Partea I Modul de calculare a salariului pentru zilele de sărbătoare nelucrătoare conform art. 111 CM al RM Potrivit art. 111 alin. (1)1 din Codul muncii salariaților remunerați în acord sau pe unitate de timp (oră sau zi), pentru zilele de sărbătoare nelucrătoare enumerate la alin. (1), în cazul în care zilele de sărbătoare nelucrătoare nu coincid cu zilele de repaus săptămânal, li se plătește  salariul mediu. În cazul în care zilele de sărbătoare nelucrătoare coincid cu zilele de repaus săptămânal, salariul mediu pentru aceste zile nu se plătește. Întru respectarea prevederilor art. 111 alin. (1)1 din Codul muncii angajatorul este obligat să calculeze salariul mediu pentru o zi lucrătoare reieșind din perioada de decontare de 3 luni.

Context Acest articol este o continuare a discuțiilor inițiate în cadrul unei mese rotunde, organizate de redacția revistei „monitorul fiscal.FISC.md” cu reprezentanții agențiilor de turism, și care țin de incertitudinile contabile și fiscale cu care se confruntă entitățile din acest domeniu de activitate. Ar fi corect să menționăm că turismul se află într-o dezvoltare dinamică atât la nivel global, cât și la cel național. Dar ce este turismul? Pot fi aduse mai multe definiții ale acestui termen, însă majoritatea se reduc la următoarele: turismul este o formă de odihnă activă, călătorii efectuate în scopul cunoașterii unor regiuni, țări noi și care se îmbină cu elemente de agrement cultural, sportiv etc. Tot mai multe entități din domeniul turismului (agenții de turism) apar în atenția publică, propunând cele mai exotice și diverse forme de odihnă pentru cetățeni.

Legea privind regimul străinilor în Republica Moldova se completează cu un capitol ce va reglementa acordarea și prelungirea dreptului de ședere provizorie pentru lucrătorii migranți. În Monitorul Oficial din 1 februarie curent a fost publicată Legea nr. 278 din 29 noiembrie 2018 privind modificarea unor acte legislative. Astfel, legea specifică faptul că imigrarea străinilor în scop de muncă în Republica Moldova se efectuează în funcţie de necesităţile economiei naţionale de forţă de muncă calificată în cazul în care ocuparea locurilor de muncă vacante nu poate fi asigurată cu resurse umane autohtone. În acest context, Guvernul, în baza Clasificatorului ocupaţiilor din Republica Moldova, va aproba şi actualiza, anual sau la necesitate, Lista ocupaţiilor prioritare.

Proiectul noului Cod vamal al Republicii Moldova (CV) a fost aprobat în lectură finală în cadrul ședinței plenare a Parlamentului din 24 august curent și urmează să intre în vigoare din 1 ianuarie 2023. Adoptarea documentului derivă din necesitatea executării angajamentelor asumate de RM în partea ce vizează armonizarea cadrului vamal național la Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013, precum și la alte 8 acte normative ale Uniunii Europene.   Implementarea noului act normativ are obiectiv principal intensificarea comerțului internațional prin: armonizarea cadrului legislativ național vamal la standardele europene; reducerea costurilor legate de declararea mărfurilor; utilizarea tehnologiilor informaționale pentru toate procedurile vamale;

Republica Moldova se numără printre cele peste 100 de state care au răspuns apelului global de a participa la redresarea sectorului turismului post-pandemie. Astfel, 4 soluții inovatoare propuse de țara noastră vor completa lista celor peste 1000 de proiecte înscrise în campania „Healing Solutions Tourism Challenge” lansată de Organizația Mondială a Turismului (OMT). Inițiativa OMT constă într-un apel de a crea soluții care ar putea contribui la refacerea rapidă a industriei. Campania se desfășoară în contextul în care, la nivel global, sectorul turismului se confruntă cu cele mai mari pierderi cauzate de COVID-19. În Moldova campania este susținută de Agenția de Investiții și mediul asociativ, reprezentat de Proiectul TEKWILL.

Starea de urgență în Republica Moldova se prelungește până la 31 august. Decizia a fost aprobată la ședința de astăzi a Comisiei Naționale Extraordinare în Sănătate Publică.   Potrivit deciziei, organizarea ceremoniilor, precum nunți sau cumetrii, în continuare va fi interzisă în localurile publice și private. În același timp, se va admite desfășurarea evenimentelor în cadrul unităților de alimentație publică cu participarea a cel mult 50 de persoane în condiții strict regulamentare. Totodată, se va permite desfășurarea activităților de turism și recreere în aer liber, cum ar fi: ciclism, alergat, canotaj sau pescuit cu participarea grupurilor de cel mult 10 persoane. „Persoanelor în vârstă de peste 63 de ani le va fi interzisă aflarea în locurile publice fără necesitate stringentă. Totodată, nu se va permite activitatea terenurilor de joacă pentru copii, terenurilor sportive, parcurilor de distracții sau zonelor de agrement. Rămâne suspendată și activitatea cluburilor de noapte sau disco-baruri, indiferent de denumirea și tipul unității comerciale”, a precizat prim-ministrul Ion Chicu.

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă anunță că, în scopul angajării  și (re)integrării persoanelor din categoriile care necesită suport suplimentar pe piața muncii,  implementează următoarele programe de subvenționare a angajatorilor.   Programul I. Subvenționarea locurilor de muncă  Agenții economici pot beneficia de subvenții lunare în sumă de 2206,83 lei, mărimea subvenției este egală cu 30% din salariul mediu lunar pe economie pentru anul precedent.

Notă: Pentru o mai bună înțelegere a materialului prezentat în articol, autorii recomandă consultarea articolelor „Implicații fiscale ale statutului de rezident și nerezident al cetățeanului străin la determinarea obligației privind impozitul pe venit”1 și „Determinarea obligațiilor privind impozitul pe venit în cazul desfășurării activității pe teritoriul țării de către o entitate străină”2 ale acelorași autori. Veniturile salariale și alte venituri personale (venituri independente, activități sportive și de agrement, pensii, burse) ale persoanelor fizice nerezidente reprezintă un subiect pe cât de interesant, pe atât de complicat în știința impozitării internaționale. În mare parte, în funcţie de modul de impozitare a acestor venituri într-o țară sau alta, aceasta poate accelera sau diminua mobilizarea forței de muncă internaționale.

Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, în Moldova, la situația din 10 octombrie curent, erau înregistrate 10 758 locuri de muncă vacante. Cele mai multe locuri libere sunt în municipiile Chișinău și Bălți – 4255 și respectiv, 1183. În Ungheni sunt disponibile 372 locuri de muncă, în Anenii Noi – 348, în Ialoveni – 322, iar în Orhei – 290.

Comitetul de supraveghere al Programului „Femei în Afaceri” a aprobat în regim online, câștigătoarele celui de-al 5-lea Concurs de granturi mici.  La competiție s-au înscris 156 de antreprenoare din toate regiunile țării,  72 dintre acestea au fost selectate pentru finanțare nerambursabilă. Valoarea totală a granturilor va constitui 9,02 mil. lei, ceea ce va stimula investiții în economia națională de circa 15 mil. lei.

Comunitatea de afaceri locală şi internaţională explorează, în perioada 19-20 noiembrie curent, noile tendinţe economice globale, relațiile comerciale și investiționale în noua realitate, precum și potenţialul investiţional al Republicii Moldova, în cadrul celei de-a VII-a ediţii a forumului Moldova Business Week, desfășurat în acest an în format online.   La eveniment participă circa 1000 de reprezentanți ai asociațiilor de business, fondurilor investiționale, camerelor de comerț, investitori străini, oameni de afaceri, iar în calitate de speakeri vor fi reprezentanți guvernamentali și ai mediului de afaceri național.

În cadrul ședinței Executivului din 20 iulie 2020 a fost aprobat proiectul  hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea semnării Acordului-cadru de împrumut dintre Republica Moldova și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru realizarea proiectului „Răspuns de Urgență la COVID-19 şi Suport pentru Întreprinderile Micro, Mici și Mijlocii”.   Documentul are la bază angajarea Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB) de a oferi finanțare flexibilă și în timp util țărilor membre pentru consolidarea sistemului de sănătate publică și atenuarea impactului socio-economic al pandemiei.

Conform art.119 pct. 3) din Codul fiscal, antrepozit fiscal este definit ca totalitatea locurilor, determinate în certificatul de acciză, în care mărfurile supuse accizelor sînt produse, transformate, deţinute sau expediate (transportate) de către antrepozitarul autorizat în activitatea sa, în cadrul cărora nu se calculează şi nu se achită accizele.

Moratoriul temporar privind încadrarea personalului în autoritățile publice/instituțiile finanțate din bugetul de stat, precum și în cadrul Casei Naționale de Asigurări Sociale pe funcțiile vacante se extinde până la 31 decembrie 2020. Guvernul a aprobat în ședința de astăzi, 17 decembrie, proiectul de hotărâre cu privire la stabilirea moratoriului temporar privind încadrarea personalului din sectorul bugetar pe funcțiile vacante înregistrate.

Progresul în constituirea platformelor industriale în regiunile țării a fost examinat în cadrul unei ședințe convocate la Guvern. Scopul de industrializare a țării e determinat de necesitatea creării a locurilor de muncă stabile în raioane, de deschiderea oportunități de creștere personală pentru tineri și de integrarea Republicii Moldova în fluxurile economice regionale globale.   Amintim că, Programul de industrializare presupune constituirea a 16 platforme industriale care vor oferi investitorilor posibilitatea de a construi uzine în zonele amenajate, cu acces la infrastructura rutieră, energetică, de alimentare cu apă și de canalizare.  

Potrivit Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, la moment, în Republica Moldova sunt înregistrate 10722 locuri de muncă vacante. Cele mai multe locuri libere sunt în mun. Chișinău – 3844 și în mun. Bălți – 1177.

Prin intermediul Programului „Facilitatea de Creditare a Tinerilor”,  lansat în anul 2019 de Ministerul Finanțelor, au fost finanțate până în prezent 217 afaceri ale tinerilor antreprenori, în sumă totală de 135,7 milioane lei. În primul semestru al anului 2020 au fost creditate 70 de sub-proiecte în valoare de 40,88 milioane lei. Programul deja s-a extins în 33 de raioane ale țării și are acoperire națională prin filialele a 8 instituții financiare participante partenere.

Ieri, 12 iunie, au expirat 72 de ore pe care le-au avut la dispoziție deputații pentru a depune moțiunea de cenzură asupra Guvernului ca urmare a angajării răspunderii pe cele patru proiecte, printre care rectificarea bugetului, a declarant Președintele Parlamentului Zinaida Greceanîi în cadrul ședinței de astăzi cu Președintele țării și Prim-ministrul RM. Respectiv, urmează semnarea documentelor în Parlament și promulgarea acestora de către Președintele statului.   „Sper că pe parcursul săptămânii proiectele vor fi promulgate, astfel încât să putem începe implementarea lor, acestea fiind atât de importante pentru cetățeni și necesare economiei”, a precizat Ion Chicu în cadrul briefingului.

În primele 9 luni ale anului 2018,au absolvit cursurile de formare profesională 1629 persoane, comunică Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Din numărul total, 1195 persoane sau 73,3% au absolvit un curs de calificare, 350 persoane sau 21,5% au urmat un curs de recalificare, iar 84 persoane (5,2%) au absolvit un curs de perfecţionare.

Persoanele ar putea să își înregistreze afacerea sub forma organizatorică  Gospodărie țărănească (GȚ)  și în cazul deținerii loturilor de pe lângă casă. În prezent, conform art. 2 din Legea privind gospodăriile țărănești  (de fermier), gospodăria țărănească este întreprinderea individuală bazată pe proprietate privată asupra terenurilor agricole.   Ministerul Economiei și Infrastructurii a elaborat un proiect de lege  privind modificarea Legii nr.1353/2000 cu privire la gospodăriile ţărăneşti (de fermier) ce urmează a fi discutat în cadrul ședinței secretarilor generali din 9 iulie curent.