În ediția revistei din august  am inițiat o rubrică nouă -  „Sectorul agrar”, de mai mult timp așteptată de cititorii noștri. Pe viitor autorii publicației vor analiza și oferi comentarii cu privire la aspectele fiscale și contabile în acest sector.   Deschidem rubrica cu articolul „Contabilitatea costurilor de reconstrucție și restabilire a viței de vie” elaborat de Vasile Bucur.

Semnarea Acordului multilateral al autorităților competente pentru schimbul automat de informații privind conturile financiare (Acord) va permite RM să efectueze schimbul de informații cu jurisdicțiile semnatare la nivelul standardului convenit de OCDE, în scopul identificării persoanelor fizice sau entităților, care se eschivează de la declararea veniturilor și plata impozitelor prin transferul banilor în conturile din streinătate, acesta fiind un pas important spre transparentizarea veniturilor.   În cadrul ședinței de astăzi, 26 ianuarie,  Executivul a susținut proiectul de lege cu privire la ratificarea Acordului semnat la Berlin la 29 octombrie 2014, care constituie cadrul normativ pentru realizarea prevederilor art. 6 din Convenția

Este calificat drept rezident al Republicii Moldova cetățeanul străin, dacă acesta deține permisul de ședere permanent/provizorie pe teritoriul țării noastre?  Întru confirmarea rezidenței sale, cetățeanul strain – deținătorul permisului de ședere permanentă/provizorie urmează să solicite Certificatul de rezidență pentru a fi prezentat companiei din RM  prin prisma prevederilor Ordinului Ministerului Finanțelor nr.50/2017?   În conformitate cu prevederile art.5 pct.5) lit.a)  din Codul fiscal, rezident este considerat orice persoană fizică care corespunde cerinţelor stabilite1.

Industria informaticii nu respectă tradiţia — respectă doar inovaţia. Una din priorităţiile implementării Strategiei Naţionale de edificare a societăţii informaţionale „Moldova electronică”, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.255 din 9 martie 2005, este pregătirea administraţiei publice şi a societăţii, în ansamblu, în domeniul formării infrastructurii e-guvernării şi utilizării la scară largă a tehnologiilor informaţionale în diferite domenii, inclusiv în administrarea fiscală.

Analizând informația din Sistemul informațional al Serviciul Fiscal de Stat „Contul curent al contribuabilului”, autoritatea fiscală a constatat că, SA „A.”, în procedura planului, înregistra o restanță în sumă de 483937 de lei, iar conform contului curent detaliat restanță față de bugetul public național la clasificația economică 114110 – Taxa pe valoare adăugată constituia 383910,81 de lei. Respectiv, SFS a emis ordinul incaso prin care a dispus încasarea forțată din contul SA ,,A” a sumei de 61389,44 de lei, scadența cărora a survenit în perioada de după deschiderea procedurii de restructurare.

Sectorul comerțului informal O problemă comună, adesea citată ca o problemă majoră în eficacitatea controlului evaluării, este sectorul comercial informal. Comerțul informal activează la diferite niveluri: de la mici întreprinderi individuale care tranzacționează mărfuri locale peste hotare până la operatori de rețele mai mari care realizează tranzacții în mai multe țări. În sensul prezentului articol „comerț informal” cuprinde, în principal, importatorii cu următoarele caracteristici esențiale: • tranzacții efectuate, de regulă, în numerar;

Operatorii din domeniul alimentar vor putea dona alimentele în cadrul ultimei treimi din termenul de valabilitate a produsului, stabilit în conformitate cu data-limită de consum ori data durabilităţii minimale sau cu data fabricării și termenul de valabilitate. Legea nr. 299 din 3 noiembrie 2022 privind prevenirea pierderii și risipei de alimente, ce stabilește asigurarea tranziției către o economie circulară prin menținerea alimentelor în circuitul consumului și evitarea formării deșeurilor alimentare, a fost publicată în Monitorul Oficial din 25 noiembrie curent.

Cererile de înregistrare cu statut de șomer vor putea fi depuse și în regim online, fiind eliminată necesitatea prezentării documentelor de către solicitanți în cazul în care statutul declarat de aceștia este validat în baza datelor înscrise în registrele electronice ale altor instituții, cum ar fi Serviciul Fiscal de Stat, Agenția Servicii Publice etc.   Guvernul a aprobat ieri, 8 iulie, proiectul  cu privire la modificarea anexelor nr. 1 și nr.11 din Hotărârea Guvernului pentru aprobarea procedurilor privind accesul la măsurile de ocupare a forței de muncă.

Intervenţia de urgenţă cu măsuri anticriză concrete pentru persoane fizice şi juridice reprezintă o prioritate de bază pentru Guvern în perioada pandemiei de COVID-19. Totodată, Guvernul, ținând cont de măsurile pentru micșorarea impactului generat de pandemia de COVID19 deja aprobate prin Legea nr. 60 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative, dar și prin alte acte, consideră că unele inițiative prin care se propun măsuri de susținere dublează prevederile existente.   Executivul a examinat inițiativa legislativă prin care se propune o serie de instrumente anticriză destinate persoanelor fizice şi juridice.

Instituția publică „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) anunță, pentru luna decembrie, organizarea a cinci cursuri de instruire privind utilizarea sistemului informațional automatizat „Registrul de stat al achizițiilor publice (MTender)” și a două cursuri pentru utilizatorii Sistemului Informațional Integrat de Evidență Contabilă în Autoritățile Publice pe platforma 1C (SIIECAP). Graficul cursurilor poate fi consultat pe www.ctif.gov.md. Cele cinci cursuri de instruire sunt destinate responsabililor de achizițiile publice din cadrul autorităților și instituțiilor publice din mun. Chișinău.

În conformitate cu art.369 din Codul fiscal nr.1163/1998 obiect al impunerii cu impozit unic îl reprezintă venitul din vînzări, înregistrat lunar în evidenţa contabilă. Mărimea venitului respectiv se determină în conformitate cu prevederile Standardelor Naţionale de Contabilitate sau, după caz, ale IFRS, în condiţiile legislaţiei în vigoare.

Mecanismul de impozitare progresivă a veniturilor persoanelor fizice-cetățeni, care poate fi pus în aplicare din 1 ianuarie 2023, presupune impozitarea cu 12% a venitului anual impozabil ce nu depășește plafonul de 1 mil. lei și, respectiv, cu 18% în cazul venitului anual ce depășește 1 mil. lei. Totodată, persoanelor fizice rezidente care obțin un venit impozabil anual mai mic de 360 mii lei, li se va păstra dreptul de utilizare a scutirii personale, cuantumul căreia pentru anul viitor rămâne la nivelul anului 2022 (vezi prevederile art.33 din Codul fiscal).

Serviciul Fiscal de Stat a finalizat procesul de înmânare a avizelor de plată pentru contribuabilii care au obligația să achite impozitul pe avere. Astfel, contribuabilii care au fost identificați la situația din 1 noiembrie 2021 în calitate de subiecți ai impunerii cu impozitul pe avere, au fost informați despre suma impozitului pe avere ce urmează a fi achitată, prin intermediul avizelor de plată.

Reiterăm, de pe data de 1 mai 2022 sunt puse în aplicare completările la art.117 din Codul fiscal (alin.13), potrivit cărora la efectuarea livrărilor impozabile cu TVA de produse petroliere principale (benzină, motorină) pe teritoriul țării, subiectul impozabil este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) pentru livrarea respectivă factura fiscală electronică (e-factura).   Amintim, modificările au fost aprobate prin Legea nr.40/2022 pentru modificarea unor acte normative, art.I al căreia, prin derogare de la prevederile Legii nr.100/2018, vor fi puse în aplicare de la 1 mai curent.

Care este regimul de impozitare a venitului obţinut din pariuri sportive ca o formă a jocurilor de noroc în anul 2020? Din start menționăm că, modul de organizare şi desfăşurare a activităţilor din domeniul jocurilor de noroc este reglementat prin Legea nr.291 cu privire la organizarea şi desfăşurarea jocurilor de noroc1.

Publicația periodică ”Monitorul Fiscal FISC.md” amintește utilizatorilor că data de 25 februarie este termenul-limită de prezentare de către persoanele care desfășoară activitate de întreprinzător (cu excepția deținătorilor de patente de întreprinzător și a persoanelor ce practică activitate independentă) a Informației privind cheltuielile efectuate de către persoanele fizice la procurarea mijloacelor de transport, art. 22611 alin. (5) lit. h) din Codul fiscal. Și de această dată venim cu un suport informațional, care poate simplifica completarea și prezentarea noului formular.

Clepsidra timpului strecoară ultimele ore ale anului 2021. A fost bun sau nu, rămâne ca fiecare dintre noi să-i dea o apreciere, să-i învățăm lecțiile și să ne transformăm provocările momentului în oportunitățile viitorului.  Vă mulțumim că pe toată durata anului ați fost alături de comunitatea „Monitorul fiscal FISC.MD”, ați fost cititorii noștri fideli și ne-ați impulsionat spre realizarea lucrurilor mărețe.  

În ediția din februarie a revistei „monitorului fiscal FISC.md” ce va ieși în curând de sub tipar va fi publicat articolul „Veniturile și cheltuielile anticipate: modalitatea de contabilizare”, autorul căruia este Lidia Foalea, în care sunt analizate diferite aspecte ce țin de acest subiect și anume:   Modul de contabilizare a capitalului social și neînregistrat; Constituirea capitalului social; Majorarea/diminuarea capitalului social;

Ținând cont de ajustările efectuate prin prisma Legii nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative, în prezentul articol se propune trecerea în revistă a principalelor modificări efectuate în textul Legii nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi (Legea nr. 845/1992) în partea ce vizează măsurile de plafonare a plaților/încasărilor efectuate în numerar în cadrul activităților economice. În acest sens se propune aducerea unor explicații în parte ce ține de prevederile care au completat art. 6 din Legea nr. 845/1992, după cum urmează:

În cazul în care agentul economic, subiect al regimului fiscal aferent subiecților sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii se află în proces de lichidare, potrivit prevederilor art. 544 alin. (6) din Codul fiscal, persoana responsabilă a contribuabilului care a iniţiat procedurile de încetare a activităţii este obligată, în termen de 6 luni de la adoptarea unei astfel de decizii, în conformitate cu legislaţia în vigoare, să prezinte darea de seamă privind impozitul pe venit.