În Monitorul Oficial din 12 iunie curent a fost publicată Legea nr. 75 din 21 mai 2020 privind procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului și modul de aplicare a sancțiunilor. Documentul stabilește procedura de constatare a încălcărilor comise de către entitățile raportoare, persoanele cu funcții de conducere de rang superior, persoanele cu funcții de răspundere și angajații entităților raportoare, precum și modul de aplicare a sancțiunilor.

Intenţia Comisiei Europene de a impozita marile companii din domeniul tehnologiilor IT — Amazon, Google şi Facebook, în funcţie de locul aflării utilizatorilor, nu de cel al sediului companiei, a ajuns la stadiul de proiect, făcut public de agenţia Reuters. Taxele vor fi colectate în ţările în care se află utilizatorii serviciilor oferite, nu în cele în care sunt sediile companiilor digitale, cotele fiind cuprinse între 1% şi 5%.

Măsurile de politică comercială sunt stabilite prin acte normative la nivel naţional şi se aplică la importul şi exportul anumitor categorii de mărfuri. Politica comercială include şi restricţiile cantitative şi interdicţiile comerciale în probleme de politică externă (embargouri şi sancţiuni). Unele dintre acestea acoperă toate aspectele relaţiilor comerciale, altele vizează numai anumite produse sau grupe de produse.

BPO (business process outsourcing) desemneaza acele activitati externalizate de către o companie către un terț și este unul din domeniile cu cea mai mare rata de angajabilitate la momentul actual. În cadrul BPO se evidențiază zona de call-center, cu o pondere semnificativă în special în ceea ce privește numărul de angajați. Republica Moldova a devenit locul ideal pentru serviciile near-shore ca rezultat al unui sistem de învățământ cu rezultate satisfăcătoare ca medie și a forței de munca de bună calitate. Conform Association Business Service Leaders (ABSL), industria BPO/call-center a crescut cu 10-30% în ultimii ani și continuă să se extindă de la an la an. Principalii jucători din industrie prezic că aceasta poate sa ajungă domeniul cu cea mai mare angajabilitate. Prin urmare, se impune necesitatea investigării veniturilor generate de angajații acestui sector, din punct de vedere fiscal și contabil.

 Comisia parlamentară economie, buget și finanțe a aprobat, în ședința de astăzi, raportul asupra proiectului de modificare a unor acte normative (politica bugetar-fiscală pentru anul 2021), pentru prima lectură.   Documentul a fost elaborat de către Guvern, ținându-se cont de situația epidemiologică existentă la nivel național și internațional, dar și de condițiile climaterice nefavorabile și, respectiv, de necesitatea susținerii mai multor domenii economice, sectorului agroindustrial și populației. Potrivit autorilor, proiectul reflectă soluțiile optime de racordare la condițiile existente.  

Vă propunem un interviu realizat cu Liliana Mosorete, directorul financiar „CET-Nord” SA, care a fost publicat în nr. 2(65), în care ne vorbește despre ultimele rezultatele ale companiei, provocări și planuri de viitor.   - În ultimii ani CET-Nord SA a trecut printr-un proces amplu de reorganizare. Ce presupune acest proces? - „CET-Nord” este o entitate de interes public care prestează un serviciu social important de asigurare a municipiului Bălți cu agent termic. Totodată, compania produce energie electrică în cogenerare. Eficiența activității întreprinderii este asigurată și depinde, în mare parte, de modul de organizare a proceselor. Din acest motiv ne-am determinat să recurgem la reorganizarea întreprinderii, lucru care ne-a permis să reducem cheltuielile operaționale și să creștem veniturile.

Conform modificărilor aprobate în legislația fiscală în cadrul politicii fiscale pentru anul 2020, au survenit și unele schimbări în aplicarea TVA și accizelor la efectuarea operațiunilor în/din magazinele duty-free (în continuare – operațiuni). Este de menționat că, aceste operațiuni includ următoarele tipuri de tranzacții: – plasarea mărfurilor în magazinele, barurile şi restaurantele duty-free conform legislației vamale; – livrarea mărfurilor de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova în magazinele, barurile şi restaurantele duty-free; – comercializarea mărfurilor în magazinele, barurile şi restaurantele duty-free.

Constatarea încălcărilor în domeniul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului, precum și aplicarea sancțiunilor pentru încălcarea legislației din acest domeniu vor fi reglementate printr-o lege specială, proiectul acesteia fiind votat de Parlament în lectură finală. Prevederile actului se vor aplica faptelor, inclusiv acțiunilor sau inacțiunilor săvârșite pe teritoriul Republicii Moldova ce au scopul încălcarea legislației cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi a finanțării terorismului.

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), instituție ce deține licență pentru activitatea de broker vamal, informează agenții economici care au nevoie de vămuirea mărfurilor și mijloacelor de transport că aceștia pot solicita serviciile respective de la cele 11 reprezentanțe de brokeraj vamal ale CTIF ce activează la punctele de trecere a frontierei de stat și la posturile vamale interne.   Reprezentanțele CTIF sunt amplasate în cele mai importante puncte de trecere a frontierei de stat rutiere (Leușeni, Giurgiulești, Sculeni, Cuciurgan), punctul feroviar (Ungheni), dar și la posturile vamale interne, având o acoperire pentru toate cele trei birouri vamale Nord, Centru și Sud.

Fondul Monetar Internațional (FMI) și-a îmbunătățit estimările privind evoluția economiei mondiale în 2017 și 2018, potrivit raportului actualizat World Economic Outlook, publicat de instituția financiară internațională.

Criza cauzată de COVID-19 a impus mai multe provocări, inclusiv pentru domeniul fiscal, atât la nivel local, cât și internațional. Cele mai importante aspecte ale fiscalității și activității economice sunt puse în dezbateri pe parcursul zilelor de 17-18 septembrie în cadrul Conferinței internaționale cu tematică fiscală e-TAXCON’20 organizată de Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham Moldova). Astăzi au fost desfășurate primele secțiuni.   Directorul executiv al AmCham Moldova, Mila Mailarău, a menționat că Conferința este dedicată atât comunității profesioniștilor din cadrul comunității de afaceri, cât și autorităților publice, mediului academic și științific, precum și comunității partenerilor de dezvoltare și are ca scop asigurarea unei platforme interactive pentru specialiștii din domeniu.

Rata anuală a inflaţiei în zona euro se aşteaptă să atingă 0,6% în luna noiembrie, de la 0,5% în octombrie, arată un comunicat publicat de Oficiul European de Statistică — Eurostat. Preţurile au crescut la servicii, alimente, ţigări şi alcool.

Investiția anuală a BERD în Moldova a atins un record istoric în 2017, dat fiind că Banca a acordat fonduri de 130 mil. euro pentru a sprijini sectorul privat și pentru a dezvolta infrastructura din țara noastră. Șapte din 10 proiecte au fost din sectorul privat. Despre aceasta a vorbit șeful biroului BERD din Moldova, Dimitri Gvindadze, care a făcut bilanțul activității sale la sfârșit de mandat.

Pentru majorarea capitalului social al Societății cu Răspundere Limitată „Arena Națională”, unicul asociat al căreia este Agenția Proprietății Publice, Ministerul Finanțelor va aloca, din contul mijloacelor prevăzute în bugetul de stat pentru anul 2020, mijloace financiare în sumă de până la 71 306,2 mii lei.   Hotărârea respectivă a fost aprobată de Executiv în cadrul ședinței din 3 iulie curent și prevede divizarea acestei sume în două părți: echivalentul a 3,1776 mil. euro (66,096 mil. lei) este destinat rambursării investiției efectuate de către partenerul public-privat, iar 5,21 mil. lei – nemijlocit majorării capitalului social al acestei entității de stat.

În conturile deschise de Ministerul Finanțelor pentru donații destinate combaterii COVID-19, în momentul de față, au fost încasate mijloace bănești în sumă totală de 18.331.214,48 lei, dintre care: 18.329.508,59 lei și 85 euro. În strictă conformitate cu Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar fiscale, circa 13,5 milioane lei din donațiile persoanelor fizice și juridice, oferite pentru finanțarea cheltuielilor urgente legate de combaterea pandemiei de COVID-19, au fost transferate în Fondul de Intervenție al Guvernului.

În conturile deschise de Ministerul Finanțelor pentru donații destinate combaterii COVID-19, la moment, au fost încasate mijloace bănești în sumă totală de 19.394.366,39 lei, dintre care: 19.392.660,50 lei și 85 euro. În strictă conformitate cu Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar fiscale, mijloacele financiare sus-menționate sunt transferate în Fondul de Intervenție al Guvernului.

 Titularul acordului de perfecționare activă va prezenta biroului vamal care are în evidență operațiunea, un decont de justificare, în care se vor indica date precum : numărul declarației, poziția tarifară, cantitatea materiei prime destinate perfecționării, valoarea statistică a mărfurilor, termenul în care produsele trebuie să fie exportate/importate etc.     Ministerul Finanțelor a elaborat și propune spre consultare proiectul  de hotărâre cu privire la modificarea Regulamentului de aplicare a destinațiilor vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova.

În conturile deschise de Ministerul Finanțelor pentru donații destinate combaterii COVID-19, la situația din 07 aprilie 2020, au fost încasate mijloace bănești în sumă totală de 13 548 423,69 lei, dintre care: 13 546 717,80 lei și 85 euro. La moment, mijloacele financiare acumulate nu au fost utilizate, acestea urmând să fie repartizate conform dispoziției Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova.

Volumul comerțului cu amănuntul în România a crescut cu 15,8% în august 2017, comparativ cu aceeași lună a anului 2016, acesta fiind cel mai mare ritm de creștere anuală înregistrat în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, arată datele Oficiului European de Statistică (Eurostat).

În anul 2018 două companii străine au depus o cerere de chemare în judecată cu privire la apărarea drepturilor exclusive asupra mărcilor, repararea prejudiciului material și moral împotriva SRL „X” din RM. Nerezidenții au indicat că dispun de mărci înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova. „X” dispune de un butic amplasat într-un centru comercial din mun. Chişinău, în care a organizat comerţul cu amănuntul al articolelor de încălţăminte sport care poartă mărcile companiilor străine, deşi acestea nu au încheiat nici un contract de distribuţie cu entitatea moldovenească, care ar avea ca obiect comerţul de produse ce poartă mărcile respective ale companiilor străine şi nu a avut niciodată anumite relaţii comerciale cu SRL „X”.