În Republica Moldova, o dezvoltare semnificativă a sectorului de asigurări a început din anul 1993, odată cu adoptarea primei legi în domeniu. Pe parcursul anilor, acest sector a suferit modificări și perfecţionări, devenind o importantă componentă economică. Atât activitatea, cât și numărul participanţilor pieţei de asigurări din RM a înregistrat în timp fluctuaţii semnificative rezultate de schimbarea cadrului regulator. Odată cu instituirea, prin Legea nr. 407/2006 cu privire la asigurări (Legea nr. 407/2006), a noilor reguli pe piaţa de asigurări, în special a cerinţelor privind capitalul minim și rezervele obligatorii, numărul companiilor de asigurări s-a redus considerabil ca rezultat al imposibilității de conformare a unora dintre companii la cerința de majorare a capitalului social până la nivelul minim de 15 mil. lei, pentru asigurătorii care practică activitate în categoria „asigurări generale”, și 22,5 mil. lei, pentru cei care practică activitate în categoria „asigurări de viaţă”. Astfel, dacă în anul 2006, în RM activau 321 entități de asigurare, atunci în momentul actual pe piață, conform informațiilor oficiale ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), sunt înregistrate 12 companii2.

O persoană de vârstă pensionară, care primește pensia din altă țară, poate beneficia de scutirea de la plata impozitului pe bunurile imobiliare/impozitul funciar prevăzută de articolul 283, alineatele (1) litera h) și (2) din Codul Fiscal?

Parlamentul, în cadrul ședinței din 13 aprilie anul curent, a aprobat proiectul legii cu privire la garantarea depozitelor în bănci, aplicarea prevederilor căruia va contribui la stabilitatea financiară a țării prin asigurarea achitării la timp a depozitelor garantate din băncile aflate în proces de lichidare silită și prin asigurarea resurselor necesare pentru rezoluția bancară.

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) reamintește că începând cu 1 aprilie 2023, se aplică noua Lege privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse de vehicule (nr. 106 din 21-04-2022). Actul normativ vine să fortifice cadrul regulator ce vizează protecția păgubiților și

Autoritățile își propun consolidarea capacităților Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței (APCSP) pentru ca aceasta să poată răspunde tuturor provocărilor din domeniul de competență prin activități eficiente de supraveghere a pieței, dar și pentru a facilita crearea unui mediu de afaceri competitiv pentru toți agenții economici.   Astfel,  Ministerul Economiei a elaborat  proiectul de hotărâre de Guvern cu privire la organizarea și funcționarea Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare și Protecția Consumatorilor, ce urmează a fi creat prin reorganizarea APCSP și care va avea un efectiv-limită de 63 de unități de personal.

Şomajul tehnic reprezintă imposibilitatea temporară a continuării activităţii de către angajator, unitate sau de către o subdiviziune interioară a acesteia: a) pentru motive economice obiective;b) ca urmare a declarării stării de urgență, de asediu și de război;c) ca urmare a restricțiilor impuse în starea de urgență în sănătatea publică.   Executivul a aprobat proiectul de lege pentru modificarea Codului muncii al Republicii Moldova nr.154/2003.  Potrivit documentului, în cazul declarării șomajului tehnic conform prevederilor citate supra, indemnizația poate fi plătită, parțial sau integral, din bugetul de stat,

Potrivit art. 1096 din Codul civil (Cod), părţile unui contract pot conveni ca debitorul (promitentul) să efectueze prestaţia nu creditorului (stipulantului), ci terţului (beneficiarului), indicat sau neindicat în contract, care obţine în mod nemijlocit dreptul să pretindă prestaţia în folosul său.

Pentru asigurarea autonomiei locale, autorităţile administraţiei publice locale (AAPL) elaborează, aprobă şi gestionează în mod autonom bugetele locale, având dreptul să pună în aplicare taxe şi impozite locale şi să stabilească cuantumul lor în condiţiile legii.

Regulamentul obligă administratorii să întocmească și să transmită rapoarte periodice (anuale și trimestriale) ce țin de activitatea lor și a fiecărui fond de pensii facultative (fond de pensii), potrivit structurii și termenelor stabilite de Legea nr. 198/2020 privind fondurile de pensii facultative.

În Monitorul Oficial din 14 martie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 94 din 28 februarie 2023 privind aprobarea Regulamentului cu privire la activitatea Fondului pentru antreprenoriat și creștere economică a Moldovei (FACEM). Reamintim, FACEM este organizat drept subdiviziune internă în cadrul ODA, fără personalitate juridică distinctă

Beneficiarii Programului de Susținere a Inovațiilor Digitale și Startup-urilor Tehnologice au fost anunțați astăzi, 27 februarie, în cadrul evenimentului desfășurat de Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA), care este implementatorul Programului. Amintim, Programul este menit să direcționeze suportul Guvernului și donatorilor către dezvoltarea unui ecosistem dinamic de inovare în domeniile prioritare.

În „Monitorul Oficial” de astăzi, 26 iulie, Serviciul Fiscal de Stat,a publicat modificari la Ordinul IFPS nr.1030/2016 cu privire la aprobarea formularului tipizat al Cererii privind modificarea termenului de stingere a obligaţiei fiscale prin eşalonare sau amînare și procedura examinării acesteia

În cazul constatării unei tentative de introducere sau scoatere ilicită pe/de pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor, obiectelor și altor valori, funcționarul vamal care nemijlocit a efectuat controlul și a constatat contravenția va asigura ridicarea mărfurilor, administrarea probatoriului necesar și transmiterea materialului contravențional și a bunurilor

Platformele de finanțare participativă (crowdfunding) ar putea deveni instrumente de atragere a economiilor cetățenilor aflați peste hotare și platforme de investiții pentru capitalul aflat deja în țară. Start-up-urile și ÎMM-urile ar avea o alternativă mai accesibilă de finanțare ce ar putea genera noi locuri de muncă. Totuși, în Republica Moldova un cadru normativ special pentru prestarea serviciilor de finanțare participativă nu a fost elaborat, iar dezvoltarea acestuia a fost abordată în cadrul Fintech Moldova Conference 2021, dedicată transformărilor digitale ale ecosistemului financiar.   „Legislația națională prevede doar o definiție a finanțării participative ce acoperă o singură categorie a acestui domeniu. Această prevedere este insuficientă

Legea nr. 257/2020 ce se referă la politica fiscală și vamală pentru anul 2021 publicată în Monitorul Oficial la 22 decembrie curent, conține și modificări la Legea nr.397/2003 privind finanțele publice locale.    Astfel, aceasta este completată cu o nouă noțiune – taxă specială, care este o plată percepută doar de la persoanele fizice/persoanele juridice care utilizează sau beneficiază de serviciile publice locale create în interesul acestora, utilizată integral de către autoritățile reprezentative şi deliberative ale unităților administrativ-teritoriale pentru acoperirea cheltuielilor de înființare a serviciilor publice de interes local, precum și pentru finanțarea cheltuielilor curente de întreținere și funcționare a acestor servicii.

Organizaţia de creditare nebancară (OCN), pe lângă dreptul de a constitui sucursale şi/sau oficii secundare care se notifică Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), ar putea fi investite și cu dreptul de a lichida sucursalele. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă pentru modificarea Legii nr. 1/2018 cu privire la organizațiile de creditare nebancară, ce are ca scop îmbunătățirea activității acestora.   Astfel, se propune completarea Legii cu interdicția de a deține calitate de administrator/deținător de către persoanele care au deținut această calitate cu drept de proprietate sau control a cel puțin 50% din capitalul social sau drepturile de vot ale unui OCN care anterior a fost radiat din Registrul organizațiilor de creditare nebancară.

Prin Hotărârea Guvernului nr.316/2021 cu privire la aprobarea unor măsuri de susţinere a angajatorilor şi salariaţilor în condiţiile aplicării măsurilor de restricţie pe perioada pandemiei de COVID-19 (HG nr.316/2021) au fost aprobate următoarele Regulamente: Regulamentul privind acordarea din bugetul de stat a indemnizaţiei salariaţilor cu copii în vârstă de până la 12 ani şi copii cu dizabilităţi, care beneficiază de zile libere în cazul suspendării procesului educaţional în regim cu prezenţă fizică (Anexa nr.1); Regulamentul privind acordarea din bugetul de stat a indemnizaţiei pentru şomaj tehnic, instituit ca urmare a declarării stării de urgenţă, de asediu şi de război şi a restricţiilor impuse în starea de urgenţă în sănătate publică (Anexa nr.2); Regulamentul privind acordarea din bugetul de stat a compensaţiei salariaţilor pentru implementarea măsurilor speciale privind asigurarea securităţii, protecţiei vieţii şi sănătăţii populaţiei (Anexa nr.3).

Serviciul Fiscal de Stat anunță că în anul 2022, din totalul veniturilor acumulate la bugetul public național, suma încasată în scopul stingerii obligațiilor fiscale ale contribuabililor restanțieri constituie 2,6 mld. lei, inclusiv prin măsuri de executare silită - 1,7 mld. lei, cât și prin acțiuni preliminare - 916 mil. lei. Din suma totală, circa 596 mil. lei reprezintă suma încasată în scopul stingerii obligațiilor fiscale ale contribuabililor mari restanțieri.

Fenomenul salariilor „în plic” și desfășurarea muncii „la negru” se referă la practicile ilegale și neregulate în cadrul unui raport de muncă, care, în rezultat prejudiciază economia și societatea în întregime,

Compania A apelează la o companie B de colectare a datoriilor pentru a-și recupera creanțele. După întreprinderea tuturor acțiunilor necesare, intervine necesitatea depunerii acțiunii în instanța de judecată, pentru recuperarea creanțelor. Compania B