Conform prevederilor art. 26 alin. (2) și art. 261 alin. (2) din Codul fiscal, mijloacele fixe pe care se calculează amortizarea este proprietatea materială reflectată în bilanțul contribuabilului în conformitate cu legislația și folosită în activitatea de întreprinzător, a căror valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice și morale și a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depășește suma de 6000 de lei.

Modul de calculare a salariului mediu se aplică la calcularea salariului mediu al personalului încadrat, în bază de contract individual de muncă, atât pentru angajații de bază, cât și pentru cei care prestează munca prin cumul la entități, în organizații și instituții, indiferent de tipul lor de proprietate și forma de organizare juridică. Mai multe despre calcularea salariului mediu veți găsi în ediția nr. 7(55) a Publicației Periodice „monitorul fiscal FISC.md”, care în curând va ieși de sub tipar. Articolul intitulat „Ghidul cu privire la calcularea salariului mediu” este disponibil în rubrica Contabilitate practică și este elaborat de Marina Brihuneț.

În conformitate cu prevederile art. 26 alin. (10) și art. 261 alin. (17) din Codul fiscal, evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale se efectuează în conformitate cu Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 289 din 14 martie 2007. Astfel, potrivit pct. 3 din Regulament, mijloacele fixe primite ca aport în capitalul social și folosite în activitatea de întreprinzător reprezintă obiect al calculării amortizării.

Cum urmează a fi determinată durata de funcționare utilă a mijloacelor fixe achiziționate cu durata utilă neconsumată, expirată sau pentru care nu se cunosc datele de identificare? În Catalogul mijloacelor fixe și activelor nemateriale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 338 din 21 martie 2003 (în continuare – Catalog), sunt prezentate clasificarea mijloacelor fixe și activelor nemateriale, precum și duratele de funcționare utilă a fiecărei familii de mijloace fixe și active nemateriale.

În perioada stării de urgență anunțată în condițiile pandemiei provocate de răspândirea coronavirusului COVID-19, mai multe entități au manifestat dorința de a oferi suport, în special instituțiilor medico-sanitare, dar și cetățenilor aflați în situație financiară mai gravă. În prezentul articol ne propunem să analizăm impactul fiscal atât pentru donatori, cât și pentru beneficiari, în contextul legislației în vigoare.

În conformitate cu art. 26 alin. (2) și art. 261 alin. (2) din Codul fiscal, mijloacele fixe pe care se calculează amortizarea este proprietatea materială reflectată în bilanţul contribuabilului în conformitate cu legislaţia şi folosită în activitatea de întreprinzător, a căror valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depăşeşte suma de 6000 de lei.

Potrivit art. 26 alin. (2) din Codul Fiscal, proprietatea pe care se calculează amortizarea este proprietatea materială reflectată în bilanţul contribuabilului în conformitate cu legislaţia şi folosită în activitatea de întreprinzător, a cărei valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depăşeşte suma de 6000 de lei.

Măsurile propuse de Ministerul Finanțelor pentru a fi incluse în Planul de acțiuni al Guvernului au fost discutate ieri, 8 august, în cadrul unor consultări publice. Potrivit ministrului Finanțelor, Natalia Gavrilița, documentul reprezintă viziunea guvernării și are misiunea de a ghida activitatea autorităților publice în următoarea perioadă. Totodată, ministrul a asigurat că documentul va fi îmbunătățit și ajustat, inclusiv cu propunerile prezentate în cadrul discuțiilor publice.

Începând cu 1 ianuarie 2019, persoanele fizice care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției vor ține contabilitatea în baza unor noi indicații metodice. Ministerul Finanțelor a propus spre consultare proiectul ”Indicaţiilor metodice privind contabilitatea pentru persoanele fizice care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției”. Actul normativ cuprinde prevederi referitor la regulile de ținere a contabilității, documentarea operațiunilor economice, contabilitatea veniturilor și cheltuielilor, a proprietății pentru care se calculează amortizarea, contabilitatea stocurilor, numerarului, inventarierea patrimoniului și rapoartele persoanei fizice.

Prin Legea cu privire la modificarea unor acte legislative nr.171/2019, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2020, au fost modificate normele din Codul fiscal aferente donațiilor efectuate de către persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător, precum și de către agentul economic, și anume: 1.Donarea mijloacelor bănești de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător

Rapoartele financiare consolidate nu oferă o imagine corectă și fidelă cu privire la poziția financiară prezentată a Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului pentru exercițiul încheiat la 31 decembrie 2017, este concluzia Curții de Conturi, ca urmare a desfășurării misiunii de audit la MADRM. Una din problemele identificate de auditori se referă la neevaluarea și necontabilizarea terenurilor aflate în folosință, ce a determinat raportarea neveridică și necompletă a informațiilor din situațiile financiare, acestea fiind diminuate cu 3,4 mld. lei.

Rapoartele financiare ale Biroului Național de Statistică nu prezintă o imagine corectă și fidelă la situația din 31 decembrie 2017 în conformitate cu cerințele normelor de contabilitate și de raportare financiară în sistemul bugetar din Republica Moldova. Concluzia este formulată de Curtea de Conturi ca urmare a realizării misiunii de audit a situațiilor financiare ale BNS. În Monitorul Oficial nr. 526-528 din 29 decembrie 2018 a fost publicată Hotărârea Curții de Conturi cu privire la Raportul auditului situațiilor financiare ale Biroului Național de Statistică încheiate la 31 decembrie 2017.

Începând cu 1 ianuarie 2017, au intrat în vigoare Indicațiile metodice privind contabilitatea și prezentarea informațiilor în situațiile financiare ale Asociațiilor de Economii și Împrumut (AEÎ), aprobate în baza Ordinului Ministerului Finanțelor nr. 166 din 30.12.2016 (Indicații metodice). Aceste indicații sunt conformate cerințelor și conținutului ultimelor modificări și completări aferente actelor normative ce reglementează activitatea AEÎ, modul de contabilizare a acestei activități și de prezentare a informațiilor în situațiile financiare ale AEÎ.

1. (29.6.16) Cum urmează să calculeze întreprinzătorii individuali amortizarea mijloacelor fixe în scopuri fiscale pentru cele două perioade ale anului 2018?

La situația din 31 decembrie 2018,”Moldova-Agroindbank”, ”Moldinconbank”, ”Victoriabank” și ”Mobiasbancă-Groupe Societe Generale” sunt instituțiile bancare incluse în lista băncilor de importanță sistemică (de tip O-SII) din Republica Moldova. Decizia a fost luată de Banca Națională, reieșind din rezultatele studiului de identificare a societăților de importanță sistemică, în cadrul căruia au fost identificate aceste 4 bănci ce au depășit pragul de semnificație. În Monitorul Oficial din 5 aprilie curent Banca Națională a Moldovei a publicat hotărârea nr. 89 din 28 martie 2019 cu privire la stabilirea băncilor care sunt societăți de importanță sistemică din Republica Moldova și a amortizoarelor de capital ale băncilor.

Intru executarea prevederilor Legii contabilității nr. 113- XVI din 27 aprilie 2007 (republicată in Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr. 27-34, art. 61) și Hotărarii Guvernului Republicii Moldova nr. 238 din 29 februarie 2008 „Privind aplicarea Standardelor Internaționale de Raportare Financiară pe teritoriul Republicii Moldova” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr. 47-48, art. 302),

Conform prevederilor p.32 alin.(3) din Standardul Naţional de Contabilitate „Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile, erori şi evenimente ulterioare” eroarea comisă în oricare perioadă de gestiune precedentă şi depistată până la sfârşitul perioadei de gestiune curente (dar după semnarea situaţiilor financiare pentru perioada în care s-a comis eroarea), se corectează prin înregistrări de ajustare în luna în care s-a depistat eroarea. Corectarea erorilor contabile este condiţionată de faptul dacă acestea sunt semnificative sau nesemnificative. O eroare contabilă se tratează ca semnificativă, dacă ea, individual sau în comun cu alte erori din aceeaşi perioadă de gestiune, poate influenţa deciziile economice ale utilizatorilor luate în baza situaţiilor financiare.

Codul civil defineşte contractul de donaţie drept unul prin care o parte, numită donator, măreşte din contul său, cu titlu gratuit, patrimoniul altei persoane, numită donatar. Altfel spus, donaţia este un contract solemn prin care donatorul, cu intenţie liberală îşi micşorează patrimoniul său în favoarea donatorului, fără a urmări de la aceasta o contraprestaţie. Art. 1198 din Codul civil (CC) defineşte contractul de donaţie şi, pornind de la definiţia expusă în articolul respectiv, ajungem la concluzia, conform căreia contractul de donaţie constituie un contract prin care o parte se obligă a transmite celeilalte părţi, cu titlu gratuit, în proprietate un bun. Prin urmare, drept efect al contractului încheiat apare obligaţia donatorului de a transmite bunul.

Modulul “Cultura Plantelor” este o soluție completă dezvoltată pe baza platformei 1С: Întreprindere 8 și a configurației Contabilizare 4.0 pentru a facilita contabilizarea producției vegetale în agricultură. Această soluție conține un set de instrumente necesare pentru efectuarea operațiunilor, începând cu semănatul, plantarea livezilor și până la recoltare. Posibilitățile funcționale ale modulului Cultura plantelor Gestionarea cheltuielilor și calcularea sinecosturilor, gestionarea datelor privind culturile, inclusiv: – posibilitatea de radiere a diferitelor materiale pentru diferite tipuri de culturi – posibilitatea de a crea hărți tehnologice pentru culturi

Причинами ошибок при учете собственного капитала могут быть некорректная трактовка как положений действующего нормативно-правового законодательства, в рамках которого происходит формирование, конвергенция и трансформация элементов собственного капитала, так и положений налогового законодательства, а также установленных требований НСБУ или МСФО. Также причинами могут быть математические просчеты, ошибки, вызванные несовершенством системы внутреннего контроля, документооборота, соблазн руководства улучшить показатели собственного капитала, несоответствие положениям учетных политик и другие факторы.