s-a constatat că este indicată data începerii concediului medical 9 martie — ultima zi în care persoana a activat înainte de plecarea în concediul medical. Ulterior am fost informaţi de către angajat că îmbolnăvirea a survenit la finele zilei, după orele de program şi acesta s-a adresat la instituţia medicală după ziua de muncă. Cum urmează de calculat indemnizaţia de incapacitate temporară de muncă în cazul în care data începerii incapacităţii temporare de muncă se suprapune cu ziua în care persoana a activat? Cum urmează de reflectat situaţia dată în tabelul nr. 3 din Darea de seamă IPC 18?

Potrivit modificărilor care au fost operate în Legea nr. 289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale (în continuare – Legea 289/2004), începând cu 1 iulie 2019, în modul de calcul a indemnizaţiilor de incapacitate temporară de muncă, precum şi modul de declarare în Darea de seamă IPC 18 a acestor perioade au fost introduse unele modificări, care se referă atât la angajatorii de la locul de muncă de bază, cât şi la angajatorii de la locul de muncă prin cumul.

Odată cu lansarea Portalului certificatelor de concediu medical de către Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Casa Naţională de Asigurări Sociale face unele precizări. Procesul de calculare a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă va începe imediat ce instituţiile medicale vor remite datele necesare către Portal şi vor fi recepţionate de către CNAS. Reamintim că, din 1 iulie 2019, conform modificărilor operate în legislaţie CNAS stabileşte, calculează şi plăteşte indemnizaţiile pentru incapacitatea temporară de muncă din contul bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS), începând cu a şasea zi de incapacitate temporară de muncă. Aceasta se referă la boli obişnuite sau la accidente nelegate de muncă.

Medicii de familie pot elibera certificate de concediu medical cu durata de la 1 până la 10 zile calendaristice, în una sau mai multe etape, dar certificatul de concediu medical poate fi prelungit la recomandarea medicilor specialiști de profil, în etape succesive de maximum 28 — 31 de zile calendaristice. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale propune pentru consultări publice proiectul hotărârii de Guvern „Cu privire la modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 469/2005”. Documentul a fost elaborat în contextul punerii în aplicare a modificărilor operate în luna noiembrie la Legea nr. 289/2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale. Acestea prevăd că, începând cu 1 iulie 2019, vor întra în vigoare reglementările ce țin de stabilirea și plata îndemnizațiilor cu privire la incapacitatea temporară de muncă și celor de maternitate.

Din 1 iulie 2019 se vor aplica noile proceduri de calculare şi plată a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă. Conform noilor reglementări, angajatorul va stabili, calcula şi achita, din mijloacele financiare proprii, indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obişnuite sau de accidente nelegate de muncă pentru primele cinci zile calendaristice de incapacitate temporară de muncă. Însă nu mai mult de 15 zile cumulative pe parcursul unui an calendaristic în cazul mai multor perioade de incapacitate temporară de muncă ale aceluiaşi angajat.