O persoana fizică are intenția de a schimba cota parte în capitalul social al unei întreprinderi pe un imobil, valoarea de piață a imobilului fiind mai mare. Când apare obligația de a calcula creșterea sau pierderea de capital?

Potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică, în  trimestrul III al anului 2021 câștigul salarial mediu lunar nominal brut a constituit 9175,7 lei,  cu 13,6% mai mult decât în perioada similară din anul 2020 și cu 1,5% – față de trimestrul II al anului curent.   Comparativ cu trimestrul III al anului precedent, în toate activitățile economice s-au înregistrat majorări ale câștigului salarial, cele mai semnificative creșteri fiind înregistrate în sănătate și asistență socială –  cu 24,4%; informații și comunicații – cu 19,8%; activități financiare și de asigurări – cu 18,3%; agricultură, silvicultură și pescuit – cu 16,0%.

Casa Naţională de Asigurări Sociale informează că a fost finanţată prima tranşă a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă în valoare de 28,4 mil. lei. După unele modificări efectuate de către CNAS, pentru prima dată, în luna august, această prestaţie socială va fi finanţată în trei tranşe.

Casa Națională de Asigurări Sociale vine cu unele precizări ce țin de prevederile Hotărârii Guvernului nr. 316/2021 cu privire la aprobarea unor măsuri de susţinere a angajaţilor şi salariaţilor în condiţiile aplicării măsurilor de restricţie pe perioada pandemiei de COVID - 19.   De la reprezentanţii entităţilor economice parvin un şir de întrebări cu privire la declararea în Darea de seamă IPC21 a sumelor achitate de către angajator prevăzute la pct. 19 din Anexa nr. 1, pct. 16 din Anexa nr. 2 şi pct.13 din Anexa nr. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 316 /2021.  

Dreptul la compensarea diferenței de preț în urma majorării tarifelor reglementate pentru furnizarea gazelor naturale și energiei termice îl au consumatorii casnici, inclusiv consumatorii din asociațiile de locatari cu centrale termice de cartier, bloc sau scară. În Monitorul Oficial de astăzi, 10 decembrie, a fost publicat și a intrat în vigoare Ordinul comun al Ministerului Muncii și Protecției Sociale și Ministerului Finanțelor nr. 15 din 7 decembrie 2021 cu privire la aprobarea Regulamentului privind restituirea cheltuielilor, legate de acordarea compensării diferenței de preț pentru consumul gazelor naturale/energiei termice pentru consumatorii casnici în legătură cu majorarea prețurilor reglementate la gazele naturale/ energie termică.  

Ministerul Finanțelor va aloca 1.531.506 lei de la bugetul de stat pentru achitarea compensaţiei pentru valoarea averii confiscate, naţionalizate sau scoase în orice mod din posesia victimelor reabilitate ale represiunilor politice. De aceste compensații vor beneficia 29 de persoane, identificate în baza deciziilor comisiilor speciale prezentate de autorităţile administraţiei publice locale și a titlurilor executorii eliberate de către instanțele judecătorești devenite irevocabile prin epuizarea căilor de atac.

În Monitorul Oficial 01.09.2023 a fost publicată Legea nr. 247 din 31.07.2023 în temeiul căreia a fost modificată Legea nr. 1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului (în continuare – Legea nr. 1540/1998), în vigoare din 01.10.2023. Legea nr. 247/2023 stabilește în art. II, alin. (3) că Guvernul,

IFRS 17 Contracte de asigurare (în continuare – IFRS 17), a introdus un cadru cuprinzător și consecvent pentru contabilizarea contractelor de asigurare, promovând o mai mare transparență și comparabilitate în întreaga industrie a asigurărilor

Încasările la bugetul public național administrate de Serviciul Fiscal de Stat au constituit, în 8 luni ale anului current, 30 mld. lei, ceea ce denotă o creștere cu peste 4,5 mld lei sau cu 17,9 % în raport cu perioada similară a anului precedent.   Astfel, în bugetul de stat au fost încasate 12,5 mld. lei, ceea ce constituie cu 2 mld. lei mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020 sau cu 18,7 %.   

Veniturile bugetului de stat pentru anul curent ar putea fi majorate cu 2634,9 mil. lei sau cu 5,2% față de indicatorul aprobat inițial, cheltuielile – cu 6884,9 mil. lei sau cu 10,6%, iar soldul bugetar ar putea crește cu 4250,0 mil. lei (28,1%).   În ședința de astăzi, 18 aprilie, Cabinetul de miniștri a votat proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea proiectului de lege privind modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2022 nr. 205/2021.   Astfel, veniturile bugetului de stat ar putea constitui 52,7 mld. lei datorită majorării veniturilor la componenta de bază cu 2,52 mld. lei și la veniturile proiectelor finanțate din surse externe – cu 115,2 mil. lei. Creșterea veniturilor provenite din impozite și taxe este estimată la circa 2,7%, a încasărilor din granturi – de 2 ori, precum și a încasărilor din alte venituri – cu circa 10,7%.

De la lansarea Programului guvernamental până în prezent, prin intermediul acestuia au fost procurate 4063 locuințe. Mai mult de 50% din numărul total de beneficiari primesc ajutor din partea statului pentru acoperirea parțială a cheltuielilor suportate pentru achitarea creditului ipotecar.

Care este modul de reflectare în Declarația privind TVA a valorii mărfurilor/ serviciilor procurate și TVA aferentă refacturării cheltuielilor compensate de către locator, atât a întregului volum de mărfuri/servicii, cât și în volum parțial, precum și modalitatea de reflectare în anexele la Declarația TVA a facturilor fiscale aferente refacturării cheltuielilor compensate?  

Militarii, persoanele din corpul de comandă și soldații din organele afacerilor interne, din sistemul penitenciar și colaboratorii organelor securității statului, care au fost încadrați în grad de dizabilitate în urma rănirii, contuziei, schilodirii sau a unei afecțiuni contractate în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu vor putea beneficia de compensaţie bănească în locul biletelor de tratament sanatorial gratuit, de rând cu persoanele recunoscute ca persoane cu dizabilităţi de pe urma războiului. Completarea Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi de plată a compensaţiei băneşti în locul biletelor de tratament sanatorial gratuit persoanelor cu dizabilități de pe urma războiului (aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.868/2004 ) cu prevederile respective este propusă de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecţiei Sociale.

Prin ratificarea de către Parlamentul Republicii Moldova a Acordului de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, și Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de altă parte, prin Legea nr.112 din 2 iulie 2014, RM și-a asumat angajamentul de a transpune în legislația națională prevederile acquis-ului comunitar în domeniul raportării financiare corporative1 (Anexa II la capitolul 3 Dreptul societăților comerciale, contabilitate și audit și guvernanța corporativă din titlul IV).

Pentru implementarea măsurilor sociale  în perioada stării de urgență în sănătate publică votate astăzi, 14 octombrie, în lectura a doua, doar pentru ultimul trimestru al anului curent sunt necesare cheltuieli suplimentare în valoare de 285 mil. lei.  Potrivit documentului, angajații vor beneficia de mai multe măsuri de sprijin în rezultatul modificărilor aprobate în Codul muncii.  Proiectul susținut  cu votul a 76 de deputați prevede că, în cazul în care procesul educațional se va desfășura online, odată cu dispunerea de către autoritățile abilitate a unor măsuri speciale privind asigurarea securității, protecției vieții și sănătății populației, cu acordul angajatorului,

Procedurile privind accesul la măsurile de ocupare a forței de muncă ar putea fi modificate. Autoritățile propun pentru consultare publică proiectul hotărârii Executivului cu privire la modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1276/2018.   Astfel, va fi prevăzută a nouă procedură – de subvenționare a cheltuielilor de transport pentru persoanele cu dizabilități accentuate sau severe din rândul șomerilor care se angajează în câmpul muncii. Această subvenție se va acorda pentru acoperirea cheltuielilor de transport a persoanelor menționate, care se angajează pe o perioadă nedeterminată sau determinată la un loc de muncă propus de

Convenția regională cu privire la regulile de origine preferențiale pan-euro-mediteraneene (în continuare – Convenția PEM) a fost adoptată în 2012, în vederea stabilirii unor reguli de origine comune și a cumulului originii între 25 părți contractante la PEM, pentru a facilita comerțul și a integra lanțurile de aprovizionare din zonă. Moldova a aderat la Convenția PEM prin Legea nr. 111/2015.

Forța de muncă (populația activă) a Moldovei, care include populația ocupată și șomerii, a constituit 833,9 mii persoane, fiind în descreștere cu 0,8% în trimestrul I al anului curent față de datele din ianuarie-martie ale anului 2020, când aceasta se cifra la 840,5 mii. Datele publicate de Biroul Național de Statistică (BNS) denotă că ponderea bărbaților (cu indicatorul de 52,8%), a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (47,2%), iar ponderea persoanelor economic active din mediul rural a fost mai mare ca ponderea din mediul urban (53,4% și, respectiv, 46,6%).   Rata de participare la forța de muncă a populaţiei de 15 ani și peste a constituit 39,3%, fiind în creștere moderată față de nivelul anului precedent (în trimestrul I al anului 2020 – 39,1%).

În conformitate cu art. 177 din Codul fiscal, în cazul admiterii restanței, obligația fiscală poate fi stinsă prin executare silită, care se efectuează în modul stabilit de Capitolul 9 al Titlului V din Codul fiscal (CF). În acest sens, art. 1324 alin. (8) și art. 195 alin. (1) din CF stabilesc că atribuția și prerogativa executării silite a restanțelor aparține Serviciului Fiscal de Stat (în continuare - SFS), care este abilitat cu această funcție și în cazul altor plăți restante față de bugetul public național potrivit legii (ex. contribuțiile obligatorii în Fondul Viei și Vinului, conform art. 323 alin. (10) și (11) din Legea viei și vinului nr. 57/2006; creanțele bănești bazate pe dispoziții de drept public, în temeiul art. 175 alin. (2) din Codul administrativ).

Contractul individual de muncă (CIM) conform legislației muncii este înţelegerea dintre salariat şi angajator, prin care salariatul se obligă să presteze o muncă într-o anumită specialitate, calificare sau funcţie, să respecte regulamentul intern al unităţii,