În Monitorul Oficial nr. 199-204 din 7 august 2020 a fost publicată Legea nr. 149 din 16 iulie 2020, fiind operate modificări la Legea nr. 756/1999  asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale  (în continuare – Legea nr. 756). Una dintre modificările efectuate ține de schimbarea bazei de calcul a indemnizaţiei de incapacitate temporară de muncă pentru accidentele de muncă şi bolile profesionale, atât cele stabilite de angajator din mijloacele proprii, cât şi cele stabilite din sursele bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS).   Ținând cont de prevederile art. 14 al Legii nr. 756, pe durata incapacităţii temporare de muncă cauzate de un accident de muncă sau de o boală profesională, asiguraţii beneficiază de indemnizaţie.

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) în anul 2019 vor constitui 21 427,4 mil. lei, fiind în creștere cu 11,0% în raport cu anul 2018. În Monitorul Oficial nr. 504-511 din 22 decembrie curent a fost publicată Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019 și decretul de promulgare al Legii. Astfel, pentru subprogramul Protecția în caz de incapacitate temporară de muncă se vor acorda 513 365,2 mii lei, pentru subprogramul Protecția socială a unor categorii de cetățeni – 326 529,4 mii lei, pentru Protecția socială a persoanelor cu dizabilități — 2 767 160,6 mii lei, iar pentru administrarea sistemului public de asigurări sociale se vor cheltui în total 185 923,8 mii lei.

Serviciile acordate de către instituțiile statului (servicii publice) sunt importante pentru organizarea vieții cotidiene a oricărei comunități. Infrastructura pentru serviciile publice precum drumurile, spitalele, rețelele de distribuire a apei, rețelele de distribuire a energiei electrice și termice, rețelele de telecomunicații, transportul public etc., în mod tradițional, este construită, exploatată și întreținută de către instituțiile publice și finanțată din bugetul public. În același timp, în unele țări, pe parcursul timpului, guvernele au atras sectorul privat pentru a participa la dezvoltarea, finanțarea și întreținerea infrastructurii serviciilor publice și acordarea unor servicii comunității din numele statului în baza unor angajamente reciproc avantajoase.

Operatorii din domeniul turismului nu vor mai utiliza contractul turistic și voucherul turistic. În cadrul ședinței Executivului din 26 august curent a fost abrogată Hotărârea Guvernului nr. 1470/2001.  Potrivit ministrului Economiei și Infrastructurii, Serghei Răileanu, urmare a modificărilor operate în Legea cu privire la organizarea și desfășurarea activității turistice în Republica Moldova prin Legea nr. 91/2020, a fost exclusă obligativitatea utilizării modelului contractului de servicii turistice și a  voucherului turistic. Astfel, a fost elaborat proiectul  hotărârii pentru abrogarea Hotărârii cu privire la utilizarea contractului turistic și a voucherului turistic, pentru a fi aduse în concordanță prevederile legislative cu modificările operate. Operatorii din domeniul turismului au aplicat, începând cu 1 aprilie 2002,  contractul și voucherul turistic la încheierea contractelor privind prestarea de servicii între agentul economic - posesor de licenţă de turism şi beneficiarul serviciilor respective atât la turismul intern, cât şi la turismul internaţional.

Completările la Codul fiscal (CF), prevăzute în Politica fiscală și vamală pentru anul 2021,  propun completarea lit. p1 al art. 20 ce prevede că câştigurile de la loterii şi/sau pariuri sportive în partea în care valoarea fiecărui câştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită de CF sunt venituri neimpozabile cu sintagma „cu excepția câştigurilor obținute prin intermediul reţelelor de comunicaţii electronice”       (cuantumul scutirii este stabilit la art.33 alin.(1) și pentru anul curent constituie 24 mii lei, iar pentru anul 2021 a fost aprobat în sumă de 25,2 mii lei).   Concomitent, proiectul votat de Legislativ conține modificări la art. 12 din CF („Noțiuni”). Astfel, p. 14 al art. 12 care definește noțiunea de „câștig”

În conformitate cu art.6 din Legea cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală nr.1593 din 26.12.2002, primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală pentru categoriile de plătitori prevăzute la anexa nr.1 se calculează în funcţie de contribuţia procentuală la salariu şi la alte recompense, pînă la deducerea (reţinerea) impozitelor şi altor plăţi obligatorii stabilite de legislaţie.

Copia de pe diplomă sau de pe alt act privind studiile ce confirmă nivelul de calificare necesar desfășurării genului de activitate respectiv se anexează la cererea de eliberare a patentei de întreprinzător depusă pentru genurile de activitate enumerate în anexa la Legea cu privire la patenta de întreprinzător nr. 93/1998, corespunzătoare următoarelor poziții: -2.5 Masaj, servicii de îngrijire a bolnavilor si alte servicii medicale, acordate de catre personalul medical inferior;

Unul din angajaţii  întreprinderii  a solicitat concediu de îngrijire a copilului până la vârsta de 3 ani, fiind bunelul copilului. Este în drept angajatorul să refuze acordarea concediului solicitat? În cazul în care acest concediu se acordă, angajatul poate reveni la serviciu cu păstrarea indemnizației stabilite?  Se cunoaşte că copilul este născut pe teritoriul unei ţări străine.   Potrivit art. 124 alin. (2) din Codul muncii, în baza unei cereri scrise, persoanelor asigurate indicate la alin. (1) (femeilor salariate şi ucenicelor, precum şi soţiilor aflate la întreţinerea salariaţilor) după expirarea concediului de maternitate li se acordă un concediu parțial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani, cu achitarea indemnizației din bugetul asigurărilor sociale de stat.

În conformitate cu art. 290 lit. a) al Codului fiscal, subiecți ai impunerii cu taxa pentru amenajarea teritoriului sînt persoanele juridice sau fizice înregistrate în calitate de întreprinzător şi persoanele ce desfășoară activitate profesională în sectorul justiției, care dispun de bază impozabilă.

Din 1 ianuarie 2020, sunt puse în aplicare o serie de legi, prin care au fost operate modificări asupra Codului fiscal (CF): — Legea nr.171 din 19.12.2019; — Legea nr.170 din 19.12.20191; — Legea nr.122 din 16.08.2019; — Legea nr.115 din 15.08.2019. Necesitatea de modificare a CF derivă din necesitatea perfecţionării şi ajustării legislaţiei fiscale la evoluţia proceselor economice şi sociale, precum şi din necesitatea asigurării veniturilor bugetare necesare acoperirii cheltuielilor.

 În temeiul modificărilor operate la Codul fiscal (prin Legea nr.257 din 16 decembrie 2020), a fost abrogat alin.(1) al art.34 din Codul fiscal, care prevedea dreptul pentru persoanele fizice rezidente, aflate în relaţii de căsătorie, de a beneficia de scutire suplimentară pentru soție (soț) în sumă de 11280 lei anual.          În același timp, ținem să menționăm că se păstrează dreptul persoanei fizice rezidente aflate în relaţii de căsătorie cu orice persoană specificată la alin.(2) al articolului nominalizat la o scutire suplimentară în sumă de 18 900 lei anual, cu condiţia că soţia (soţul) nu beneficiază de scutire personală (art. 34 alin. (2) din Codul fiscal). 

Potrivit Art. I pct.1) din Legea nr.157/2020 cu privire la plata contribuţiilor obligatorii în Fondul Viei şi Vinului şi pentru modificarea Legii viei şi vinului nr. 57/2006 (în vigoare din 07.08.2020), producătorii de produse vitivinicole se scutesc de plata contribuţiilor obligatorii la Fondul Viei şi Vinului în perioada anului 2020.

Ministerul Finanțelor informează că măsurile bugetar-fiscale pentru susținerea sectorului agricol afectat de calamitățile naturale au intrat în vigoare. În Monitorul Oficial de astăzi, 23 septembrie, a fost publicată Legea pentru modificarea unor acte normative nr. 176/2020, precum și Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 118/2020 privind modificarea Regulamentului privind modul de subvenționare a dobânzilor la creditele bancare contractate în perioada 1 mai 2020 – 31 decembrie 2020 și a Regulamentului privind rambursarea TVA întreprinderilor care sunt înregistrate în calitate de contribuabili ai TVA şi înregistrează sume TVA spre deducere în perioada ulterioară. Aceste măsuri sunt orientate către producătorii agricoli afectați de calamitățile naturale asupra recoltei anului 2020.

Pentru înființarea unei întreprinderi noi și crearea a cel puțin unui loc de muncă pentru șomerul beneficiar, prin intermediul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă poate fi solicitată o subvenție, mărimea căreia este în valoare de 50% din cheltuielile necesare inițierii unei afaceri, precum și pentru dotarea locului de muncă creat, dar nu mai mult de 10 salarii medii lunare pe economie pentru anul precedent (81075 lei).   La această măsură pot aplica persoane cu vârsta de minim 18 ani înregistrate cu statut de șomer la una din subdiviziunile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă,  care doresc să inițieze o activitate de antreprenoriat.

Protecţia sănătăţii salariaţilor în caz de boli profesionale şi accidente de muncă – acesta este scopul Convenţiei Organizaţiei Internaţionale a Muncii privind serviciile de sănătate ocupaţională. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale propune spre consultare proiectul de lege ce prevede ratificarea acesteia. Potrivit ministerului, ratificarea de către țara noastră a Convenției va contribui la perfecţionarea legislaţiei în domeniu, identificarea şi evaluarea riscurilor de expunere a lucrătorilor la locul de muncă, monitorizarea factorilor de mediu şi a operaţiunilor de producţie care ar putea afecta sănătatea angajaților, organizarea de prim ajutor şi de asistenţă medicală de urgenţă.

Dezvoltarea Registrului de Stat al Controalelor (în continuare – RSC), îmbunătățirea analizei impactului de reglementare pentru actele normative noi și dezvoltarea continuă a Ghișeului Unic pentru eliberarea actelor permisive sunt doar unele dintre serviciile modernizate pe parcursul anului 2020, comunică Ministerul Economiei și Infrastructurii.   Eficientizarea utilizării Registrului de Stat al Controalelor. Această resursă informaţională specializată a prevăzut planificarea şi evidenţa automatizată a efectuării controalelor planificate şi inopinate, dar implementarea Registrului a decurs neuniform din determinarea insuficientă a unor organe ale controlului de stat (în continuare – OCS) pentru utilizarea RSC, precum și numărul exagerat de mare a OCS – 58 la număr până în anul 2018, cu o capacitate foarte diferită

În procesul de comercializare a mărfurilor, în special ținând cont de tendințele moderne de încheiere a contractelor complexe, începând cu producătorii mărfurilor și finisând cu consumatorii, la fiecare subiect implicat poate apărea necesitatea de a returna bunurile achiziționate sau de a accepta returnarea bunurilor comercializate anterior.   Izvorul apariției dreptului de retur al mărfurilor poate fi:  – legal – prevăzut de actele normative în vigoare (remedierea, rezoluțiunea sau în unele cazuri revocarea) și este provocat de obicei prin calitatea necorespunzătoare, rebut total sau parțial, neconformități sau vicii ascunse etc.; sau

Potrivit art. 5 din Legea 289/2004 privind indemnizaţiile de incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, indemnizaţia de maternitate este unul din tipurile de prestaţii de asigurări sociale la care au dreptul persoanele asigurate ce se calculează de către Casa Naţională de Asigurări Sociale şi se plăteşte din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat direct beneficiarului.   Un aspect important este faptul că, indemnizaţiile de asigurări sociale se stabilesc dacă persoana întruneşte anumite condiţii, adică este persoană asigurată (persoană angajată pentru care angajatorul plăteşte contribuţii) în sistemul public de asigurări sociale şi confirmă un anumit stagiu de cotizare.

În cadrul ședinței de astăzi a Guvernului a fost aprobată repartizarea și redistribuirea unor alocații prevăzute în Legea bugetului de stat pentru anul 2020. Suma totală a mijloacelor repartizate constituie peste 145,5 mil. lei, în scopul acordării premiului anual personalului din unităţile bugetare pentru rezultatele activităţii în anul 2019. Astfel, pentru autoritățile publice centrale se redistribuie 117,1 mil. lei, iar către bugetele locale se transferă cca 28,4 mil. lei. Mijloacele financiare sunt acoperite din alocațiile prevăzute în bugetul de stat pentru implementarea sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar.

Întreprinderea arendează de la persoana fizică automobile, încheind un contract pentru 1 an. Putem face un act de achiziție pe o perioada de 1 an de zile, dacă achităm arenda lunar, dar, spre exemplu, plata este efectuată în luna iulie pentru luna iunie?