Orice schimbare de politici contabile conduce la rezultate diferite. Modificările de politici contabile se permit doar dacă sunt solicitate de o autoritate competentă (modificare de reglementare) sau dacă au ca rezultat informații mai credibile și mai relevante privind poziția financiară și performanțele entității.   În unele situații, entitățile au tendința de a modifica politicile contabile și de a revizui estimările inițiale în acord cu noile informații disponibile, toate acestea cu scopul de a se adapta cerințelor economice care pot apărea.  

Reprezentanții Serviciului Fiscal de Stat, ai Agenției Fiscale Suedeze, ai Agenției de executare silită din Suedia, precum și ai Ambasadei Suediei în Republica Moldova s-au întrunit în prima ședință în cadrul Proiectului II de cooperare. Reuniunea a avut drept scop prezentarea progresului înregistrat în cadrul Proiectului, inclusiv a perspectivelor de dezvoltare pe cele trei componente: managementul resurselor umane, schimbul internațional de informații, managementul arieratelor fiscale.

Publicația Periodică „Monitorul Fiscal FISC.md” amintește că termenul-limită de depunere a Declaraţiei persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit este tot mai aproape. În acest an acesta expiră la data de 2 mai, deoarece zilele de 30 aprilie și 1 mai sunt nelucrătoare. Totodată, este cunoscut faptul că în acest an vom depune două declarații și suntem în drept să efectuăm desemnarea procentuală pentru doi beneficiari (câte unul pentru fiecare perioadă fiscală), incluși în lista respectivă de către Agenția Servicii Publice. În procesul de depunere a Declaraţiei, unele persoane fizice pot depista faptul că veniturile obținute în etapa I a anului 2018 (1 ianuarie – 30 septembrie) nu sunt reflectate în aceasta.

Potrivit art.11 alin.(1) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017, faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare. În condițiile art. 12 alin. (3) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017, pentru operațiunile prevăzute la alin.(1) al articolului menționat care au caracter internațional, drept documente primare pot servi documentele aplicate în practica internațională sau cele prevăzute de contract.

Se vor permite la deduceri în scopuri fiscale, cheltuielile suportate de entitate la efectuarea junketului, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător si în baza căror documente se confirma cheltuielile suportate?

Desfășurarea procesului de producţie implică o coordonare și reflectare cât mai rațională a tuturor costurilor și cheltuielilor necesare pentru realizarea produsului finit. Corelația între cost, volumul producţiei și profit reprezintă un instrument important de gestiune, care permite managerilor să ia decizii argumentate privind planificarea și să efectueze, din punct de vedere economic, controlul comportamentului costurilor și cheltuielilor în cursul unei perioade de timp.

Prin Legea nr. 16 din 15 februarie 2019 privind modificarea unor acte legislative a fost completat Codul contravențional al RM (CC) cu art. 311 și Legea nr. 414 din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, prin includerea prevederilor ce reglementează constatarea amiabilă a accidentului rutier, care au intrat în vigoare la data de 8 martie 2019. Respectiv, art. 2 din Legea nr. 414 prevede că constatare amiabilă a accidentului de autovehicul este o procedură simplificată şi benevolă de documentare a accidentului de autovehicul soldat doar cu daune materiale nesemnificative, prin completarea şi semnarea de către conducătorii de autovehicule implicaţi în accident a formularului “Constatare amiabilă de accident”, stabilit de autoritatea de supraveghere.

În ce cazuri se întocmește de către entitatea formularul tipizat de document primar cu regim special „Avizul de însoțire a mărfii”? Poate entitatea să utilizeze documentul primar cu regim special „Avizul de însoțire a mărfii” la transportarea activelor în cadrul entităţii dezintegrate din punct de vedere teritorial?

Republica Moldova urmează să facă schimb de informații ce țin de înamatricularea vehiculului cu alte 10 state. Decretul pentru inițierea negocierilor asupra proiectului Acordului dintre Republica Albania, Republica Austria, Bosnia și Herțegovina, Republica Bulgaria, Ungaria, Republica Macedonia, Republica Moldova, Muntenegru, România, Republica Serbia, Republica Slovenia privind schimbul automatizat de date ADN, date dactiloscopice și date de înmatriculare a vehiculului a fost publicat în Monitorul Oficial, nr. 322 -328 din 1 septembrie curent.

Oportunitățile preluării de către Instituția publică „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) a experienței companiilor IT estoniene în domeniul digitizării serviciilor publice și asigurării securității cibernetice au fost discutate în cadrul unei întrevederi de la finalul săptămânii trecute, avute de conducerea CTIF cu însărcinatul în afaceri, șeful oficiului de la Chișinău al Ambasadei Estoniei în România, Simmu Tiik. După o scurtă prezentare a atribuțiilor CTIF, directorul instituției, Corneliu Jaloba, a declarat că CTIF dorește să stabilească relații de cooperare cu companiile IT estoniene pentru a prelua cele mai bune practici europene în materie de digitizare a serviciilor în domeniile finanțe publice, fiscal, vamal

În următoarele două săptămâni Ministerul Finanțelor și Serviciul Fiscal de Stat vor efectua un șir de vizite de lucru în teritoriu pentru a discuta cu conducerea autorităților publice locale mai multe subiecte legate de implementarea Legii nr. 270 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, dar și despre efectele asupra sustenabilității bugetar-fiscale a APL a reformei fiscale, lansate de Guvern la 1 octombrie 2018. Prima întrunire a avut loc sâmbătă, 18 mai curent, la Edineț, unde Ion Chicu, ministrul Finanțelor împreună cu o echipă de specialiști din cadrul instituției, și directorul Serviciului Fiscal de Stat, Serghei Pușcuța, au avut o întrevedere cu reprezentanții APL din raion.

Vineri, 25 ianuarie 2019, a avut loc ședința lărgită a Colegiului Serviciului Fiscal de Stat, prezidată de ministrul Finanțelor, Ion Chicu, în cadrul căreia au fost prezentate principalele realizări ale SFS și trasate prioritățile autorității fiscale naționale pentru anul 2019. La ședință au participat șefii subdiviziunilor structurale ale SFS. Un amplu raport cu privire la realizările SFS și o trecere în revistă a evenimentelor anului 2018 a fost prezentat de directorul SFS, Serghei Pușcuța.

Ministerul Finanțelor va suspenda temporar finanţarea de la bugetul de stat a celor autorităţi, instituţii și altor beneficiari de mijloace bugetare care nu vor prezenta la timp rapoartele privind utilizarea mijloacelor alocate, nu vor înlătura în termenele stabilite încălcările şi neajunsurile depistate, precum şi nu vor prezenta alte rapoarte, documente sau informaţii solicitate. Ordinul nr.215 al Ministerului Finanțelor din 28 decembrie 2018 a fost publicat în Monitorul Oficial și a intrat în vigoare vineri, 25 ianuarie 2019. Anexă la acest ordin este Regulamentul privind mecanismul de suspendare temporară a finanţării de la bugetul de stat a autorităţilor/instituţiillor bugetare şi altor beneficiari de mijloace bugetare.

La originea cauzei se află excepţia de neconstituționalitate a art. 34 alin. (2) din Legea insolvabilităţii, ridicată de către autorul excepției în dosarul nr. 2i-296/18, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru, în procedura de examinare a cererii introductive depuse de către agentul economic X privind intentarea procesului de insolvabilitate faţă de agentul economic Y. Conform prevederilor art. 34 din Legea insolvabilității, instanţa de insolvabilitate hotărăşte, în baza aprecierii temeiului de insolvabilitate şi a faptelor constatate în cadrul examinării cererii introductive, asupra intentării procedurii de insolvabilitate sau asupra respingerii cererii introductive. Hotărârea de intentare a procedurii de insolvabilitate devine executorie în momentul pronunţării, iar dispozitivul hotărârii se înmînează administratorului desemnat imediat.

Structura financiară a Asociației de economii și împrumut (AEÎ) este cel mai important factor generalizator în determinarea potențialului de creștere, a capacității de a genera avantaje economice, venit, profit și a durabilității financiare generale. Indicatorii ce determină structura financiară a AEÎ exprimă cele mai importante elemente patrimoniale ale acesteia. Structură financiară se consideră eficientă dacă ea asigură AEÎ protecția activelor și creșterea lor reală. Grupa de indicatori E. Eficiența structurii financiare utilizați în sistemul PEARLS estimează activele, datoriile și capitalul propriu și recomandă o structură „ideală” a bilanțului AEÎ:

În perioada stării de urgență anunțată în condițiile pandemiei provocate de răspândirea coronavirusului COVID-19, mai multe entități au manifestat dorința de a oferi suport, în special instituțiilor medico-sanitare, dar și cetățenilor aflați în situație financiară mai gravă. În prezentul articol ne propunem să analizăm impactul fiscal atât pentru donatori, cât și pentru beneficiari, în contextul legislației în vigoare.

Cetățenii nu cunosc principalele concepte financiare, chiar și cele de bază, cum ar fi rata dobânzii, inflația, cursul de schimb, planificarea bugetară sau impozite, cu toate că foarte frecvent sunt implicați în acțiuni cu impact financiar, ca procurarea unui autoturism în leasing, contractarea unui credit de consum, cumpărarea unei locuințe în ipotecă, asigurarea bunurilor personale etc. În consecință, lipsa de cunoștințe îi face pe cetățenii să fie mai vulnerabili și expuși riscului de supraîndatorare sau situației de excludere financiară. Pentru a elimina aceste situații, Banca Națională a Moldovei, în colaborare cu Expert-Grup, au lansat proiectul de educație financiară „Învață. Dă sens banilor”.

În anul 2018, Guvernul1 a creat, în contextul reformei administrației publice centrale, Instituția Publică „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (I. P. CTIF) prin fuzionarea a trei întreprinderi de stat: Fintehinform, Fiscservinform și Vamservinform, care a preluat obligațiile și funcțiile acestor întreprinderi. Pe lângă funcțiile existente ale celor trei entități, Guvernul i-a atribuit instituției create un set de funcții noi, printre care acordarea suportului instituțional în ținerea evidenței contabile în autoritățile și instituțiile bugetare, organizarea instruirilor în domeniile finanțe publice, fiscal, vamal și achiziții publice.

În conformitate cu prevederile stipulate în art. 23 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (Legea nr. 287/2017) toate entitățile mijlocii, entitățile mari și entitățile de interes public întocmesc și prezintă anual, împreună cu situațiile financiare, raportul conducerii, care conține o prezentare fidelă a poziției entității, a dezvoltării și a performanței activităților acesteia și o analiză corelată cu dimensiunea și complexitatea activităților desfășurate.

Ministerul Finanțelor a publicat în Monitorul Oficial de vineri, 23 noiembrie 2018, Ordinul cu privire la aprobarea Indicațiilor metodice privind particularitățile contabilității în procesul realizării parteneriatului public-privat. Indicațiile au fost elaborate în temeiul Legii contabilității și raportării financiare și în vederea reglementării specificului contabilității în procesul realizării parteneriatului public-privat.