Baza valorică a activului de capital se determină în conformitate cu prevederile articolului 42 din Codul fiscal. Astfel, conform prevederilor alin. (1) lit. b) din articolul menționat, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanţelor şi constituie valoarea activelor de capital create de contribuabil. În cazul lipsei documentelor de confirmare a valorii bunurilor imobiliare construite cu forţele proprii de persoana fizică ce nu desfăşoară activitate de întreprinzător, baza valorică constituie valoarea de piaţă estimată de organele cadastrale teritoriale.

În conformitate cu art.6919 alin. (2) din Codul fiscal, persoana fizică rezidentă care intenționează să desfășoare activități în domeniul achizițiilor de produse din fitotehnie și/sau horticultură și/sau de obiecte ale regnului vegetal, depune la subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat în a cărei rază de activitate se află domiciliul indicat în buletinul de identitate a acesteia Cererea privind luarea la evidență fiscală a persoanei fizice rezidente care desfășoară activitate în domeniul achizițiilor produselor agricole din horticultură și fitotehnie și a obiectelor regnului vegetal (Anexa nr.1 la Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr.623 din 31.12.2019).

În cazul în care, persoana fizică rezidentă care desfășoară activități în domeniul achizițiilor de produse din fitotehnie și/sau horticultură și/sau de obiecte ale regnului vegetal în cadrul activității, va depăși plafonul stabilit la art.6915 din Codul fiscal, aceasta urmează să înceteze activitatea conform reglement[rilor stabilite de Regulamentul privind luarea la evidență fiscală/încetarea activității în domeniul achizițiilor produselor agricole din horticultură și fitotehnie și a obiectelor regnului vegetal, desfășurate de persoanele fizice rezidente, aprobat prin Ordinul SFS nr.623 din 31.12.2019 și după caz, să-și înregistreze activitatea într-o formă organizatorico-juridică, reglementată de legislația în vigoare.

Articolul 102 (10) din Codul fiscal reglementează că, subiectul impozabil are dreptul la deducerea TVA achitate sau care urmează a fi achitată pe valorile materiale, serviciile procurate dacă dispune: a) de factura fiscală la valorile materiale, serviciile procurate pe care a fost achitată ori urmează a fi achitată TVA, sau

Cum se vor aplica prevederile Titlului II al Codului fiscal după aprobarea Legii nr. 21 din 01.03.2013 cu privire la oamenii de creaţie şi la uniunile de creaţie faţă de oamenii de creaţie ?

În ianuarie-aprilie 2020, inspectorii de muncă din cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM) au efectuat 476 controale la unități cu un număr de 31088 salariaţi, verificând aspecte ale respectării actelor legislative şi normative din domeniul raporturilor de muncă. Din numărul total de controale, 329 au fost planificate (130 în sectorul public și 199 în sectorul privat) şi 147 – inopinate (62 în sectorul public și 85 în sectorul privat). Conform datelor făcute publice de ISM, în urma acțiunilor de inspecție au fost întocmite procese-verbale, în care au fost stabilite și consemnate 2730 încălcări şi abateri de la prevederile actelor legislative şi normative. Activităţile de inspecție au scos în evidenţă faptul că angajatorii comit cel mai frecvent încălcări ale normelor legale referitoare la stabilirea salariului și respectarea termenelor de plată ale acestuia.

Dreptul la scutirea pentru persoanele întreţinute este reglementat de art. 35 din Codul fiscal. Potrivit art. 35 alin. (2) din Codul fiscal persoană întreţinută este persoana care întruneşte următoarele cerințe: a) este un ascendent sau descendent al contribuabilului sau al soţiei (soţului) contribuabilului (părinţii sau copiii, inclusiv înfietorii şi înfiaţii) ori persoană cu dizabilităţi în urma unei afecţiuni congenitale sau din copilărie rudă de gradul doi în linie colaterală;

Poate fi emisă o soluţie fiscală individuală anticipată cu privire la absolvirea de răspundere a contribuabilului pentru eventualele încălcări fiscale? Odată cu instituirea stării de urgență în țară, contribuabilii au temerea faptului că nu-și vor putea onora obligațiile impuse de legislația fiscală, iar, ca rezultat, vor risca aplicarea sancțiunilor corespunzătoare.

Conform art. 121 alin. (1) din Codul fiscal, prin perioadă fiscală privind impozitul pe venit se înţelege anul calendaristic la încheierea căruia se determină venitul impozabil şi se calculează suma impozitului care trebuie achitată.

În contextul situației epidemiologice, compania a stabilit regimul de staționare a întreprinderii. Pentru luna martie plățile salariale, inclusiv salariul pentru perioada de staționare, au fost calculate la 31 martie și achitate la 4 aprilie. Obligațiile aferente impozitului pe venit, primelor obligatorii de asistență medicală și contribuțiilor obligatorii de asistență socială au fost achitate la buget pe data de 13 aprilie. Forma IPC 18 pentru luna martie a fost prezentată pe data de 24 aprilie. Va putea întreprinderea să prezinte astăzi cererea de subvenționare a obligațiilor aferente plăților salariale, dacă nu au fost declarate deocamdată obligațiile aferente impozitului pe venit și a primelor obligatorii de asistență medicală (aferente salariului lunii martie, care a fost achitate la 4 aprilie)?

În ediția din aprilie a revistei „monitorul.FISC.md”, la solicitarea cititorilor noștri, va fi publicat articolul expertului fiscal Galina Șpac cu mai multe detalii ce țin de particularitățile trecerii de la metoda calculării amortizării mijloacelor fixe pe categorii de proprietate la metoda liniară. În articol se subliniază că normele privind trecerea de la metoda calculării amortizării mijloacelor fixe pe categorii de proprietate la metoda liniară sunt reglementate de Legea nr.1164/1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului fiscal (art. 24 alin. (32), Legea nr.1164/1997), precum și Regulamentul privind evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale (Regulament), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 704/2019 (pct. 38-45, HG nr. 704/2019).

Începând cu 1 aprilie 2020, livrarea serviciilor prin intermediul rețelelor electronice efectuată de către nerezidenții care desfășoară activitate de întreprinzător fără deținerea formei organizatorico-juridice în Republica Moldova în adresa persoanelor fizice rezidente ale RM care nu desfășoară activitate de întreprinzător va fi impozitată cu TVA. Această prevedere a completat art. 95 din Codul fiscal (Obiecte impozabile), Legea nr. 171 din 19 decembrie 2019 cu privire la modificarea unor acte legislative fiind publicată în MO din 27 decembrie 2019.

Promovarea de către agenții economici a mărfurilor și serviciilor sale prin intermediul rețelelor de socializare a devenit la momentul actual simplă, accesibilă și eficientă, acest instrument de publicitate fiind utilizat frecvent de antreprenori. Cu toate acestea, încă nu toate entitățile conștientizează că efectuează import de servicii, care reprezintă obiect al impunerii cu TVA.   Deci, în continuare vom examina apariția obligației respective și procedura de declarație a obligațiilor la compartimentul TVA aferente serviciilor de publicitate prestate prin intermediul rețelelor de socializare.

SRL AAA are restanță față de buget în sumă de 120 mii lei. În procesul de executare silită aceasta a prezentat organului fiscal lista debitorilor, printre care era şi SRL CCC. Urmărind datoria debitorială a SRL AAA, organul fiscal a extras prin ordin incaso din contul SRL CCC suma de 30 mii lei. La data extragerii mijloacelor bănești din contul bancar al SRL CCC, acesta avea o restanță față de buget în sumă de 25 mii lei. Cum se va stinge restanța din suma încasată de organul fiscal în procesul de urmărire silită a datoriei debitoriale?

În conformitate cu prevederile art. 21 alin. (4) din Codul fiscal

Prin prisma Legii nr.171/2019  cu privire la modificarea unor acte legislative, începând cu 1 ianuarie 2020, în Codul fiscal (în continuare - CF) a fost implementat principiul taxării inverse a TVA, ceea ce presupune de fapt inversarea răspunderii privind obligația TVA la livrarea proprietății întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilității nr.149/2012.   

Conform prevederilor art. 691 din Codul fiscal, subiecţi ai impunerii sunt persoanele care desfăşoară activitate profesională în sectorul sănătății. În conformitate cu prevederile art. 15 lit. a) din Codul fiscal, pentru persoanele care desfăşoară activitate profesională în sectorul sănătății cota impozitului pe venit constituie 12% din obiectul impunerii.

În conformitate cu prevederile art. 108 alin. (5) din Codul fiscal, dacă factura fiscală este eliberată sau plata este primită pînă la momentul efectuării livrării, data livrării se consideră data eliberării facturii fiscale sau data primirii plăţii, în dependenţă de ce are loc mai înainte.

Ministerul Finanțelor a propus pentru consultări publice proiectul Ordinului cu privire la aprobarea formularului tipizat al Dării de seamă privind impozitul pe venitul agenților economici subiecți ai întreprinderilor mici și mijlocii (forma SIMM20), care va substitui forma IVAO15 „Darea de seamă privind impozitul pe venitul din activitatea operațională”. Amintim că, conform modificărilor operate în Codul fiscal prin Legea nr.171/2019, sintagma „din activitatea operațională” a fost exclusă (art.544 alin.1 și 21 și Capitolul 71 al Titlului II) sau substituită cu alte noțiuni, cum ar fi „venitul determinat conform contabilității financiare” (art.542 alin.1) și „obiect al impunerii” (art.544 alin.1).

Potrivit articolului 533 din Codul fiscal, organizaţiile sindicale şi patronale se scutesc de impozit pe venit. Totodată, potrivit prevederilor art.83 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal, persoanele juridice rezidente, inclusiv cele specificate la art.512 şi 513, cu excepția autorităților publice şi instituțiilor publice, indiferent de prezența obligației privind achitarea impozitului sînt obligate să prezinte Declarația cu privire la impozitul pe venit.