La momentul actual, un interes deosebit pentru contabili prezintă modificările Standardelor Naționale de Contabilitate, care vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2020. În acest sens, venim cu explicații detaliate cu referință la modificările efectuate pentru fiecare standard. Acestea pot fi utile contabililor, în funcție de particularitățile activității entității. SNC ”Deprecierea activelor” s-a modificat prin expunerea domeniului de aplicare (pct.3) în redacție nouă, fiind excluse trimiterile la IFRS. Astfel, acesta se va aplica la contabilizarea deprecierii activelor, cu excepţia:

Compania A are ca angajat pe cetățeanul X care beneficiază de un salariu lunar calculat de 31 000 lei, ținând cont de noile prevederi ale Codului fiscal (CF) referitoare la scutirea personală precum că fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mare de 360 000 lei nu are dreptul de a beneficia de scutirea personală, apar următoarele întrebări: 1. Este obligat angajatorul să rețină impozit pe venit, lunar, fără acordarea scutirii personale angajatului, sau în cazul constatării depășirii plăților salariale a sumei de 360 000 lei să recalculeze impozitul pe venit al angajatului fără acordarea scutirii?

Guvernul nu a susținut inițiativa legislativă ce prevede completarea Legii cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală cu prevederi conform cărora persoanele asigurate care, pe parcursul anului bugetar precedent, nu au beneficiat de servicii medicale incluse în Programul unic, să beneficieze de servicii și/sau bunuri destinate întremării sănătății și alte măsuri de prevenire și profilaxie a maladiilor. În aviz se menționează faptul că autorii nu au stabilit lista sau spectrul acestora, costul estimativ per serviciu, ceea ce nu permite stabilirea resurselor financiare necesare acoperirii acestor servicii și, prin urmare, creează premise de a reglementa o normă cu caracter incert.

Termenul de examinare al cererii de înregistrare a drepturilor asupra bunurilor imobile va fi extins de la 7 la 10 zile lucrătoare, aceasta fiind condiționată de insuficienţa constantă de registratori în domeniul cadastrului bunurilor imobile în ultimii ani, complexitatea activităţilor, inclusiv diversificarea raporturilor juridice şi varietatea reglementărilor legale. Totodată, potrivit practicilor internaționale, acest termen variază de la 9 zile lucrătoare în țări precum România și Lituania, 10 zile lucrătoare – Letonia, 15 zile lucrătoare – în Ungaria sau 19 zile lucrătoare – în Franța.

În Monitorul Oficial din 12 decembrie a fost publicată și a intrat în vigoare Legea nr.302 pentru modificarea unor acte legislative din 30 noiembrie 2018, prin care sunt extinse termenele de declarare voluntară ale subiecților stabiliți în Legea nr. 180 privind declararea voluntară şi stimularea fiscală. Amintim că Legea a fost pusă în aplicare din 17 august 2018, iar ulterior acest act legislativ a suferit modificări ce țin de mărimea cotelor taxei pentru declararea voluntară. Astfel, cu o lună (de la 1 februarie 2019 la 1 martie 2019) este transferat termenul pentru: • prezentarea la Serviciul Fiscal de Stat a notificării cu privire la declararea voluntară a bunurilor conform anexei nr. 3, cu anexarea la originalul extrasului de cont (extraselor de cont) de la bancă care confirmă existența în contul bancar (conturile bancare) respectiv/e, la sfârșitul zilei de 10 decembrie 2018 (aici termenul a fos înlocuit cu 15 februarie 2019), a mijloacelor bănești declarate voluntar, precum și originalul documentului ce confirmă achitarea taxei de declarare voluntară;

Casa Naţională de Asigurări Sociale reaminteşte contribuabililor că data de 25 octombrie 2019 reprezintă termenul-limită de declarare şi plată a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat. În conformitate cu anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, obligația de prezentare a rapoartelor și de achitare a plăților o au: – categoriile de angajatori specificaţi la pct. 1.1 — 1.6 din anexa menţionată – pentru luna septembrie curent până la data de 25 octombrie 2019 inclusiv

Proiectul Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pentru anul 2018 a fost plasat pentru consultare publică. Comentarii asupra proiectului sunt acceptate până pe data de 7 noiembrie 2017.

Agentul economic achiziționează, pe 20 decembrie 2019, marfă de la o persoană fizică ce nu desfășoară activitate de întreprinzător. Conform clauzelor contractuale plata se va efectua cel târziu peste 30 zile. Achitarea a avut loc pe 10 ianuarie 2020. Când urmează a fi întocmit actul de achiziție a mărfurilor (în momentul achiziției sau achitării)? Cum urmează a fi efectuată reținerea la sursa de plată?

În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă ce are drept scop eliminarea plafonării la achitarea taxei de stat pentru cererile de chemare în judecată ce țin de litigiile cu caracter patrimonial, cererile de contestare a unui titlu executoriu sau a unui alt document, prin care încasarea se produce în mod incontestabil. În momentul de faţă, această taxă constituie 3% din valoarea acțiunii sau din suma încasată, dar nu mai puțin de 150 lei și nu mai mult de 25 mii lei de la persoanele fizice și nu mai puțin de 270 lei și nu mai mult de 50 mii lei de la persoanele juridice.

O companie din RM s-a adresat în instanţa de judecată cu cerere privind încasarea prejudiciului de la un salariat (șofer), angajat prin contract individual de muncă și contract de răspundere materială deplină, ulterior fiind semnat și un contract pentru folosirea cardului bancar – proprietate a companiei în situații de lucru. Prin act de predare-primire, șoferul a primit de la companie, pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu, automobil și semiremorcă de mare tonaj.

Prin Legea nr. 122/2019 pentru modificarea unor acte legislative  au fost operate modificări în anexa nr. 3 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare – Legea 489/1999). Amintim că, din tipurile de drepturi şi de venituri din care nu se calculează contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii a fost abrogat pct. 39) – cheltuielile suportate de către angajator pentru acordarea tichetelor de masă în mărimea prevăzută la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 166/2017  cu privire la tichetele de masă. Prevederile menţionate au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2020. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2020, angajatorii au obligativitatea de a calcula şi achita contribuţii de asigurări sociale la valoarea tichetelor de masă acordate angajaţilor, acestea fiind declarate în tab. nr. 3 din Darea de seamă IPC 18 împreună cu fondul de retribuire a muncii şi alte recompense (col. 9), fără divizarea acestora cu o categorie  separată sau cu un rând separat, deoarece, potrivit noţiunii de recompensă reglementată în art. 1al Legii nr. 489/1999 aceasta este acordată de către angajator angajatului şi reprezintă un venit din care se calculează contribuţii de asigurări sociale.

Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020. Astfel, bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 se aprobă atât la venituri, cât și la cheltuieli în sumă de 23,4 mld. lei, veniturile fiind în creștere cu 9,6% comparativ cu cele precizate pentru anul curent, iar cheltuielile – cu 7,3%. După cum a anunțat ministrul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Viorica Dumbrăveanu, în structura veniturilor de stat resursele generale ale BASS vor constitui 63,6%, iar transferurile din cadrul bugetului de stat – 36,4%. Potrivit proiectului, contribuția individuală de asigurări sociale de stat obligatorii (taxa fixă anuală) se stabilește în mărime de 10740 de lei, pentru anul curent aceasta a fost stabilită în mărime de 9456 lei.

Serviciul Fiscal de Stat, în conformitate cu prevederile art. 134 alin. (1) pct. 14) din CF, în exercitarea atribuțiilor și funcțiilor sale, este în drept să citeze contribuabilul, persoana presupusă a fi subiectul impozitării, persoana cu funcţie de răspundere a contribuabilului, inclusiv responsabilul de evidenţa documentelor referitoare la persoana presupusă a fi subiectul impozitării, pentru a depune mărturii, a prezenta documente şi informaţii în problema de interes pentru Serviciul Fiscal de Stat, cu excepţia documentelor şi informaţiilor care, conform legislaţiei, constituie secret de stat.

Ministerul Finanțelor propune spre consultare un proiect de hotărâre ce prevede modificarea mai multor acte legislative în domeniul TVA în scopul racordării cadrului normativ la Legea nr. 288 din 15 decembrie 2017. Modificările vor fi operate în hotărâri de Guvern ce prevăd aprobarea unor regulamente, cum ar fi Regulamentul cu privire la aplicarea cotei zero a TVA, precum și a scutirii de la plata impozitelor, taxelor și altor plăţi obligatorii stabilite de Acordul ”Compact”, Regulamentul privind restituirea TVA, Regulamentul cu privire la modul de aplicare a facilităților fiscale și vamale la importul mijloacelor de transport cu destinație specială, Regulamentul cu privire la modul de aplicare a facilităților fiscale stabilite la art.103 alin.(1) pct.29) din Codul fiscal și art.28 lit.q2) din Legea cu privire la tariful vamal etc.

Întreprinderea X primește în perioada fiscală 2019 de la furnizorul său marfă (de ex: înghețată) spre realizare. Dat fiind faptul că este necesar ca această marfă să fie păstrată în condițiile prielnice, furnizorul oferă în folosință cu titlu gratuity (comodat) un frigider cu logotipul întreprinderii și mărfii. Vor fi permise spre deducere cheltuielile privind reparția acestui frigider cât și suma amortizării acestuia?

Viceguvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Ion Sturzu, a menționat la întrevederea subgrupurilor de lucru desfășurată luni, 16 septembrie 2019, la sediul Misiunii OSCE din Tiraspol, că există o deschidere maximă din partea băncilor licențiate de la Chișinău de a conlucra cu agenții economici, inclusiv cei din regiunea transnistreană. Oficialul BNM a precizat că băncile își tratează clienții în mod echitabil, iar singura condiție impusă este respectarea legislației. „Republica Moldova se aliniază cerințelor internaționale de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului. Astfel, în anul 2018, a intrat în vigoare Legea pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, conform căreia clienții băncilor trebuie să fie transparenți în realizarea tranzacțiilor.

Veniturile încasate la bugetul de stat de către Serviciul Vamal, pe parcursul săptămânii trecute, au constituit 510,7 mil. lei (în creștere față de perioada precedentă cu 57,2 mil. lei), în total fiind perfectate 11 860 declarații vamale. După cum a relatat Serviciul Vamal, la capitolul combaterea fraudelor, pe parcursul săptămânii trecute, au fost relevate 221 de încălcări ale legislației vamale, dintre care 173 se referă la depășirea termenului de aflare pe teritoriul RM a autoturismelor cu numere de înmatriculare străine. Totodată, au fost întocmite 60 de procese-verbale și aplicate amenzi în sumă de circa 225 mii lei.

În prima jumătate a anului, numărul apelurilor procesate de Centrul unic de apel 080001525 al Serviciului Fiscal de Stat (SFS), deservit de Direcția asistență clienți din cadrul Centrului de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), a depășit 106,2 mii, media lunară a apelurilor preluate fiind de 17,7 mii. Totodată, operatorii CTIF au înregistrat peste 96,6 mii de cereri de asistență consultativă și suport tehnic parvenite la telefon și poșta electronică, la care solicitanții au primit ulterior răspunsuri detaliate în termenele stabilite. Potrivit unui raport al Direcției asistență clienți a CTIF, numărul cererilor de acordare a asistenței parvenite de la persoanele fizice a crescut cu 11,7% și a însumat circa 15,2 mii, iar al celor din partea persoanelor juridice a sporit cu 1,1% și a depășit 81,4 mii.

În contextul intrării în vigoare la 1 iulie 2016 a Acordului de asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora (Acordul), pe de altă parte, semnat în septembrie 2014 la Vilnius, Lituania, un interes sporit îl prezintă atât prevederile acestuia, cât şi baza juridică şi procesuală europeană la care urmează a fi ajustate legislația şi procedurile autohtone.

În contextul reformei actelor permisive implementate în Republica Moldova, autorizația de antrepozit vamal a fost recunoscută drept un act permisiv, iar procedura de eliberare a acesteia a fost modificată. În paralel, articolele Codului vamal (CV) care reglementează condițiile pe care trebuie să le întrunească un antrepozit vamal au fost modificate și ele. În acest context, spre atenția cititorului se propune o descriere completă și exhaustivă a procedurii de înființare a unui antrepozit vamal conform cadrului normativ în vigoare.