În perioada ianuarie – iulie 2021 la bugetul public național (BPN) au fost acumulate venituri în sumă de 41,0 mld. lei, fiind în creștere cu 6,9 mld. lei față de perioada similară a anului trecut. Cheltuielile au constituit 44,6 mld. lei, care comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020 sunt mai mari cu 6,2 mld. lei. Executarea bugetului public național s-a încheiat cu un deficit în sumă de 3,6 mld. lei, iar soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale bugetului public național au constituit 9,3 mld. lei.

Turismul este unul dintre cele mai afectate de pandemie sectoare ale economiei Republicii Moldova. În anul 2020, numărul turiștilor cazați în structurile de primire turistică colective cu funcțiune de cazare s-a diminuat până la 90,3 mii persoane, ceea ce constituie doar 24% din numărul înregistrat în anul 2019.   Datele oficiale arată că, pe parcursul anului precedent, numărul turiștilor locali a constituit 61,6 mii persoane, iar al celor străini – 28,7 mii persoane.   În opinia experților, factorii de bază care au influențat evoluția turismului în anul 2020 au fost sistarea temporară a activității companiilor din sector ca urmare a măsurilor de protecție a sănătății și de prevenire a răspândirii COVID-19, 

În luna mai anul curent s-a desfășurat cea de-a 52-a Sesiune a Comitetului Tehnic de Evaluare Vamală, organizată de către Organizația Mondială a Vămilor în cadrul căreia au fost adoptate și supuse aprobării două Avize consultative noi referitor la „Evaluarea mărfurilor importate care poartă marca comercială proprie a importatorului” și „Redevențe și taxe de licență în conformitate cu Articolul 8.1(c) din Acord”. Totodată în decizie se menționează că cele mai recente Avize consultative au fost datate cu 24 mai anul 2019.   Ține de reiterat faptul că Avizele consultative ale Comitetului, emise în scopul asigurării unei interpretări uniforme pe plan tehnic al Acordului, constituie un instrument utilizat în vederea evaluării vamale și oferă soluții concrete, pe baza faptelor prezentate, pentru cazuri mai complexe de evaluare.

Particularitățile anului 2020 au condiționat un proces al politicii fiscale complex condiționând necesitatea identificării și promovării unor măsuri axate pe relansarea economică ca urmare a crizei pandemice, perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea unei previzibilități reglementărilor fiscale.   În acest sens, urmează o sistematizare și descriere a celor mai importante modificări ale legislației fiscale și vamale care se regăsesc în Legea nr.257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (în continuare – Legea nr.257/2020).

Cabinetul de miniștri a votat în ședința din 26 mai curent abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 600/1997 privind reglementarea consumului de resurse energetice, apă şi canalizare în sistemul bugetar care reglementează la moment relațiile comerciale între instituțiile care își desfășoară activitatea din contul mijloacelor bugetului de stat și ale celor locale cu întreprinderile complexului energetic și prestatoare de servicii comunale. Aceste raporturi juridice deja sunt reglementate de alte două acte normative ierarhic superioare hotărârii indicate.

Conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 270 din 23.11.2018 cu privire la sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar (Legea nr. 270/2018) salariul lunar al personalului din unitățile bugetare pentru activitatea desfășurată pe durata normală a timpului de lucru stabilită de lege este constituit din: a) partea fixă, compusă din: – salariul de bază; – sporul lunar pentru gradul profesional; – sporul lunar pentru deținerea titlului științific și/sau științifico-didactic; – sporul lunar pentru deținerea titlului onorific;

Până la data de 1 septembrie 2021, conducătorii instituțiilor, întreprinderilor, organizațiilor, agențiilor și instituțiilor din subordine, indiferent de forma de proprietate, ca unica măsură de sănătate publică pentru prevenirea și controlul infecției, vor facilita și încuraja activ personalul din subordine pentru vaccinarea împotriva COVID-19, pentru atingerea ratei de vaccinare în rândul angajaților de minimum 70%.  Același obiectiv de acoperire vaccinală până la 1 decembrie 2021 a populației eligibile la nivelul fiecărui teritoriu administrativ va fi stabilit de Comisiile teritoriale extraordinare de sănătate publică.  

În Monitorul Oficial de astăzi, 19 martie 2021, a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 103 din 26 februarie curent cu privire la modificarea Ordinului Serviciului Fiscal de Stat nr. 379 din 15 martie 2017. În temeiul prevederilor art. 1323 alin. (10) din Codul fiscal, precum și întru asigurarea executării prevederilor art. 227, 230 din Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997, cu modificările ulterioare, și Legii privind modificarea unor acte normative nr. 257 din 16.12.2020,

Persoanele fizice (care nu dispun de licență pentru desfășurarea activității cu metale prețioase și pietre prețioase) vor putea realiza, anual, în baza chitanțelor de achiziție, până la 5 articole din metale prețioase.   Suplinirea Regulilor de achiziţionare de la populaţie a metalelor preţioase şi a pietrelor preţioase ce se conţin în articole şi resturi, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 769/1995 va asigura securitatea consumatorilor şi apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale acestora, precum și amendarea actelor normative ce ţin de supravegherea marcării de stat, consideră autorii proiectului hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea modificărilor ce se operează în unele hotărâri ale Guvernului.

Dezvoltarea afacerii presupune în mod direct și faptul ca munca în cadrul unității să fie efectuată de un personal calificat. Evident că orice angajator este cointeresat să asigure o dezvoltare continuă și permanentă a salariaților, în acest sens fiind în drept să stabilească prin contractul colectiv, individual de muncă sau prin alt act normativ la nivel de unitate, garanții și compensații pentru angajați.  Potrivit legislației muncii, salariații care îmbină munca cu studiile beneficiază de garanții și compensații, după cum urmează:

Ministerul Finanțelor informează că în primele 3 luni ale anului 2021 la bugetul public național au fost acumulate venituri în sumă de 16,7 mld. lei, fiind în creștere cu 1,7 mld. lei față de perioada similară a anului trecut. Cheltuielile au constituit 17,3 mld. lei, care comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020 sunt mai mari cu 1,8 mld. lei. Executarea bugetului public național s-a încheiat cu un deficit în sumă de 563,4 mil. lei. Soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale bugetului public național au constituit 8,3 mld. lei.

Urmează oare a fi scutite de TVA cu drept de deducere serviciile de evacuare și transportare a deșeurilor prestate unui rezident al zonei economice libere de către un nerezident al ZEL ce își are sediul pe teritoriul RM?   Conform art.104 lit.f) din Codul fiscal, mărfurile, serviciile livrate în ZEL din restul teritoriului vamal al RM se scutesc de TVA cu drept de deducere. Astfel, în vederea aprecierii regimului fiscal aferent serviciilor specificate, urmează a fi stabilit locul efectiv de prestare a acestor servicii.  

Munca prestată în timp de noapte este retribuită cu aplicarea adaosului în mărime de cel puțin jumătate din salariul de bază pe unitate de timp stabilit salariatului. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la limitarea efectuării a muncii de noapte. Pentru încălcarea cerințelor legale privind efectuarea muncii pe timp de noapte poate fi aplicată sancţiunea sub formă de amendă în cazurile și în limitele prevăzute de legislaţie.

Activitatea de întreprinzător în baza patentei este reglementată de Legea nr. 93/1998, potrivit art.1 alin.(1) al căreia definește patenta de întreprinzător drept un certificat de stat nominativ, ce atestă dreptul de a desfășura genul de activitate de întreprinzător indicat în ea în decursul unei anumite perioade de timp.   Titular de patentă poate fi orice cetățean al RM cu capacitate de exercițiu, orice cetățean străin sau apatrid, care locuiește permanent în RM și are dreptul să desfășoare activitate de întreprinzător, a declarat despre intenția sa de a procura patentă și corespunde cerințelor de calificare necesare acestui gen de activitate.

Stimați cititori, P.P. „monitorul fiscal FISC.md”, vine și în ediția cu nr. 3(51) cu informații utile și actuale pentru Dvs. În această ediție vă propunem articolele autorilor noi: Elena Taban – contabil practician, doctor în economie, conferențiar universitar, Olga Donciu – contabil practician, magistru în drept și Alexandru Ciuș — consilier pentru soluționarea contestațiilor, Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor. În această ediție vă propunem să citiți continuarea articolului despre Aplicarea metodei liniare privind calcularea amortizării, scris de inspectorul principal, Direcția generală metodologia impozitelor și taxelor, SFS, Galina Șpac. Prima parte a acestui articol a fost plasată în ediția nr. 2(50).

În conformitate cu art. 93 pct.9) din Codul fiscal, prin import de servicii se înțelege prestarea de către persoanele juridice și fizice nerezidente ale RM persoanelor juridice și fizice rezidente sau nerezidente ale RM, pentru care locul prestării se consideră a fi RM. La determinarea regimului fiscal privind TVA în cazul prestării serviciilor de către/către un rezident/nerezident RM, este necesar de a stabili locul livrării serviciilor.   Conform art. 93 pct. 15) din CF, locul livrării serviciilor se determină conform regulilor stabilite în art.111 al aceluiași Cod1.  

Conform prevederilor art. 4 alin. (1) al Legii asociaţiilor de economii și împrumut nr. 139/2007 (Legea nr. 139/2007), asociaţia de economii și împrumut (AEÎ) are drept scop sprijinirea activităţilor legale ale membrilor săi în vederea îmbunătăţirii condiţiilor economice și sociale ale acestora prin acordarea serviciilor specificate la art. 7 din Legea nr. 139/2007.12 Art. 7 alin. (1) din Legea nr. 139/2007 stabilește lista serviciilor prestate de asociație membrilor săi, în funcţie de categoria licenţei deținute, după cum urmează:

În conformitate cu prevederile art. 93 pct. 9) din Codul fiscal, importul de servicii este calificat drept prestarea de servicii de către persoanele juridice şi fizice nerezidente ale RM persoanelor juridice şi fizice rezidente sau nerezidente ale RM, pentru care locul prestării se consideră a fi RM. Totodată, art. 111 alin. (1) lit. e) liniuța a treia din CF stabilește că locul prestării serviciilor consultanţilor, birourilor de consultanţă, contabililor este sediul, iar în cazul în care acesta lipseşte – domiciliul sau reşedinţa beneficiarului serviciilor.     

Ministerul Finanțelor anunță că în primele 2 luni ale anului 2021 la bugetul public național au fost acumulate venituri în sumă de 10,1 mld. lei, fiind în creștere cu 556,0 mil. lei față de luna februarie a anului trecut, în timp ce cheltuielile au constituit 11,1 miliarde lei, care comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020 sunt mai mari cu 982,9 mil. lei.

În Monitorul Oficial din 15 octombrie curent a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 105 din 26 august 2021 privind modificarea și completarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar și a Normelor metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobat prin Ordinul ministrului Finanțelor nr. 216/2015.   Astfel, capitolul III ce se referă la modul de aplicare al Planului de conturi contabile în sistemul bugetar a fost completat cu un subpunctul 3.3.481 ce reglementează operațiunile aferente contractului de comodat, care se încheie doar între două autorități bugetare. Acestea se înregistrează în evidența contabilă, după cum urmează: