În anul 2018, din totalul de 1292,5 mii locuinţe ce constituie fondul locativ al Republicii Moldova, apartamentele cu o cameră au constituit 10,2% din numărul celor înregistrate, cele cu două camere – 32,3%, cele cu trei camere – 36,4%, iar cu patru şi mai multe odăi – 21,1%, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Totodată, la 1 ianuarie 2019, suprafaţă totală a locuințelor în țara noastră a fost de 87751,3 mii m2. Pe medii de rezidenţă, în localităţile urbane au fost înregistrate 543,8 mii locuinţe cu suprafaţa totală de 38697,0 mii m2, ceea ce constituie 42,1% din totalul fondului locativ înregistrat. În localităţile rurale s-au înregistrat 748,7 mii locuinţe cu suprafaţa totală de 49054,3 mii m2 sau 57,9% din total.

În anul 2018 au fost date în exploatare 7301 locuințe — apartamente și case individuale de locuit, cu suprafața totală de 551,4 mii m², potrivit datelor publicate de Biroul Naţional de Statistică. Comparativ cu anul 2017, numărul acestora este în scădere cu 21,3%. După mediul de rezidență, în anul 2018, în mediul urban au fost date în exploatare 6595 locuințe cu suprafața totală de 465,7 mii m². Comparativ cu anul 2017 acest indicator s-a diminuat cu 28,1%.

Studiu de caz. Pe 15 martie 2017 entitatea a achitat taxa pentru folosirea drumurilor pentru o semiremorca. În luna martie 2018 are loc un accident, în urma caruia semiremorca este distrusă și nu mai poate fi utilizată. Pe data de 5 august 2019 aceasta este vândută la fier vechi și, totodată, este radiata din registrul de stat. În urma unei erori, pe 11 septembrie 2019 este achitată taxa pentru folosirea drumurilor pentru această unitate de transport. Este în drept entitatea să solicite stingerea altor obligații fiscale prin compensare din contul acestei supraplăți?

Cum poate o persoană fizică să depună cererea privind restituirea impozitului pe venit achitat/reținut în plus și să beneficieze de dreptul la restituirea impozitului pe venit achitat/reținut în plus dacă aceasta a plecat de urgență la tratament medical peste hotarele Republicii Moldova?

Amplasarea pe teritoriul Republicii Moldova a instalațiilor și efectuarea operațiunilor de incinerare și de coincinerare a deșeurilor se restricționează, se reglementează și se realizează în condiții controlate riguros. Până în prezent, art.17 din această lege interzicea incinerarea și coincinerarea deșeurilor de orice proveniență, cu excepția celor rezultate din activitatea medicală. În Monitorul Oficial din 11 octombrie curent a fost publicată Legea nr.116 din 15.08.2019 pentru modificarea Legii nr. 209/2016 privind deșeurile.

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului consideră că produsele horticole autohtone ar putea fi mai competitive pe plan internațional datorită mobilității producătorilor (companii mici, suprafețe mici, adaptabilitate relativ ușoară) și promovării anumitor produse pe diverse piețe noi, de nișă, dar și poziționării geografice a țării. Avantaje competitive ar trebui să fie și implementarea tehnologiilor noi în domeniul producerii, post-recoltării și marketingului agricol. Prevederile sunt incluse în Programul de dezvoltare a horticulturii pentru anii 2019-2025, propus de autoritate pentru consultări publice. Documentul reflectă politicile Guvernului cu privire la eforturile și intervenţiile în sectorul horticol, acestea fiind direcţionate spre dezvoltarea domeniului, care este extrem de important pentru economia națională, fiind inclus și în Strategia Națională de dezvoltare agricolă și rurală pentru anii 2018-2020.

Astăzi, 15 octombrie 2019, expiră termenul de plată a impozitului pe bunurile imobiliare achitat în rate. Cotele impozitului pe bunurile imobiliare evaluate de către organele cadastrale în scopul impozitării sunt specificate în art. 280 din Codul fiscal şi constituie: a) pentru bunurile imobiliare cu destinaţie locativă (apartamente şi case de locuit individuale, terenuri aferente acestor bunuri); pentru garajele şi terenurile pe care acestea sunt amplasate, loturile întovărăşirilor pomicole cu sau fără construcţii amplasate pe ele: – cota maximă – 0,4% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare; – cota minimă – 0,05% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare.

Restituirea impozitului pe venit achitat sau care a fost reținut în plus persoanelor fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător se efectuează în corespundere cu prevederilor Titlului II al Codului fiscal și art.175 și art.176 din Titlul V al CF. Astfel, restituirea mijloacelor băneşti presupune rambursarea acestora, constatate ca plătite în plus sau a celor care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituite la contul contribuabilului.

În cazul în care contribuabilul persoană fizică ce nu desfășoară activitate de întreprinzător înregistrează datorii aferente achitării impozitului pe venit la momentul depunerii Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (forma CET15), poate fi compensată această datorie cu suma impozitului pe venit achitată în plus pentru anul precedent? Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (formularul CET15) precum și modul de completare a acesteia sunt reglementate prin HG nr. 834 din 1 decembrie 2015.

Recolta record de struguri, înregistrată în Republica Moldova în anul vitivinicol 2018-2019, a urcat țara într-un top al celor mai buni 20 de producători mondiali. Datele se conțin într-un raport prezentat în cadrul celui de-al 42-lea Congres al Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV).

Care sunt condițiile specifice de desfășurare a comerțului cu amănuntul în baza patentei de întreprinzător? Legea nr. 93-XIV din 15.07.1998 cu privire la patenta de întreprinzător (Legea nr. 93/1998), reglementează desfășurarea unor genuri de activitate de întreprinzător printr-un sistem simplificat de înregistrare, impozitare, evidență şi de dări de seamă în baza utilizării patentei de întreprinzător. Totodată, aferent desfășurării genurilor de activitate de comerț cu amănuntul, menționate la pozițiile 1.1 şi 1.2 din anexa la Legea nr. 93/1998, legiuitorul prevede careva condiții specifice și, anume:

O persoană fizică cetăţean a obţinut în anul 2017 venituri doar sub formă de salariu de la „G” S.R.L. Salariul a fost obţinut pentru munca efectuată în perioada august decembrie 2017. În urma calculelor efectuate, ca urmare a neutilizării totale a scutirilor la care avea dreptul, cetăţeanul a depistat că, dacă ar fi prezentat Declaraţia cu privire la impozitul pe venit, suma impozitului pe venit ar fi fost cu 800 lei mai mică. Poate persoana obţine restituirea acestui impozit dacă nu a prezentat până la 2 mai Declaraţia și ce urmează să întreprindă în acest caz?

Agentul economic are amplasat pe traseul național o stație de alimentare cu combustibil. Dat fiind faptul că deține autorizație de funcționare a acestui obiect, eliberată de către AAPL în raza căreia este amplasat, valabilă până la 16.05.2019, acesta calculează și achită trimestrial taxa pentru unitățile de comerț și/sau de prestări servicii conform cotelor stabilite de către AAPL, inclusiv prezintă trimestrial Darea de seamă pe taxele locale (Forma TL 13). De asemenea, întrucât intrarea și ieșirea la/de la stația de alimentare cu combustibil se află în zona drumului public, anual,

Sistemul actual de evidență și raportare a bunurilor imobile este defectuos și nu asigură prezentarea unor informații veridice privind patrimoniul public existent. Aceasta este una din concluziile echipei de audit a Curţii de Conturi, care a analizat conformitatea evidenței, înregistrării și gestionării patrimoniului public, precum și a impozitării bunurilor imobile. Hotărârea autorităţii a fost publicată în Monitorul Oficial din 6 aprilie curent. Procesul de administrare a impozitului pe bunurile imobile nu a asigurat echitatea și transparența fiscală,

Ministerul agriculturii, dezvoltării regionale și mediului a înaintat pentru consultări publice proiectului hotărârii Guvernului privind aprobarea Concepției Sistemului Informațional Automatizat „Cadastrul de stat al apelor”. Documentul a fost elaborat cu suportul consultanților din cadrul proiectului ,,Consolidarea cadrului instituțional în sectorul alimentarii cu apa si sanitație din Republica Moldova" finanțat de către Agenția austriacă pentru dezvoltare și Agenția Elveția pentru Dezvoltare și cooperare.

În semestrul I al anului curent, suma impozitului pe venit acceptată spre restituire persoanelor fizice a constituit 5,6 mil. lei, potrivit datelor publicate de Serviciul Fiscal de Stat. Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2018, suma a crescut cu 0,86 mil. lei, în care a fost înregistrată suma de 4,74 mil. lei. Totodată, indicatorul a crescut cu 2,9 mil. lei față de cel înregistrat în trimestrul I al acestui an, în primele trei luni din 2019 fiind acceptate spre restituire 2,7 mil. lei.

Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură (AIPA) informează că, după derularea celui de-al III-lea apel aferent Subvențiilor în Avans, au fost recepționate 21 de dosare, examinate de către Comisia de evaluare și selecție a planurilor de afaceri. Trei dosare au fost declarate neeligibile de către Direcția administrarea și aprobarea proiectelor din cadrul AIPA, deoarece nu au corespuns criteriilor prevăzute în cadrul normativ. Astfel, Comisia de evaluare și selecție a examinat și evaluat 18 dosare. Spre finanțare au fost acceptate 13 dosare, altele trei fiind declarate neeligibile din motiv că nu au fost respectate cerințele privind întocmirea dosarului de achiziție prin prezentarea a minimum trei cereri de oferte. Alte două dosare de solicitare a subvenției în avans, și anume pentru înființarea plantației de măceș, urmează a fi examinate suplimentar de către reprezentanții MADRM.

Pentru consolidarea terenurilor în Republica Moldova agricultorii au nevoie de un sprijin, inclusiv metodologic, care ar oferi posibilitatea aplicării practicilor moderne de cultivare a terenurilor prin rotația culturilor și diversificarea produselor agricole, cu utilizarea sistemelor și tehnici de irigare rentabile pe terenurile consolidate, consideră Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, care propune pentru consultări publice proiectul hotărârii Executivului cu privire la modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1075/2007 cu privire la aprobarea Regulamentului privind consolidarea terenurilor agricole.

Necesitatea actualizării Legii privind culturile nucifere, îmbunătățirea politicii de subvenționare pentru susținerea producătorilor de nuci, crearea unei cooperative a producătorilor de nuc și alte culturi nucifere, dar și responsabilizarea producătorilor autohtoni de material săditor sunt doar o parte din subiectele discutate în cadrul unei ședințe organizate de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) la solicitarea producătorii și exportatorii de nuci din Moldova. Analizând sistemul de subvenționare, care la momentul actual ia în calcul suprafața plantației, nu și densitatea și soiurile sădite, aceștia s-au referit la costurile diferite chiar de la plantarea livezilor.

Alocarea ad-hoc de mijloace financiare fermierilor afectați nu este o soluție de lungă durată, deoarece aceasta nu motivează agricultorii să-și protejeze bunurile, iar în buget nu întotdeauna există surse financiare, care ar putea fi alocate de urgență. De aceea, anume asigurările în agricultură ar reprezenta un mecanism viabil de lungă durată care necesită sprijinul statului, prin acordarea subvențiilor la primele de asigurare. Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului a elaborat proiectul de hotărâre privind aprobarea proiectului de lege privind asigurarea subvenţionată în agricultură.