Veniturile bugetului de stat au fost majorate cu circa 3,7 mld. lei (8,9%), cheltuielile – cu 1,2 mld. lei (2,2%), iar deficitul bugetar s-a diminuat cu 2,5 mld. lei (16,8%). În Monitorul Oficial a fost publicată Legea nr. 135 din 4 octombrie 2021 privind modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2021.   Reestimarea veniturilor are la bază prognoza indicatorilor macroeconomici revizuită în luna august de către Ministerul Economiei, precum și creșterea încasărilor la impozite și taxe înregistrată în primele opt luni, care se datorează, în mare parte, restabilirii treptate a economiei. Se estimează că veniturile provenite din accize se vor majora cu 145,8 mil. lei, creșterea încasărilor din TVA cu 2 120,0 mil. lei, iar a impozitului pe venit – de 490, 2 mil. lei.

Guvernul a susținut în cadrul ședinței din 14 iulie curent proiectul hotărârii cu privire la aprobarea Listei produselor alimentare provenite din lanțul alimentar scurt ce urmează a fi plasate în rețelele comerciale în proporție de cel puțin 50% din lungimea liniară a raftului comercial (Lista), care include 132 poziții. Lista a fost elaborată de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) întru executarea prevederilor Legii nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior, conform căreia (art. 211 alin. (12)) Guvernul urmează să aprobe Lista produselor ce urmează a fi achiziționate de comerciant și expuse în proporție de cel puțin 50% din lungimea liniară a raftului comercial.  

Gospodăria țărănească (de fermier) acordă un împrumut fondatorului – administratorului. Care sunt formulele contabile? Care este regimul fiscal și cadrul legal în această situație? Aspectul legal În conformitate cu art. 2 alin. (1) din Legea privind gospodăriile țărănești nr. 1353/2000 (în continuare Legea nr. 1353/2000), GȚ este o întreprindere individuală, bazată pe proprietate

Ministerul Economiei propune completarea Legii nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior (Legea nr. 231/2010) cu articolul ce are drept scop combaterea practicilor comerciale neloiale (PCN). Proiectul a fost inclus pe ordinea de zi a ședinței secretarilor de stat și, după cum afirmă autorii, a fost elaborat în baza Directivei (UE) și a Consiliului privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar (Directiva).   Studiile realizate au demonstrat că PCN-urile apar frecvent în lanțul de aprovizionare cu alimente și că acestea pot fi dăunătoare în principal întreprinzătorilor mai mici, precum ar fi producătorii agricoli și IMM-urile procesatoare de produse alimentare.

Planul de acțiuni al Executivului pentru anii 2021-2022 a intrat în vigoare, Hotărârea Guvernului nr. 235 din 13 octombrie 2021 cu privire la aprobarea acestuia fiind publicată în Monitorul Oficial din 5 noiembrie curent. Documentul a fost elaborat în vederea realizării obiectivelor de dezvoltare durabilă setate în Programul de guvernare și conține acțiuni specifice pentru 24 de domenii1.   Astfel, la capitolul finanțe publice obiectivul-cheie este gestionarea eficientă, prudentă, transparentă și corectă, asigurarea stabilității bugetar-fiscale, alocarea resurselor financiare publice în strânsă corelare cu prioritățile de politici, precum și accesarea asistenței externe pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă.

Comitetul de coordonare al Programului „START pentru TINERI: o afacere durabilă la tine acasă” a aprobat spre finanțare 94 din cele 182 de proiecte investiționale depuse de tinerii antreprenori în cadrul celui de-al IV-lea apel de proiecte al programului. Companii conduse de tineri vor primi granturi de până la 180 mii lei pentru inițierea propriilor afaceri acasă.   Valoarea totală a granturilor aprobate va constitui 15,93 mil. lei, ceea ce va contribui la atragerea a 25,7 mil. lei lei investiții în economie. Implementarea proiectelor investiționale ale tinerilor va contribui la crearea a circa 275 locuri de muncă, dintre care 131 pentru femei, comunică ODIMM.

Fondul național pentru dezvoltare regională și locală (Fond) va fi format din resursele actuale ale Fondului național pentru dezvoltare regională, proiectele investiționale din domeniul alimentării cu apă și canalizare finanțate din sursele Fondului ecologic național, proiectele investiționale finanțate din sursele Fondului pentru eficiență energetică și proiectele investiționale din domeniul dezvoltării rurale finanțate din sursele Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural.   Autoritățile au elaborat și propun pentru consultări publice proiectul de lege privind Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală. Documentul poate fi consultat până la 2 decembrie curent.

Rețeaua de Dezvoltare a Comunităților Rurale care include asociații obștești, producători agricoli, antreprenori, reprezentanți ai administrației locale, regionale, dar și naționale au examinat rezultatele Rețelei pentru anul 2021, raportul fiind prezentat în cadrul adunării generale a RDCR.   Aurelia Bondari, președinta RDCR a prezentat dare de seamă, în care a totalizat realizările din anul precedent, inclusiv elaborarea a două documente de poziție „Politici și cadru legal stimulatorii pentru cooperarea agricultorilor” și „Clasificarea categoriilor de producători agricoli în cadrul politicii de subvenționare”.

În conformitate cu prevederile art.8 alin.(2) lit.c) din CF, contribuabilul este obligat să efectueze încasările băneşti în numerar prin intermediul echipamentelor de casă şi de control (ECC), respectând reglementările aprobate de Guvern, inclusiv Lista genurilor de activitate, al căror specific permite efectuarea încasărilor băneşti în numerar fără aplicarea ECC.   Principiile generale de utilizare şi exploatare a ECC sunt prevăzute de  Regulamentul cu privire la exploatarea echipamentelor de casă şi de control pentru efectuarea decontărilor în numerar şi/sau prin alt instrument de plată, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.141/2019. 

Veniturile bugetului de stat pentru anul curent ar putea fi majorate cu 2634,9 mil. lei sau cu 5,2% față de indicatorul aprobat inițial, cheltuielile – cu 6884,9 mil. lei sau cu 10,6%, iar soldul bugetar ar putea crește cu 4250,0 mil. lei (28,1%).   În ședința de astăzi, 18 aprilie, Cabinetul de miniștri a votat proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea proiectului de lege privind modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2022 nr. 205/2021.   Astfel, veniturile bugetului de stat ar putea constitui 52,7 mld. lei datorită majorării veniturilor la componenta de bază cu 2,52 mld. lei și la veniturile proiectelor finanțate din surse externe – cu 115,2 mil. lei. Creșterea veniturilor provenite din impozite și taxe este estimată la circa 2,7%, a încasărilor din granturi – de 2 ori, precum și a încasărilor din alte venituri – cu circa 10,7%.

Câștigul salarial mediu lunar brut al unui salariat în luna septembrie anul curent a constituit 8996,5 lei, potrivit cercetării „Repartizarea efectivului de salariați conform mărimii salariului calculat pentru luna septembrie 2021” realizate de Biroul Național de Statistică (BNS). Conform documentului, aproximativ 3 din 4 salariați sau 73,2% au avut salarii de până la 10 mii lei, iar fiecare a patra persoană – mai mult de 10 mii lei.

În contextul intensificării comerțului internațional, ca urmare a diversificării relațiilor comerciale dintre agenții economici din RM și partenerii externi, identificarea originii mărfurilor și certificarea acestora a devenit o procedură tot mai des întrebuințată în tranzacțiile comerciale. Astfel, pentru RM,

În conformitate cu prevederile art.24 alin.(1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător.

În baza analizei riscurilor de neconformare fiscală, comerțul cu amănuntul, cu ridicata, dar și cel electronic; serviciile de înfrumusețare/îngrijire și sănătate; serviciile imobiliare; industria extractivă; fabricarea mobilei; activitatea de transport, întreținerea și repararea autovehiculelor, precum și agricultura rămân genurile de activitate monitorizate de autoritatea fiscală în scopul majorării nivelului de conformare a contribuabililor la declararea şi plata obligațiilor fiscale.   Rezultatele monitorizării contribuabililor prin prisma Programului de conformare a contribuabililor pentru trimestrul III al anului 2021 este publicat de Serviciul Fiscal de Stat.

Dealcoolizarea este procedeul tehnologic de eliminare totală sau parțială a aloolului etilic din vinuri prin metoda evaporării în vid sau separării prin membrane sau distilați, ori prin combinarea acestora. Pentru a exclude riscurile ce țin de producerea și comercializarea vinurilor dealcoolizate, care la momentul de față nu sunt reglementate de legislația în vigoare, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a elaborat un proiect de hotărâre de Guvern prin care se propune reglementarea producerii și punerii pe piață a respectivului produs, ceea ce va conduce și la eliminarea barierelor tehnice din comerț și a concurenței neloiale a producătorilor de vinuri din această categorie, precum și la crearea condițiilor de protecție

În Monitorul Oficial de astăzi, 15 octombrie, a fost publicată Legea nr. 132 din 7 octombrie 2021 pentru modificarea Codului de executare, prin care au fost aprobate măsurile ce au drept scop crearea unui mecanism de protecție în cadrul procesului de urmărire a bunurilor debitorului și membrii familie sale.   Astfel, urmărirea bunurilor imobile ale debitorului nu va fi efectuată în cazul documentelor executorii privind creanțele a căror valoare nu depășește 15 salarii medii pe economie (130740 lei), în situația în care debitorul și familia sa au unica viză de domiciliu în acea locuință, precum și cu condiția ca soțul/soția, copilul minor sau persoana aflată la întreținere să nu dețină o altă locuință în proprietate sau în folosință.

În perioada 2 noiembrie 2020 – 27 ianuarie 2021, Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură (AIPA), în cadrul celui de al III-lea apel, recepţionează  cererile de solicitare a subvențiilor în avans pentru îmbunătăţirea nivelului de trai şi de muncă în mediul rural, destinate perfecționării şi dezvoltării infrastructurii publice rurale.   După cum anunță AIPA, anual vor fi subvenționate trei măsuri noi pe segmentul dezvoltării rurale din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (Fond). Pentru fiecare dintre măsurile menționate alocația financiară anuală din Fond va constitui 5%, ceea ce reprezintă circa 50 mil. lei.

Populația cu reședință obișnuită a Republicii Moldova la 1 ianuarie 2021 a fost de 2,6 mil. persoane, în scădere față de aceeași perioadă a anului 2020 cu 46,8 mii persoane. Aceste schimbări se datorează, în special, pierderilor cauzate de migrația netă și sporul natural negativ al populației, se constată în Breviarul pentru anul 2021, ediție bilingvă publicată de Biroul Național de Statistică.   În document sunt actualizate datele ce țin de populație, forța de muncă, veniturile populației, industrie, agricultură, locuințe și alte date importante pentru aprecierea situației social-economice și demografice a țării în anul 2020 în comparație cu anii precedenți.  

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) a elaborat proiectul Regulamentului privind organizarea și funcționarea Sistemului informațional automatizat „Evidența solicitanților și beneficiarilor de subvenții” (SIA ESBS). Documentul va fi discutat astăzi, 10 septembrie, în cadrul ședinței Secretarilor de stat.   SIA ESBS se va utiliza pentru crearea și dezvoltarea resursei informaționale, precum și repartizarea, stocarea, sistematizarea, actualizarea și protecția soluțiilor informaționale a subvențiilor, cu asigurarea concomitentă a unui nivel adecvat de protecție a datelor cu caracter personal. Totodată, introducerea sistemului în funcțiune va permite formarea resurselor informaționale departamentale în domeniul agriculturii și mediului rural, precum și înregistrarea solicitanților și beneficiarilor de subvenții. Conform proiectului, participanți la sistem vor fi Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), MADRM, alte entități cu care vor fi încheiate acorduri de colaborare.

Decizia de acordare a permisiunii de folosire a denumirii oficiale sau istorice a statului în marcă, desen/ model industrial se va emite în cazul în care folosirea acestei denumiri: nu va induce în eroare consumatorul în privința originii geografice; solicitantul permisiunii produce/ are capacități de producere a produselor enumerate în cerere, va presta servicii sau are capacități de prestare a serviciilor enumerate; calitatea ori natura produsului și serviciului nu prejudiciază imaginea sau interesele statului; marca, desenul sau modelul industrial nu contravine ordinii publice sau bunelor moravuri.