Mediul de business este implicat în continuare în procesul de prezentare a modificărilor Codului muncii. Astăzi, 26 mai, în cadrul ședinței Grupului de lucru nr. 4 „Rеduсеrеa oсupării informalе și a fеnomеnului ,,salariilor în pliс” de pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru,  propunerile de modificare a legislației muncii au fost prezentate de reprezentanți ai Asociației Businessului European (EBA).   Potrivit Alexandrei Popa, policy & advocacy manager (EBA), propunerile au fost formulate ținând cont de necesitatea diminuării impactului pandemiei asupra mediului de business. Totodată, aceste prevederi ar putea fi preluate și implementate și după perioada post Covid, deoarece angajatorii ar dori să mențină o parte din instrumentele aplicate (cum ar fi munca la distanță), ceea ce le-ar permite reducerea cheltuielilor.

Începând cu anul 2025, cadrul fiscal al Republicii Moldova trece printr-o transformare profundă în ceea ce privește raportarea informațiilor colectate din surse indirecte. Prin Legea nr. 214/2024 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală) (în continuare – Legea nr. 214/2024) , au fost extinse semnificativ responsabilitățile de raportare pentru trei categorii-cheie: băncile, agenții economici și societățile de plată. Aceste modificări nu doar aduc transparență în gestionarea tranzacțiilor financiare, dar pun accent și pe conformarea fiscală.

Agentul economic „X” transferă mijloace bănești unui partid politic. Se vor permite spre deducere în scopuri fiscale sumele respective? Potrivit art.26 alin.(1) din Legea nr.294/2007 privind partidele politice, donaţiile efectuate partidelor politice pot fi de următoarele tipuri:

Sunt deductibile în scopuri fiscale plățile unice și cotizațiile achitate de către entitățile de audit și ce documentele justificative sunt necesare pentru aceasta?   Conform art. 31 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 271/2017 privind auditul situaţiilor financiare, auditorul este obligat să achite plata unică pentru înregistrarea în Registrul public al auditorilor și cotizaţia anuală, cu excepţia perioadei de suspendare a activităţii conform art.13 alin.(1) lit.a) şi b).

În anul curent Serviciul Fiscal de Stat operează cu cu opt categorii de riscuri, care au fost înregistrate în Registrul riscurilor de neconformare fiscală. Activitățile economice au fost evaluate prin prisma acestora și impactului neconformării asupra veniturilor bugetului public național administrate de SFS, fiind stabilite prioritățile de monitorizare pentru anul 2023.

Piața muncii din Republica Moldova simte o lipsă de cadre bine instruite, iar autoritățile sunt în căutare de noi mecanisme pentru facilitarea angajării în câmpul muncii. Totodată, începând cu anul 2019, este implementat un nou cadru legislativ privind promovarea ocupării forței de muncă, cu măsuri noi aliniate practicilor comunitare ce sunt destinate atât șomerilor, cât și agenților economici.   Astăzi, 15 decembrie, pe platforma Consiliului Economic s-a desfășurat un webinar dedicat comunității de afaceri, în cadrul căruia reprezentanți ai Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă au vorbit despre mecanismele de susținere financiară oferite de stat antreprenorilor la crearea locurilor noi de muncă și la ocuparea acestora.

Două persoane fizice, care nu desfășoară activitatea de întreprinzător, au încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare a unui bun imobil (teren cu casă), până la intrarea în vigoare a Legii nr. 34/2024 privind efectuarea decontărilor în numerar...

Este în drept entitatea în baza Hotărârii Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind subvenţionarea locurilor de muncă nr. 49/2021 (HG nr. 49/2021) să beneficieze de două tipuri de subvenționări pe aceeași persoană fizică angajată?

Vineri, 27 noiembrie curent, Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de lege ce prevede modificarea cadrului normativ aferent accesului străinilor pe piața muncii. Documentul conține unele modificări și completări la Legea 200/2010 privind regimul străinilor  și Codul contravențional și are ca scop optimizarea proceselor de angajare a străinilor la muncă pe piața autohtonă și asigurarea necesităților de muncitori calificați pentru mai multe ramuri ale economiei naționale.   În momentul de față acordarea dreptului de ședere în scop de muncă este condiționată de cerința de achitare de către angajator a unui salariu mediu prognozat pe economie, însă, potrivit datelor oficiale, se atestă creșterea locurilor de muncă vacante cu salarii mari, care, în pofida majorării salariilor pe economie, sunt totuși mai mici decât salariul mediu prognozat pe economia națională.

Astăzi, 29 octombrie, au intrat în vigoare noile prevederi ale Codului muncii (CM), aprobate prin Legea nr. 140 din 14 octombrie 2021, aceasta fiind publicată în Monitorul Oficial.   Astfel, CM a fost completat cu articolul ce va reglementa regimul de muncă cu activitate redusă, potrivit căruia angajatorul poate stabili un asemenea regim, cu repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii, la nivel de unitate, pentru cel puțin 25% din numărul salariaților, în mod unilateral, în caz de stare de urgență, de asediu sau de război sau în cazul stării de urgență în sănătate publică.

Femeile însărcinate care aleg să activeze în perioada concediului de maternitate pot beneficia concomitent de salariu și indemnizație de maternitate acordată lunar, conform noilor prevederi ale cadrului normativ, aprobate recent.

Guvernul a aprobat coeficienții de valorizare a venitului asigurat pentru anii 1999-2022 și coeficienții cumulativi de indexare a pensiilor pentru anii 1999-2023. Coeficienții de valorizare a venitului asigurat pentru anii 1999-2022 au fost majorați în funcție de valoarea salariului mediu lunar în anul 2022 care, comparativ cu anul 2021, a crescut cu 15,5%.

Principalele prevederi ale proiectului de lege ce se referă la politica fiscală și vamală 2024 au fost discutate în cadrul unei ședințe organizate de Ministerul Finanțelor, la care au participat, inclusiv, conducerea Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal.

Proiectul politicii bugetar-fiscale și vamale pentru anul 2025 a fost aprobat astăzi, 11 iulie curent, în prima lectură. După cum a anunțat ministrul Finanțelor, Petru Rotaru, reieșind din calendarul

Întreprinderea agricolă A este înregistrată cu adresa juridică în localitatea X. Totodată, aceasta deține terenuri agricole în localitatea Y. Terenurile din localitatea Y se prelucrează cu angajații din localitatea X. Fondatorii întreprinderii agricole sunt înregistrați ca salariați în cadrul întreprinderii fondate. Totodată, conform Deciziei privind stabilirea taxelor locale pentru anul 2023,

În trimestrul III al anului curent, câştigul salarial mediu lunar nominal brut al unui angajat din mun. Chișinău a constituit 9489,7 lei, fiind în creştere cu 9,3% faţă de aceiași perioadă din 2019 şi cu 17,5% mai mare comparativ cu câştigul salarial mediu pe ţară (8074,3 lei), potrivit raportului Situația social-economică a mun. Chișinău în ianuarie-septembrie, publicat de Biroul Național de Statistică.    Astfel, în trimestrul III al anului 2020 în sectorul bugetar câștigul salariul mediu lunar a constituit 8880,9 lei, cu 9,5% mai mult faţă de trimestrul III din anul precedent, iar în sectorul real acest indicator a constituit 9608,6 lei şi a crescut cu 9,3% faţă de cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 2019.

Se propun și alte modificări în CM, care prevăd transformarea din obligație în drept pentru angajator în ceea ce ține de: • evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, fie în baza modului stabilit prin convențiile colective fie prin acord scris individual cu salariații; • programarea concediilor anuale; • întocmirea și deținerea de Regulamente interne ale unității; • excluderea precontractului individual de muncă și preavizării în scris a angajatului despre data începerii concediului anual si cererii angajatului.

În baza contractului de agenție, agentul comercial se obligă să intermedieze sau să încheie contracte comerciale cu bunuri și servicii în numele și pe contul unei alte întreprinderi, numite principal.

În cazul producerii unui accident de muncă sau de boală profesională, cuantumul indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă plătite din mijloacele liber-profesionistului care practică activitate în sectorul justiției se stabilesc în proporție de 100% din salariul mediu lunar prognozat pe economie, stabilit de Guvern, pentru anul în care s-a produs riscul asigurat. Prevederea prin care se completează art. 14 din Legea nr.756/1999  este inclusă în politica fiscală și vamală pentru anul 2021.   Indemnizația se achită pentru 20 de zile calendaristice calculate de la data pierderii temporare a capacității de muncă de către liber-profesionistul care practică activitate în sectorul justiției,

Prima de asigurare obligatorie de asistență medicală în formă de contribuție procentuală la salariu și la alte recompense, calculată pentru categoriile de plătitori prevăzute în anexa nr. 1 la Legea nr. 1593/2002 cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, va fi menținută în anul viitor la nivel de 9,0%.