În perioada 28 ianuarie – 4 februarie curent, Agenția de recuperare a bunurilor infracționale (ARBI) a aplicat sechestru pe bunuri în valoare de peste 300 mii lei şi a desfăşurat investigaţii paralele în baza a 87 de delegaţii în privinţa a 346 de subiecţi, comunică Centrul Național Anticorupție (CNA). Astfel, timp de o săptămână, în cancelaria CNA au fost înregistrate 1058 de materiale, iar 214 cetăţeni au fost primiţi în audienţa ofiţerilor CNA. La Linia naţională anticorupţie au fost recepţionate 67 de apeluri, dintre care doar 4 sunt de competenţa CNA.

Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituțională Legea nr. 252/2020 privind modificarea Legii insolvabilităţii nr.149/2012. Hotărârea CC nr.19 din 13 iulie current este publicată pe pagina oficială a instanței.   Amintim, modificările aduse Legii insolvabilității stabileau că creditor este persoană fizică sau persoană juridică deţinător al unui drept de creanţă asupra patrimoniului debitorului, care poate face dovada incontestabilității creanţei sale faţă de acest patrimoniu în condiţiile Legii nr.149/2012. Totodată, la cererea introductivă creditorul urma să anexeze

În conformitate cu legislaţia în vigoare, organele administraţiei publice centrale și locale (în continuare – fondatori) pot transmite proprietatea publică (terenuri, obiecte de mijloace fixe și alte bunuri) autorităţilor și instituţiilor publice la autogestiune (autonomie financiară), instituţiilor medico-sanitare, instituţiilor de învățământ superior, întreprinderilor de stat sau municipale (în continuare – entităţi):

Codul clasificației economice ECO 145181, deschis în componența bugetului de stat, va fi utilizat pentru acumularea mijloacelor recuperate în conformitate cu mecanismul de aplicare a prevederilor tratatelor internaționale ale Republicii Moldova în domeniul asistenţei administrative reciproce în materie fiscală, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1275 și care a intrat în vigoare la 18 februarie 2019. În MO din 10 mai curent Ministerul Finanțelor a publicatOrdinul nr. 71, prin care, la 25 aprilie 2019, a fost aprobat Modul de administrare și transfer al creanțelor fiscale recuperate în conformitate cu HG indicată supra.

Fenomenul salariilor „în plic” și desfășurarea muncii „la negru” se referă la practicile ilegale și neregulate în cadrul unui raport de muncă, care, în rezultat prejudiciază economia și societatea în întregime,

Pe parcursul săptămânii trecute, Agenția de recuperare a bunurilor infracționale (ARBI) a aplicat sechestru pe bunuri în valoare de peste 320 mii lei şi a desfăşurat investigaţii paralele în baza a 3 delegaţii, alte 84 de delegaţii din partea diferitor instituţii fiind în proces de examinare. Informația a fost prezentată ieri, 24 ianuarie, de Centrul Național Anticorupție, cu referire la sinteza săptămânii precedente. Totodată, în această perioadă CNA a eliberat 94 de caziere de integritate pentru persoanele care urmează să fie angajate în sectorul public și a primit în audiență 276 de cetăţeni.

În luna iulie 2021, rata anuală a inflației a constituit 3,5%, majorându-se cu 0,3 puncte procentuale față de luna iunie 2021, fiind la limita de jos a intervalului de variație de ±1,5 puncte procentuale de la ținta de 5,0%, comunică Banca Națională a Moldovei. În luna iulie 2021, prețurile la bunurile și serviciile din cadrul IPC au înregistrat o dinamică pozitivă. Acest fapt s-a produs în contextul când  factorii sezonieri dezinflaționiști asociați recoltei bogate de fructe și legume au întârziat, fiind totodată atenuați de creșterile costurilor la nivel global. De menționat că, ultima dată rata lunară a inflației în luna iulie a înregistrat valori pozitive în anul 2012.

Angajatorul în urma inventarierii mărfurilor din buticul comercial a constatat lipsa unui stoc de marfă de circa 15 mii lei. Ce acțiuni urmează să fie întreprinse de către angajator pentru a-și recupera prejudiciul de la vânzător? Dreptul la muncă, ca unul din drepturile fundamentale ale cetățeanului, este consacrat în art. 43 al Constituției RM. Implicarea și desfășurarea unor relaţii de muncă nu implică doar depunerea efortului de a presta munca în scopul obținerii salariului, dar implică și asumarea responsabilității salariatului de a presta munca cu diligența unui proprietar, asumându-și responsabilitatea de a compensa angajatorului prejudiciul cauzat.

Cum urmează a fi declarate de către angajator în tabelul nr. 2 din Darea de seamă IPC21 perioadele în cazul angajaţilor care, aflându-se în concediu ordinar plătit, au fost rechemaţi prin ordinul conducătorului instituţiei şi au continuat să lucreze, iar ulterior au solicitat acordarea zilelor de concediu care nu au fost utilizate?

Serviciul Fiscal de Stat a aprobat, prin Ordinul nr.58 cu privire la organizarea procesului de valorificare a bunurilor infracționale (sechestrate) din 14 februarie curent Regulile cu privire la organizarea procesului de valorificare a acestora. Documentul a fost publicat vineri, 1 martie 2019, în Monitorul Oficial, și a intrat în vigoare la data publicării. Acesta stabilește că Serviciul Fiscal de Stat va prelua de la Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) documentele aferente bunurilor infracționale ce urmează a fi valorificate și va demara procedura de valorificare, la solicitarea ARBI.

SRL ALFA suportă cheltuieli pentru hrana angajaților. Cheltuie constituie 55 lei pentru un prânz pe zi lucrătoare pentru fiecare angajat. Salariul mediu al angajaților pentru 2021 este de 4000 lei.   Are entitatea dreptul de a deduce în scopuri fiscale cheltuielile privind hrana organizată a salariaților, dacă salariul mediu pe angajat este mai mic decât ¾ din salariul mediu lunar pe economie? În cazul descris (dacă salariul mediu e mai mic decît ¾ din salariul mediu lunar pe economie) cheltuielile ce depășesc 45 lei se consideră sau nu facilitate acordată de angajator? Sunt permise acestea spre deduceri în scopuri fiscale? Are obligația agentul economic de a calcula impozite salariale la suma integrală de 55 lei sau doar suma care depășește limitele stabilite de legislație (55 lei – 45 lei)? Cum se reflectă aceste plăți/cheltuieli în dările de seamă fiscale?

În ultimul timp, tot mai frecvent, apar relații între subiecții activității de antreprenoriat care apelează la entități specializate în colectarea/recuperarea creanțelor. Entitățile care întâmpină dificultății privind încasarea sumelor de la debitorii săi, de obicei, angajează o entitate specializată în colectarea/recuperarea creanțelor (în continuare — entitatea colector) sau prin încheierea contractelor de prestare a serviciilor, sau a contractelor de cesiune de creanță.

Care este modul de reflectare în Declarația privind TVA a valorii mărfurilor/ serviciilor procurate și TVA aferentă refacturării cheltuielilor compensate de către locator, atât a întregului volum de mărfuri/servicii, cât și în volum parțial, precum și modalitatea de reflectare în anexele la Declarația TVA a facturilor fiscale aferente refacturării cheltuielilor compensate?  

Utilizarea Sistemului informațional automatizat „Registrul electronic al angajaţilor” este obligatorie începând cu 1 iulie 2022 pentru toate autoritățile/instituțiile bugetare finanțate integral din bugetul de stat sau din bugetele locale, prevede pct.3 din hotărârea aprobată de Guvern pe data de 29 iunie 2022, care urmează să intre în vigoare la data publicării acesteia în MO.

Solicitarea de transferare a mijloacelor bănești în valută străină privind recuperarea creanțelor/restanțelor fiscale conform aplicării prevederilor tratatelor internaționale va fi perfectată de către Direcția evidență și informații fiscale a Serviciului Fiscal de Stat și remisă Ministerului Finanțelor (Trezoreriei de Stat). Ministerul Finanțelor propune spre consultare publică proiectul ordinului cu privire la modificarea Anexei la Ordinul Ministerului Finanțelor nr.71 din 25 aprilie 2019.

Medicii de familie pot elibera certificate de concediu medical cu durata de la 1 până la 10 zile calendaristice, în una sau mai multe etape, dar certificatul de concediu medical poate fi prelungit la recomandarea medicilor specialiști de profil, în etape succesive de maximum 28 — 31 de zile calendaristice. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale propune pentru consultări publice proiectul hotărârii de Guvern „Cu privire la modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 469/2005”. Documentul a fost elaborat în contextul punerii în aplicare a modificărilor operate în luna noiembrie la Legea nr. 289/2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale. Acestea prevăd că, începând cu 1 iulie 2019, vor întra în vigoare reglementările ce țin de stabilirea și plata îndemnizațiilor cu privire la incapacitatea temporară de muncă și celor de maternitate.

Care sunt condiţiile ce urmează să le realizeze entitatea pentru a beneficia de subvenţii pentru crearea locurilor noi de muncă? În conformitate cu prevederile pct. 8 din Regulamentul privind subvenționarea creării locurilor de muncă, aprobat prin HG nr. 1145/2017, cuantumul subvenției pentru un loc de muncă creat și destinat subiectului subvenției este de 40 000 lei pentru anul 2018.

Comisia Națională a Pieței Financiare propune modificări  la Hotărârea nr. 37/14/2019 cu privire la procedurile aferente constatării amiabile de accident. Astfel, în situația în care persoana vinovată de producerea accidentului deține certificatul de asigurare „Carte Verde” (în cazul autovehiculului aflat în proprietatea sau utilizarea unei persoane asigurate în străinătate), pentru asistenţă și/sau recuperarea despăgubirilor părțile se vor adresa la Biroul Naţional al Asiguratorilor de Autovehicule sau la corespondentul desemnat pe teritoriul Republicii Moldova.

Este știut faptul că, în perioadele de criză, atunci când agenții economici se confruntă cu o insuficiență stringentă de lichidități, banii nu se investesc. În momentul de față, entitățile încearcă să identifice diverse forme de căutare a soluțiilor pentru ameliorarea situației financiare.

Persoana ce reprezintă interesele statului în societatea comercială va purta răspundere pentru prejudiciile cauzate societății comerciale cu capital public sau public-privat, rezultate din deciziile adoptate cu abateri de la legislație şi statutul societății în conformitate cu legislația muncii, civilă, contravențională și penală. Totodată, reprezentantul statului va fi eliberat de răspundere patrimonială sau de altă răspundere pentru adoptarea deciziilor care au cauzat prejudicii societăţii comerciale în cazul în care a votat împotriva adoptării lor și în procesul-verbal al şedinţei a fost fixat dezacordul, sau a înaintat o opinie separată, sau dacă a votat conform documentelor sau indicațiilor scrise ale autorității abilitate, a căror autenticitate nu a putut fi pusă la îndoială.