Aspecte generale   Organizație necomercială (ONC) reprezintă o persoană juridică al cărei scop este altul decât obţinerea de venit şi care este înregistrată în modul prevăzut de legislaţie. ONC sunt în drept să desfăşoare orice gen de activitate neinterzis de lege, care ţine de realizarea scopurilor prevăzute de statut. Venitul obţinut de ONC se utilizează doar în scopuri statutare concrete pentru organizarea şi realizarea obiectivelor acesteia şi nu poate fi distribuit fondatorilor, membrilor sau angajaților organizației.

Legea nr. 308/2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului (în continuare - Legea nr. 308/2017) stabilește cadrul de reglementare privind măsurile de prevenire

Noul cadru general aferent remunerării muncii angajaților din sectorul bugetar a devenit aplicabil din 1 decembrie 2018, odată cu punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar.   Noile reglementări se referă la salarizarea persoanelor cu funcții de demnitate publică, a funcționarilor publici, inclusiv cu statut special, a persoanelor care ocupă funcții cu statut special specifice apărării naționale, securității statului și ordinii publice, altui personal angajat în baza contractului individual de muncă în autoritățile/instituțiile bugetare finanțate integral din bugetul de stat sau din bugetele locale, precum și personalului Casei Naționale de Asigurări Sociale.

Entitatea, în al cărei capital social nu există cota statului, dispune de două terenuri agricole cu suprafața de 3 ha fiecare cu plantații perene (livezi). Terenul nr. 1 cu livada respectivă aparține entității cu drept de proprietate. Costul de intrare a livezii constituie 983 500 lei, amortizarea acumulată – 594 700 lei

O categorie distinctă de creanțe ale statului care se fac venit la bugetul public național este formată din creanțele bănești bazate pe dispoziții de drept public, a căror reglementare se regăsește în Codul administrativ (CA). Ținând cont de prevederile art. 175 și 177 alin. (2) din CA, creanțele menționate derivă dintr-un act administrativ individual sau contract administrativ care obligă debitorul la realizarea unei prestaţii băneşti și au o natură distinctă de celelalte categorii de creanțe ale statului, precum creanţele băneşti bazate pe dreptul statului de a percepe impozite, taxe şi alte plăţi (ce corespund noțiunii de obligație fiscală) cărora li se aplică prevederile Codului fiscal și amenzile aplicate în conformitate cu Codul contravențional.  

Ministerul Finanţelor este autoritatea publică centrală în domeniul finanţelor publice care asigură gestionarea mijloacelor financiare ale bugetelor componente ale bugetului public naţional (BPN) prin contul unic trezorerial şi prin alte conturi deschise în instituţiile financiare, administrează bugetul de stat şi monitorizează executarea celorlalte bugete componente ale BPN.

Interacțiunea dintre mediul de afaceri și autorități va deveni mai eficientă și mai operativă datorită noii aplicații lansate cu suportul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare – Mobile BizRadar (Comunitatea Virtuală a Oamenilor de Afaceri din Moldova), comunică Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministrul RM.

În Monitorul Oficial din 1 martie curent a fost publicată Hotărârea Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației nr. 2 din 24 februarie 2022 privind aprobarea tarifelor aplicate pentru utilizarea reţelei poştale publice a Î.S. „Poșta Moldovei”. În continuare vă oferim posibilitatea de a lua cunoștință de prevederile documentului. În temeiul prevederilor art. 4 alin. (2) lit. g) din Legea comunicaţiilor poștale nr. 36/2016 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr. 114-122, art. 225), cu modificările ulterioare, Consiliul de Administraţie

În rezultatul procedurii de executare silită, organizația de creditare nebancară, prin intermediul executorului judecătoresc, vinde apartamentul deținut în Republica Moldova de către o persoană fizică nerezidentă. Imobilul este procurat la licitație de către persoană juridică rezidentă. Cum va fi documentată în contabilitate această tranzacție de cumpărătorul imobilului în lipsa vânzătorului?

În cadrul Programului de Îmbunătățire a Contabilității, Auditului și Raportării privind Durabilitatea (EAASURE) al Băncii Mondiale, Moldova continuă să beneficieze de asistență în procesul de elaborare a cadrului normativ din domeniu. Pentru revizuirea gradului de aliniere a cadrului normativ existent și finalizarea transpunerii actelor UE în legislația națională din domeniul contabilității, raportării financiare și auditului situațiilor financiare în sectorul corporativ, Banca Mondială a selectat trei experți, reprezentanți ai mediului de afaceri/profesional/academic care vor asigura conexiunea necesară cu profesia și business-ul în procesul de elaborare a modificărilor legislative planificate.

Standardul Internațional de Raportare Financiară (IFRS) 17 „Contracte de asigurare” urmează a fi aplicat în Republica Moldova începând cu 1 ianuarie 2024, însă deja de câțiva ani este un subiect de discuție în mediul de afaceri, în cadrul Ministerului Finanțelor, în calitate de organ de reglementare în domeniul contabilității și raportării financiare în sectorul corporativ, dar și pentru Comisia Națională a Pieței Financiare, ca organ de supraveghere a domeniului asigurărilor.

În data de 12 decembrie 2020, în Republica Moldova a intrat în vigoare Legea nr.75 din 21.05.2020 privind procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului și modul de aplicare a sancțiunilor („Legea 75/2020”).   Această lege stabilește un mecanism pentru implementarea prevederilor art. 35 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 308 din 22.12.2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului („Legea 308/2017”), care conține lista sancțiunilor pecuniare aplicabile.   

Din perspectiva politicilor de antreprenoriat, îndeosebi al micilor antreprenori, cerința față de fondator de a deține teren agricol la înregistrarea Gospodăriei Țărănești reprezintă o constrângere la inițierea sau transparentizarea afacerilor. Astfel, lotul pe lângă casă (din intravilan) reprezintă o resursă naturală, care poate fi utilizată de antreprenor în activitatea proprie, conform art.6 din Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, consideră Ministerul Economiei, care a inițiat procesul de elaborare a proiectului hotărârii Guvernului cu privire la modificarea și completarea unor acte normative.   Potrivit autorilor, din perspectiva reglementării afacerilor, existența cerinței privind deținerea terenului agricol în proprietate în Legea nr.1353/2000 și lipsa

În conformitate cu modificările operate la art. 5 din Codul fiscal (CF) prin Legea nr. 257 din 16.12.2020 cu privire la modificarea unor acte normative (Legea nr. 257/2020), începând cu 1 ianuarie 2021, noțiunile de reprezentanță permanentă și reprezentanța entității nerezidente au următorul conținut: pct. 15) din art. 5 al CF definește noțiunea de reprezentanţă permanentă ca loc fix de afaceri prin care nerezidentul desfășoară, integral sau parţial, activitate de întreprinzător în RM, fie direct, fie printr-un agent cu statut dependent, inclusiv:

Problemele măsurării, evaluării, cunoașterii, gestiunii și controlului activelor atribuite la categoria „Active neproductive” în sectorul bugetar care sunt condiţionate, în mare parte, de nesoluționarea metodologică în actele de reglementare în domeniu, din care motiv rămân a fi frecvent abordate, generând discuţii în rândurile profesioniștilor.   În ediția din decembrie a revistei „monitorul fiscal FISC.md” va fi publicat articolul „Sistemul bugetar: contabilitatea activelor neproductive”, elaborat de noul nostru autor – Lidia Tonu, care atrage atenția că în componența activelor neproductive se includ terenurile, indiferent de destinația lor, și resursele naturale (zăcămintele de minerale și minereuri, pădurile și apele - obiectele, fenomenele, condiţiile naturale şi alţi factori, utilizabili în trecut, prezent şi viitor

Deficienţele cadrului de reglementare a domeniului funcționării în condiții de siguranță a obiectelor de producție și a instalațiilor tehnice potențial periculoase vor fi eliminate odată cu punerea în aplicare a prevederilor proiectului de lege, aprobat de Parlament în prima lectură. Acesta stabilește criteriile obiectelor ce cad sub incidența legii, dar și a celor ce nu vor fi reglementate de noile prevederi, definește noțiunile și cadrul normative de activitate a respectivelor întreprinderi.   Potrivit autorilor documentului, problemele ce țin de asigurarea securităţii la utilizarea obiectelor industrial periculoase sunt cauzate de lipsa unor racordări la standardele și tendințele internaţionale, iar prevederile proiectului

Ministerul Economiei a propus pentru consultări publice proiectul hotărârii de Guvern privind aprobarea Planului controalelor asupra activității rezidenților zonelor economice libere (ZEL) pentru anul 2022.   Potrivit autorilor proiectului, în urma evaluării riscurilor a celor 230 agenți economici – rezidenți ai ZEL, nouă organe de control, inclusiv Serviciul Vamal, Serviciul Fiscal de Stat, Agenția pentru Supraveghere Tehnică, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, Agenția pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței,

Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației va desfășura pe parcursul anului viitor 50 de controale în domeniile comunicațiilor electronice și poștale, potrivit Planului publicat de autoritate.   Reamintim că controalele se vor desfășura  în conformitate cu Metodologia controlului de stat asupra activității de întreprinzător, ținând cont de verificările precedente, subiectele petițiilor examinate, serviciile oferite utilizatorilor etc. în baza criteriilor de risc aprobate.    În listă se regăsesc furnizori din mai multe localități din țară, inclusiv operatorii de telefonie Orange, Moldcell și Moldtelecom.

Esența aspectelor privind cerințele-cheie ale ISQM 1 „Managementul calității pentru firmele care efectuează audituri sau revizuiri ale situațiilor financiare ori alte misiuni de asigurare sau servicii conexe” a fost examinată în articolele publicate în revista „monitorul fiscal FISC.md” nr. 7 (77) (anul 2022) și nr. 2 (79) (anul 2023).

Un nou Program de Reforme Instituționale și Structurale în Republica Moldova a fost lansat de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), scopul căruia este impulsionarea dezvoltării economiei naționale. La eveniment au participat prim-ministra Natalia Gavrilița, Ambasadorul SUA în țara noastră, Kent D. Logsdon, directorul adjunct de Program USAID Reforme Structurale în Moldova, Radu Vrabie, membri ai Cabinetului de miniștri, parteneri de program etc.   Scopul MISRA este de a stimula o redresare durabilă și incluzivă din criza regională și de a îmbunătăți mediul de afaceri și comerțul în Moldova. În cadrul Programului, USAID va sprijini instituțiile publice și sectorul privat din Republica Moldova în eforturile acestora de (i) accelerare a implementării mecanismelor de liberalizare a comerțului, (ii) adoptare a reformelor structurale și de consolidare a climatului investițional,