Care este procedura de conectare la serviciile fiscale electronice pentru prezentarea dărilor de seamă fiscale prin metode automatizate în cazul în care administrator al unei persoane juridice (SRL ,,Z”) este desemnată o altă persoană juridică (SRL ,,X”)?   Conform prevederilor art. 177 alin. (2) din Codul civil (CC), persoana juridică poate avea o altă persoană juridică în calitate de administrator, care, în condițiile legii și ale actului de constituire, este  desemnată să acţioneze, în raporturile cu terţii, individual sau colectiv, în numele şi pe contul persoanei juridice.

Veniturile băncilor comerciale moldovenești din diferența de curs valutar în lunile ianuarie-februarie 2021 au sporit cu 9,2% (13,4 mil. lei) față de aceeași perioadă din anul 2020 și au constituit 159,23 mil. lei, comunică Banca Națională a Moldovei.   Cel mai mare venit din diferența de curs valutar (41,79 mil. lei față de 38,72 mil. lei cu un an mai devreme) a fost obținut de BC „ Moldova-Agroindbank” SA. Aceasta este urmată de „Moldindconbank”, care în lunile ianuarie-februarie 2021 a obținut  28,05 mil. lei (în ianuarie-februarie 2020 – 23,86 mil. lei). Locul trei a revenit „Mobiasbanca - OTP Group”, veniturile din diferența de curs valutar fiind de 23,28 mil. lei ( primele două luni ale anului precedent – 21,43 mil. lei).

În cazul în care asociația obștească suportă cheltuieli care nu pot fi confirmate documentar (nu există nici bonul fiscal, nici factura), cum vor fi calificate aceste cheltuieli? Vor fi calificate drept fiind utilizate contrar destinației? Urmează a fi aplicat impozit pe venit?

Lista întreprinderilor industriei uşoare care prestează servicii pe teritoriul Republicii Moldova solicitanţilor plasării mărfurilor sub regim vamal de perfecţionare activă, scutite de TVA cu drept de deducere, a fost completată cu încă 8 agenți economici.   În Monitorul Oficial din 4 iunie curent a fost publicat Ordinul nr. 74 al Ministerului Economiei și Infrastructurii din 31 mai 2021 cu privire la aprobarea completărilor ce se operează în anexa la Ordinul nr. 66/2010, prin care a fost aprobată lista inițială.

Veniturile disponibile ale populaţiei au constituit în anul 2020, în medie per persoană pe lună, 3096,6 lei, fiind în creştere cu 7,5% faţă de anul 2019. În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum) veniturile populaţiei au înregistrat o majorare cu 3,6%. În perioada analizată câștigurile salariale au reprezentat cea mai importantă sursă de venit a populației, cu o pondere de 50,2% în veniturile totale, care s-a menținut la nivelul anului precedent.   Conform datelor Biroului Naţional de Statistică (BNS), anul trecut prestaţiile sociale au fost a doua sursă de venit după importanţă, în medie constituind 19,3% din veniturile disponibile medii lunare ale populaţiei.

Casa Națională de Asigurări Sociale atenționează plătitorii de contribuţii supra  unor aspecte ce ţin de corelarea datelor declarate în dările de seamă aferente asigurărilor sociale de stat.   Astfel, angajatorul este obligat să declare situaţiile aferente relaţiilor de muncă prin intermediul formularului IRM 19 „Informație privind stabilirea drepturilor sociale şi medicale aferente raporturilor de muncă". Art. 5 alin (1¹) din Legea 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale prevede că angajatorii, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, sunt obligaţi să prezinte pe suport de hârtie sau utilizând metode automatizate de raportare electronică, cu aplicarea semnăturii digitale, informaţia aferentă raporturilor de muncă pentru stabilirea drepturilor sociale şi medicale,

În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (1) din Codul fiscal, Impozitul pe venit la sursa de plată se reţine, în mod obligatoriu, de către orice: a) persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102 şi activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103;

Activitatea în domeniul construcțiilor de clădiri în majoritatea cazurilor include în cadrul unui obiect de construcție componente ale livrărilor impozabile (spații comerciale, oficii, parcări) și livrărilor scutite de TVA fără drept de deducere (locuințe). Mecanismul de determinare a sumei TVA spre deducere aferentă valorilor materiale, serviciilor procurate care sunt folosite pentru efectuarea livrărilor impozabile şi scutite de TVA fără drept de deducere este stabilit în art.102 alin.(3) și (4) din Codul fiscal. Conform prevederilor alin.(4), mărimea deducerii sumei TVA se determină lunar prin aplicarea proratei faţă de suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate, care sunt utilizate pentru efectuarea livrărilor impozabile, precum şi celor scutite de TVA fără drept de deducere,

Conducătorul entității municipale (direcție, pretură, instituție publică etc.) în mod obligatoriu va prezenta anual Direcției generale economie, comerț și turism a Consiliului municipal Chișinău (DGECT), până la 31 martie,  darea de seamă privind bunurile imobile (clădiri, construcții și încăperi izolate) deținute în gestiune la situația din 1 ianuarie a anului respectiv. În cazul neprezentării dărilor de seamă, DGECT va include în rezultatele inventarierii ultimele date deținute, iar acest fapt va fi reflectat în Raportul anexat la proiectul de decizie.

Comisia economie, buget și finanțe a avizat pozitiv proiectul lege ce prevede modificarea Legii nr. 200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova, scopul modificărilor fiind facilitarea procedurii de acordare/prelungire a dreptului de ședere provizorie pentru acționarii persoanelor juridice cu investiții străine înregistrate în țara noastră.   În acest sens, autorii propun reducerea numărului minim de locuri de muncă create de un investitor străin, de la patru la un loc, iar investiția minimă să constituie 30 de salarii medii lunare, nu 60 de salarii, după cum prevede legislația în momentul de față.

Forța de muncă (populația activă) a Republicii Moldova, care include atât populația ocupată, cât și șomerii, a constituit în trimestrul II curent 874,0 mii persoane, fiind în creștere cu 1,9% față de trimestrul II din anul 2020, anunță Biroul Național de Statistică.   Astfel, populaţia ocupată a constituit 842,6 mii persoane, cu 2,6% mai mult decât în trimestrul II din anul precedent. Totodată, ponderea persoanelor ocupate din mediul rural a fost de 56,6%, iar cea a persoanelor ocupate din mediul urban – 43,4%.

Un parc de dezmembrări auto de pe teritoriul municipiului Chișinău a fost supus controlului de către ofițerii echipelor mobile ale Serviciului Vamal, în rezultatul verificării fiind identificate 11 mijloace de transport cu numere străine, care au fost declarate prin acțiune la introducerea în țară și, conform legii, urmau a fi scoase de pe teritoriul Republicii Moldova după expirarea termenului de 180 de zile.   Contrar prevederilor legale, proprietarii automobilelor înmatriculate în alte state vindeau mijloacele de transport pentru a fi dezmembrate, fără a le vămui pe teritoriul Republicii Moldova.

În Monitorul Oficial de astăzi, 24 decembrie, au fost publicate legile bugetare pentru anul 2022. Astfel, potrivit Legii bugetului de stat pentru anul 2022 (nr. 205 din 6 decembrie 2021) veniturile bugetului de stat vor constitui 50 mld. lei, cu 9,2% mai mult decât a fost precizat pentru anul curent, cheltuielile – 65,2 mld. lei, în creștere cu 13,2% față de indicatorul precizat pentru anul curent, iar  deficitul bugetar va atinge 15,1 mld. lei.   Potrivit documentului, la situația din 31 decembrie 2022 datoria de stat internă nu va depăşi 39575,3 mil.  lei, iar datoria de stat externă – 63735,8 mil. lei (echivalentul a $ 3317,8 mil.).

Documentarea, repartizarea și deducerea cheltuielilor privind alimentarea automobilelor cu motor electric și/sau hibrid, nefiind expres stipulate în legislația națională ce reglementează evidența contabilă, continuă să provoace întrebări agenților economici. Astăzi venim cu unele precizări ce țin de aspectele indicate supra.   Aici reiterăm normele legale ce reglementează ținerea evidenței contabile. Legea contabilității și raportării financiare nr.287/2017 stabileşte cadrul normativ de bază, principiile şi cerinţele generale şi mecanismul de reglementare în domeniul contabilităţii şi raportării financiare în RM.  

Cu toate că au trecut circa trei ani de la modificarea Legii nr. 200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova, mai există unele lacune privind documentarea străinilor în scop de muncă. În acest sens, autoritățile intenționează, cu suportul mediului de business, să îmbunătățească cadrul de reglementare din domeniu. Astăzi, 7 octombrie, pe platforma Secretariatului Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru au fost discutate aspecte ce țin de implementarea ultimilor modificări aferente domeniului migrației de muncă, precum și situația actuală privind acordarea și prelungirea dreptului de ședere provizorie pentru asociații și acționarii persoanelor juridice cu investiții străine înregistrate în RM.

Pentru anul 2022 se planifică realizarea a 221 de lucrări statistice, ce vor asigura autoritățile publice, instituțiile academice și de cercetare, societatea civilă, mass-media, organizațiile internaționale, precum și alți utilizatori cu informație statistică relevantă și comparabilă la nivel internațional în domeniul economic, social, demografic și de mediu. Proiectul programului este propus pentru consultări publice de către Biroul Național de Statistică și poate fi examinat până la 30 septembrie curent.   Lista lucrărilor și cercetărilor care urmează a fi realizate de BNS pe parcursul anului viitor include 102 titluri de lucrări statistice, care vor avea la bază calcule statistice cu periodicitate lunară, trimestrială, semestrială, anuală și unică.

Astăzi, 25 iunie, în MO al RM a fost publicată și a intrat în vigoare Decizia nr. 26-11/1-19/01-2021 a Comisiei  interdepartamentale pentru echipamente de casă și de control din 10 iunie 2021, prin care au fost  aprobate: 1. Regulamentul privind schimbul de date dintre echipamentele de casă și de control și Sistemul  informațional automatizat „Monitorizarea electronică a vânzărilor”; 2. Regulamentul privind certificarea echipamentelor de casă și de control; 3. Regulamentul privind funcționarea Centrului de certificare a echipamentelor de casă și de  control; 4. Nomenclatorul serviciilor și tarifelor pentru certificarea echipamentelor de casă și de control. 

Astăzi, 16 august 2019, în cadrul unei ședințe plenare extraordinare, Parlamentul a votat în două lecturi proiectul de lege ce vizează măsurile fiscale de mobilizare a veniturilor și asigurare a stabilității bugetare, care au fost negociate anterior cu Fondul Monetar Internațional. Astfel, proiectul prevede modificări la Codul fiscal, Legea privind declararea voluntară și stimularea fiscală, Legea privind plata pentru poluarea mediului și Legea cu privire la tichetele de masă.

Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) informează că în 5 luni ale anului 2019 în bugetul asigurărilor sociale de stat au fost acumulate venituri în sumă de 9774,3 mil. lei, ceea ce reprezintă o executare a prevederilor anuale (21732,8 mil. lei) la nivel de 45,0%. Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii s-au acumulat în sumă de 5383,9 mil. lei sau 42,2% comparativ cu suma anuală precizată de 12770,0 mil. lei. Faţă de indicatorul respectiv, realizat în perioada similară a anului 2018, suma contribuţiilor de asigurări sociale de stat acumulate în perioada raportată a înregistrat o creştere cu 289,6 mil. lei sau cu 5,7%.

Curtea de Conturi va avea dreptul de a sesiza organele de urmărire penală despre depistarea încălcărilor ale căror constatare și examinare țin de competența acestora, prin remiterea materialelor aferente auditului public extern. În Monitorul Oficial din 30 aprilie curent a fost publicată Legea nr. 10 din 12 februarie 2021, prin care au fost operate modificări în unele acte normative, inclusiv  în Legea nr. 260/2017 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi.   Noile prevederi au ca scop completarea vidului legislativ în privința asigurării măsurilor și recomandărilor formulate de auditori și depășirii problemelor legate de responsabilizarea conducerii entităților audiate, precum și asigurarea continuității activității Curții de Conturi.