Un nou Program de Reforme Instituționale și Structurale în Republica Moldova a fost lansat de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), scopul căruia este impulsionarea dezvoltării economiei naționale. La eveniment au participat prim-ministra Natalia Gavrilița, Ambasadorul SUA în țara noastră, Kent D. Logsdon, directorul adjunct de Program USAID Reforme Structurale în Moldova, Radu Vrabie, membri ai Cabinetului de miniștri, parteneri de program etc.   Scopul MISRA este de a stimula o redresare durabilă și incluzivă din criza regională și de a îmbunătăți mediul de afaceri și comerțul în Moldova. În cadrul Programului, USAID va sprijini instituțiile publice și sectorul privat din Republica Moldova în eforturile acestora de (i) accelerare a implementării mecanismelor de liberalizare a comerțului, (ii) adoptare a reformelor structurale și de consolidare a climatului investițional,

Cele mai recente modificări esențiale ale Legii nr. 25/2016 privind aplicarea măsurilor restrictive internaționale ( Legea nr. 25/2016) au fost operate prin Legea nr. 244 din 10.07.2025,

Proiectul noului Cod vamal al Republicii Moldova (CV) a fost aprobat în lectură finală în cadrul ședinței plenare a Parlamentului din 24 august curent și urmează să intre în vigoare din 1 ianuarie 2023. Adoptarea documentului derivă din necesitatea executării angajamentelor asumate de RM în partea ce vizează armonizarea cadrului vamal național la Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013, precum și la alte 8 acte normative ale Uniunii Europene.   Implementarea noului act normativ are obiectiv principal intensificarea comerțului internațional prin: armonizarea cadrului legislativ național vamal la standardele europene; reducerea costurilor legate de declararea mărfurilor; utilizarea tehnologiilor informaționale pentru toate procedurile vamale;

Proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022 a fost înregistrat în Parlament. Potrivit documentului, este propusă aprobarea BASS atât la venituri, cât și la cheltuieli în sumă de 31 224 240,7 mii lei, în creștere cu 5,43 mld. lei față de anul curent (pentru anul 2021 această sumă a fost aprobată în volum de 25 791 984,4 mii lei). Documentul nu prevede modificări la tarifele și baza de calcul al contribuției de asigurări sociale de stat obligatorii, fiind preconizată majorarea contribuțiilor de asigurări sociale (CAS) pentru anumite categorii de plătitori.   Astfel, câte 12838  lei anual  ar putea achita:

Ministerul Economiei și Infrastructurii și Serviciul Vamal au lansat ieri, 5 mai 2020, cu sprijinul Programului USAID Reforme Structurale în Moldova, Portalul de Informații Comerciale destinat comunității de afaceri naționale și internaționale. Noul sistem informatic poate fi accesat la adresa www.trade.gov.md. Prin reformele din domeniul comerțului, Guvernul pune la dispoziție un mediu transparent și previzibil pentru tranzacțiile comerciale transfrontaliere, bazate pe proceduri și practici vamale simple, standardizate, cerințe de documentare, operațiuni de marfă și tranzit, aranjamente comerciale și de transport.

De la începutul anului curent cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul s-a majorat cu 16,5% (în preţuri comparabile) faţă de ianuarie-septembrie 2020. În același timp, cifra de afaceri pentru serviciile de piaţă prestate populaţiei în lunile ianuarie-septembrie este în creștere cu 76,8% (în preţuri comparabile) în raport cu aceeași perioadă din anul precedent,  pe fundalul reducerii indicatorului în 2020 față rezultatele din primele nouă luni din 2019 cu 21,2%.   Totodată, în luna septembrie 2021 cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), în prețuri comparabile s-a micșorat cu 6,0% faţă de luna precedentă şi s-a majorat cu 7,4%, comparativ cu luna septembrie 2020. Conform datelor Biroului Național de Statistică (BNS),

După cum deja se cunoaște, urmare a modificărilor operate în Legea cu privire la patenta de întreprinzător nr.93/1998, începând cu 1 iulie 2023,

Casa Naţională de Asigurări Sociale reaminteşte că pe data de 25 mai 2022 expiră termenul-limită de declarare şi de plată a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat. În conformitate cu anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, categoriile de angajatori specificaţi la pct. 1.1, 1.2, 1.3, 1.5 au obligaţia să declare, prin intermediul Dării de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC21) şi să  achite contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii calculate pentru luna aprilie 2022 până la data de 25 mai 2022 inclusiv.  

Biroul Național de Statistică (BNS) a finalizat revizuirea chestionarului anchetei structurale anuale (ASA), în conformitate cu cele mai recente cerințe europene privind statistica structurală a întreprinderilor. Actualul chestionar ASA a fost completat cu trei module ce vizează activitatea de comerț, care vor substitui pentru anul de raportare 2021 două cercetări statistice realizate anterior în domeniul statisticii comerțului.   „Ajustarea chestionarului ASA conform cerințelor UE a vizat două aspecte importante: (i) producerea și diseminarea unor statistici compatibile pe plan internațional, în special UE; (ii) optimizarea chestionarelor statistice întru reducerea sarcinii de răspuns asupra mediului de afaceri”, 

Bonurile emise de echipamentele de casă și control (ECC) pot avea atât formă fizică (pe hârtie), cât și electronică, în funcție de specificațiile tehnice ale echipamentului emitent. Indiferent de forma bonului, acestea au aceeași valoare juridică în raporturile civile.   Proiectul cu privire la modificarea unor acte legislative, înregistrat în Parlament cu titlu de inițiativă legislativă, prevede completarea pct. 40 al art. 5 din Codul fiscal (CF) cu respective norma care, în opinia autorilor, va exclude cazurile în care bonurile electronice ar putea fi desconsiderate pentru probarea operațiunilor economice atât în relațiile cu aspecte fiscale, cât în cele civile.

Criza cauzată de COVID-19 a impus mai multe provocări, inclusiv pentru domeniul fiscal, atât la nivel local, cât și internațional. Cele mai importante aspecte ale fiscalității și activității economice sunt puse în dezbateri pe parcursul zilelor de 17-18 septembrie în cadrul Conferinței internaționale cu tematică fiscală e-TAXCON’20 organizată de Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham Moldova). Astăzi au fost desfășurate primele secțiuni.   Directorul executiv al AmCham Moldova, Mila Mailarău, a menționat că Conferința este dedicată atât comunității profesioniștilor din cadrul comunității de afaceri, cât și autorităților publice, mediului academic și științific, precum și comunității partenerilor de dezvoltare și are ca scop asigurarea unei platforme interactive pentru specialiștii din domeniu.

Primăria Municipiului Chișinău anunță despre organizarea dezbaterilor publice asupra proiectului Conceptului de desfășurare a comerțului stradal pe teritoriul municipiului Chișinău. Dezbaterile se va desfășura on-line, prin intermediul platformei de conferințe ZOOM, iar datele referitor la acces vor fi prezentate ulterior.

Acești factori au contribuit la majorarea încasărilor asigurate de Serviciul Vamal, care a acumulat, în anul 2018, la bugetul de stat 21,4 mld. lei, înregistrând o creștere cu circa 1,04 mld. lei față de anul 2017. Valorile sunt în creștere și în cazul exporturilor. În anul precedent, acestea au crescut cu 1,95 mld. lei, însumând 39,4 mld. lei. Cea mai mare pondere în structura veniturilor o dețin plățile provenite din administrarea TVA, care constituie 67,1%, urmate de accize cu 25,3% și, respectiv, taxele vamale, care au o contribuție de 5,2%.

Darea de seamă fiscală unificată (Declaraţie) (Forma UNIF21) – (Declaraţia unificată), aprobată prin Ordinul SFS nr. 370/2020 se prezintă de către întreprinzătorii individuali (întreprinderile individuale), gospodăriile ţărăneşti (de fermier), care nu sunt înregistraţi

 Criza epidemiologică cauzată de COVID-19 a creat dificultăți în activitatea mediului de business, iar recuperarea sectorului va dura mai mult timp. Pentru a depăși efectele acestei crize sunt necesare eforturi comune atât din partea autorităților, partenerilor de dezvoltare, cât și mediului de afaceri.   Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA) - Acordul între UE și Republica Moldova, ce urmărește o relație comercială preferențială, bazată pe condiții mutual avantajoase, este unul din instrumentele ce oferă oportunități în dezvoltarea afacerilor.  

 În primul semestru al anului curent, cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete),  s-a majorat cu 19,7% față de aceiași perioadă din anul precedent, anunță Biroul Național de Statistică. Totodată, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata s-a majorat cu 12,9% faţă de perioada similară din anul 2020.

Uniunea Europeană și părțile contractante din zona pan-euro-mediteraneeană (PEM) negociază deja de câțiva ani cu privire la modificarea regulilor de origine a mărfurilor în vigoare în zona PEM, prevăzute de Convenția regională cu privire la regulile de origine preferențiale pan-euro-mediteraneene, la care Republica Moldova a aderat prin Legea nr. 111/2015.

În contextul recepționării, în ultima perioadă, de către entități a ajutoarelor umanitare, apar tot mai multe întrebări privind modul de contabilizare a ajutoarelor umanitare primite, distribuite și utilizate. Astfel, în ediția din aprilie a P.P. ”Monitorul Fiscal fisc.md” venim cu detalii ce țin de modul de contabilizare a ajutoarelor umanitare de către entitățile la autonomie financiară, elaborat de Lidia Foalea și publicat în rubrica Contabilitate practică.

 În conformitate cu pct. 22 din Instrucțiunea privind evidența contribuabililor, aprobată prin Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 352 din 28.09.2017, persoanele juridice sau organizaţiile cu statut de persoană fizică nerezidente care dispun de obiecte impozabile pe teritoriul Republicii Moldova sau care au obligaţii fiscale în conformitate cu legislaţia fiscală, precum şi persoanele juridice nerezidente, la cererea de atribuire a codului fiscal vor anexa:

Сea de a 59-a ședință a Consiliului Euro-Asiatic pentru Standardizare (EASC) al CSI  desfășurată în regim de videoconferință a întrunit reprezentanți ai autorităților de reglementare și ai organismelor naționale de standardizare, metrologie, certificare și acreditare din țările membre CSI, care au abordat aspecte esențiale ale cooperării interstatale în domeniu, comunică Ministerul Economiei și Infrastructurii.   Participanții la reuniune au discutat cooperarea țărilor membre CSI cu Comitetul European de Standardizare (CEN), Comitetul European de Standardizare în Electrotehnică (CENELEC) și Organizația Internațională de Standardizare (ISO),