Sistemul Informațional Integrat de Evidență Contabilă pentru Autoritățile Publice (SIIECAP) bazat pe platforma 1C, dezvoltat și administrat de „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) devine tot mai solicitat de către autoritățile și instituțiile publice din țară. În opt luni ale anului curent, numărul entităților care utilizează acest sistem s-a majorat până la 976. Dintre acestea, 631 sunt deservite de specialiștii IT din cadrul CTIF și 345 – de companiile IT partenere cu care CTIF a încheiat contracte de mentenanță a SIIECAP. Printre autoritățile și instituțiile publice care utilizează SIIECAP se regăsesc Ministerul Finanțelor, Serviciul Fiscal de Stat, Ministerul Culturii, Educației și Cercetării, Cancelaria de Stat, Inspectoratul de Stat al Muncii, Agenția de Stat pentru Protecția Moralității etc.

Agenția de Guvernare Electronică, în comun cu Cancelaria de Stat, a elaborat proiectul hotărârii cu privire aprobarea Conceptului Sistemului informațional „Registrul resurselor și sistemelor informaționale de stat” (SI RRSIS) și a Regulamentului privind modul de ținere a Registrului resurselor și sistemelor informaționale de stat. Documentul a fost inclus pentru examinare în agenda ședinței secretarilor generali din 25 februarie curent.   Potrivit notei proiectului, prin instituirea acestui sistem Guvernul va pune la dispoziția autorităților și instituțiilor publice un mecanism eficient de evidență a resurselor și sistemelor informaționale de stat, ceea ce va contribui la facilitarea reutilizării soluțiilor tehnice existente și interoperabilității acestora.

(Partea I în nr. 4 (59), 2020)   Una din formele de comerţ virtual răspândite pe larg la nivel internaţional, dar care cucerește teren și pe piaţa Republicii Moldova este dropshipping-ul (din engleză - livrare directă). Dropshipping-ul reprezintă un tip de activitate de întreprinzător, în special online, care constă în vânzarea mărfurilor producătorului/furnizorului de către un intermediar (denumit în cadrul acestor tranzacţii dropshipper).

Un nou serviciu inedit pe piața beneficiilor extrasalariale de la Up Moldova! De acum încolo, clienții și deținătorii tichetelor de masă Up pe suport de hârtie și electronic vor putea beneficia de serviciul gratuit Contul meu în regim 24/24 ore, accesând site-ul www.upmoldova.md și aplicația Up, dedicată în exclusivitate utilizatorilor cardurilor de masă.

Prin Legea nr. 204/2021 pentru modificarea unor acte normative ce vizează politica fiscală și vamală au fost operate modificări și completări la Codul fiscal, inclusiv la compartimentul ce ține de reținerea impozitului pe venit la sursa de plată. În continuare vom examina aspectele ce sunt puse în aplicare începînd cu 1 ianuarie 2022.   Reiterăm, că obligația privind reținerea impozitului pe venit la sursa de plată apare în următoarele situații: 1. La plata salariului (art. 88, parțial 881 din CF); 2. La efecuarea altor plăți efectuate în folosul rezidentului:        2.1. reținerea prealabilă (art. 90,89 din CF)

Certificatele de concediu medical vor putea fi eliberate pentru durata de 1-10 zile calendaristice, în una sau mai multe etape. Totodată, acesta va putea fi prelungit, la recomandarea medicilor specialiști, în etape succesive de maximum 30-31 de zile calendaristice. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a propus spre consultare proiectul hotărârii de Guvern privind modificarea Instrucţiunii privind modul de eliberare a certificatului de concediu medical.

La finele anului trecut, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova a lansat portalul www.client.chamber.md care oferă posibilitatea agenților economici să solicite expertiza mărfurilor în regim online.   Serviciul de depunere online a cererilor permite reducerea timpului şi a costurilor. Astfel,

Curtea Constituțională a decis că dreptul la asigurare obligatorie de asistență medicală din contul statului poate fi oferit nu doar mamelor cu patru și mai mulți copii, dar și taților acestora. În Monitorul Oficial din 1 februarie a fost publicată Hotărârea pentru controlul constituționalității unor prevederi din Legea nr. 1585 din 27 februarie 1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală și din Regulamentul privind acordarea/ suspendarea statutului de persoană asigurată în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală și ale HG nr.1246.

În cazul în care valoarea achiziției nu depășește 30 000 lei (fără taxa pe valoarea adăugată), se permite achiziționarea bunurilor, serviciilor și lucrărilor în baza contului de plată, prevede proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de organizare a achizițiilor publice de valoare mica, elaborat și înaintat pentru consultări publice de către Ministerul Finanțelor.   Autorii documentului menționează că proiectul a fost elaborat în scopul realizării prevederilor art.2 alin. (4) din Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice1 (Legea nr. 131/2015) și art.1 alin. (3) din Legea nr. 74/2020 privind achizițiile în sectoarele energeticii, apei, transportului și serviciilor poștale2 (Legea nr. 74/2020), care vor intra în vigoare din 26 iunie 2021,

Consiliul Economic pe lângă Prim-ministru, în colaborare cu Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu suportul BERD și al altor parteneri de dezvoltare, a elaborat raportul Matricea COVID 19 de impact al crizei legate de pandemie  asupra sectoarelor economice (conform definiției în CAEM). Matricea de politici pentru recuperarea economică în condiții de pandemie conține acțiuni grupate în trei categorii:   Reducerea constrângerilor normative în suportul sectorului privat afectat de criza pandemică Oferirea facilităților și reducerea constrângerilor administrative în domeniul fiscal Oferirea suportului de stat pentru dezvoltarea sectorului privat afectat de pandemie.

În anul 2022, termenul-limită de prezentare de către contribuabilii persoane fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător a Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) pentru perioada fiscală 2021 este data de 3 mai. Tradițional, publicația noastră vine în sprijinul cetățenilor cu recapitularea elementelor de bază ce țin de prezentarea CET18, oferind răspunsuri la unele întrebări.   Cine are obligația de a prezenta Declarația CET18?  

Legea nr.356/2022 pentru modificarea unor acte normative (publicată în MO nr. 456-459 din 30 decembrie 2022) ce vizează politica fiscală și vamală pe anul 2023 vine cu modificări/completări la mai multe acte legislative, inclusiv și la Codul fiscal. În continuare vom prezenta noile prevederi,

În conformitate cu prevederile Codului fiscal, subiecţi ai estimării prin metode indirecte sunt persoanele fizice rezidente cetăţeni ai RM care depăşesc riscul minim acceptat, stabilit la art.226/13 alin.(11) din CF. Persoanele fizice proprietari ai bunurilor imobiliare, a căror construcţie a început până la 1 ianuarie 2012, iar înregistrarea la organul cadastral teritorial s-a efectuat după această dată, nu vor fi consideraţi subiecţi ai estimării numai referitor la bunurile imobiliare menţionate.

Orice daune cauzate  în procesul realizării funcţiilor de control,  afectarea funcţionării normale şi/sau întreprinderea măsurilor ce vor conduce la suspendarea completă sau temporară a activităţii persoanei supuse controlului, cu excepţia cazurilor de încălcări foarte grave, în sensul Legii nr.131/2012, care necesită aplicarea măsurilor restrictive corespunzătoare, vor fi reparate din contul organului de control şi/sau colaboratorii acestuia.   Parlamentul a aprobat în a doua lectură, cu 65 de voturi, modificările și completările la Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător.  

În Monitorul Oficial din 26 martie 2021 a fost publicat Ordinul nr.140 al Serviciului Fiscal de Stat  din 16 martie 2021 cu privire la modificarea Ordinului nr.370 din 24 iulie 2020 „Cu privire la aprobarea formularului UNIF21 – Dare de seamă fiscală unificată/(Declarația) și a Modului de completare a acesteia”. Documentul a fost elaborat urmare a modificărilor operate în Codul fiscal prin Legea nr.257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative, prin care a fost abrogat alin.(1) al art.34 din CF, care prevedea dreptul pentru persoanele fizice rezidente aflate în relaţii de căsătorie de a beneficia de scutire suplimentară pentru soție (soț).

Conform pct.20 din Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum şi din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22.08.2014, angajatul care nu-şi schimbă locul de muncă nu este obligat să prezinte angajatorului anual cererea şi copiile (extrasele) din documentele corespunzătoare, cu excepţia cazurilor în care angajatul obţine dreptul la scutiri suplimentare sau pierde dreptul la anumite scutiri.

În conformitate cu prevederile art.121 alin.(1) din Codul fiscal nr.1163/1997, prin perioadă fiscală privind impozitul pe venit se înțelege anul calendaristic la încheierea căruia se determină venitul impozabil şi se calculează suma impozitului care trebuie achitată. 

Multe companii apelează la externalizarea unor procese tehnologice, cu scopul eficientizării timpului procesului de producție, al optimizării costurilor și, nu în ultimul rând, al obținerii beneficiilor economice. Prin externalizarea serviciilor se pot obține nu doar beneficii economice, dar și servicii mai calificate, cost competitiv într-un timp rezonabil, eliberarea capacităților de producție etc.

Potrivit prevederilor art.33 alin.(1) din Codul fiscal (în vigoare începînd cu 01.01.2020) fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mic de 360 000 de lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art.901, are dreptul la o scutire personală la determinarea impozitului pe venit.    Conform prevederilor Regulamentului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 697 din 22.08.2014, dreptul la acordarea sau anularea scutirilor se acordă doar la cererea angajatului.

Proiectul de Lege pentru modificarea unor acte normative (Politica bugetar-fiscală pentru anul 2021) a fost aprobat de Parlament, în ședința plenară de astăzi, în prima lectură, anunață direcția generală comunicare și relații publice a Parlamentului Republicii Moldova.   Documentul a fost elaborat de către Guvern, ținându-se cont de situația epidemiologică existentă la nivel național și internațional, dar și de condițiile climaterice nefavorabile și, respectiv, de necesitatea susținerii mai multor domenii economice, sectorului agroindustrial și populației. Potrivit autorilor, proiectul reflectă soluțiile optime de racordare la condițiile existente.