Deși companiile din sectorul tehnologiilor informaționale și comunicațiilor (TIC) au început să vândă în regim online produse și servicii cu mult înainte de pandemie, totuși magazinele online, sau așa-numitele internet magazine, prin intermediul cărora se comercializează produse și servicii TIC, au apărut și se dezvoltă vertiginos anume în ultima perioadă de timp. Astfel, companiile IT, pentru a putea încasa mijloacele bănești de la clienți, direct pe paginile web, au recurs la așa-numitele instrumente e-Commerce.   Un instrument e-Commerce reprezintă un serviciu de acceptare a cardurilor în mediul online, oferit de către băncile comerciale autohtone. Adică instrumentul e-Commerce este un serviciu care permite achitări cu cardul direct pe site-ul companiei IT, fiind astfel o modalitate sigură și rapidă de plată pentru produsele și serviciile TIC.

Acordul1 OMC privind Determinarea valorii în vamă impune o cooperare eficientă între importatori și autoritățile vamale. Astfel, ținând cont de faptul că informațiile necesare organului vamal pentru determinarea valorii în vamă, de regulă, le deține importatorul, cum ar fi: prețurile plătite pentru mărfuri, clauzele contractuale, informațiile privind vânzările anterioare de mărfuri similare sau identice, costurile de producție din țara străină sau costurile de revânzare pe piața internă etc., Acordul oferă organului vamal dreptul de a pune întrebări și de a obține informațiile relevante de la importatori.

Perfectarea actului de predare-primire în cadrul operațiunilor economice este un drept sau o obligație a părților implicate în acestea? Întrebarea încă mai persistă în mediul contabililor, fapt care a generat necesitatea oferirii explicațiilor prezentate în articolul ce urmează, acestea având la bază prevederile legislației în vigoare.    Astfel, unul din cazurile de întocmire a actului de predare-primire reprezintă

În trimestrul II al anului 2021 câștigul salarial mediu lunar nominal brut la unitățile din sectorul real cu 4 și mai mulți salariați și toate instituțiile bugetare a constituit 9044,5 lei, fiind în creștere cu 15,2% față de trimestrul II din anul trecut și cu 6,8% față de ianuarie-martie curent, constată Biroul Național de Statistică (BNS) în raportul făcut public ieri, 1 septembrie. Cele mai mari valori ale câștigului salarial mediu lunar în aprilie-iunie din anul curent au fost înregistrate în activitățile informații și comunicații – 21753,9 lei; financiare și de asigurări – 16698,6 lei; producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – 14251,8 lei.  

În ședința din 11 noiembrie, Guvernul a aprobat proiectul de hotărârea cu privire la aprobarea Cerințelor de calitate pentru produsele apicole, inclusiv ceara de albine, propolisul, lăptișorul de matcă și polenul destinate consumului uman. Documentul stabilește cerințele de calitate, siguranță, prezentare și de etichetare, care vor fi respectate la producerea, colectarea, procesarea, ambalarea, depozitarea, păstrarea, transportarea și la comercializarea produselor apicole provenite atât din producția internă, cât și din cea de import. În același

Agentul economic X deține Notificare privind inițierea activității de comerț „Comerțul cu ridicata a mașinilor agricole, echipamentelor și furniturii în depozit semideschis”, cod CAEM 4661. Totodată, în decizia privind stabilitarea taxelor locale pentru anul 2021, adoptată de către AAPL, categoria de „unități de comerț cu ridicata” nu se regăsește. Având în vedere acest fapt, are obligația agentul economic X de a calcula și achita pentru acest obiect taxa pentru unitățile de comerț și/sau de prestări servicii (taxa)?

În conformitate cu Legea nr. 93/2017 cu privire la statistica oficială toate entitățile care practică activitate agricolă, inclusiv avicultura, activități auxiliare ale agriculturii, indiferent de forma organizatorico-juridică, precum și gospodăriile țărănești (de fermier) care dispun de 50 ha și mai

Urmează o sistematizare și descriere a celor mai importante modificări ale legislației fiscale și vamale care se regăsesc în Legea nr.356/2022 cu privire la modificarea unor acte normative publicată în MO nr. № 456-459 din 30 decembrie 2022.

În Republica Moldova poate fi interzisă comercializarea anvelopelor noi şi/sau anvelope uzate, care nu sunt omologate în conformitate cu prevederile legislației în vigoare și provenite de la agenți economici care nu sunt înregistraţi în Lista producătorilor, și eliminării prin depozitare a anvelopelor uzate. Normă este parte componentă a proiectul Regulamentului privind gestionarea anvelopelor uzate înaintat de către Ministerul Mediului pentru consultări publice.   Documentul care are drept obiectiv implementarea unui cadru regulator în vederea consolidării capacităților instituționale de punere în aplicare a măsurilor de optimizare a colectării separate a deșeurilor de anvelope uzate,

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) a efectuat în ianuarie-iunie anul curent, conform Planului anual al controalelor de stat asupra activității de întreprinzător, 8 020 controale planificate și 3 526 controale inopinate (în baza petițiilor, sesizărilor, autosesizărilor). Totodată în perioada analizată au fost eliberate 24 963 acte permisive - autorizații de funcționare, pentru mijloace de transport, certificate pentru produse agroalimentare. 

Urmează a fi marcate obligatoriu cu timbru de acciz vinurile spumoase şi spumante cu capacitatea recipientului de până la 0,25 litri, de 1,5 litri, de 3 litri şi de 6 litri?   Marcarea obligatorie a băuturilor alcoolice supuse accizelor, îmbuteliate în ambalaj pentru consum final este stabilită în art.123 alin.(5) din Codul fiscal1, în partea ce ține de „alte băuturi fermentate” fiind expres indicate poziţiile tarifare 2205 şi 220600.

Deoarece în practică apar mai multe întrebări cu privire la modul de organizare și ținere a contabilității de către asociațiile de coproprietari în condominiu, în ediția nr. 7(70) a revistei „monitorul fiscal FISC.md” vă propunem un articol complex în care sunt examinate prevederile actelor normative din domeniu, dar și oferite exemple practice. Articolul este elaborat de Lidia Foalea și este disponibil în rubrica Contabilitate practică.

Situația actuală din domeniul comerțului electronic, dar și problemele cu care se confruntă agenții economici, precum și unele soluții pentru depășirea acestora, au fost discutate astăzi pe platforma Clubului Presei Economice. În cadrul evenimentului au fost pezentate rezultatele unui studiu în domeniul comerțului electronic în Republica Moldova, care a fost elaborat cu suportul USAID în baza unei serii de interviuri online, ce au vizat identificarea obstacolelor critice pentru dezvoltarea comerțului electronic.   În cadrul studiului au fost intervievați reprezentanții autorităților și instituțiilor publice, partenerii de dezvoltare, sectorul asociativ, companiile de logistică, furnizorii de soluții TIC și de plăți online, ÎMM-uri și comercianți online.

Prin Legea nr.93 din 07.04.2022 (Legea nr.93/2022) au fost operate modificări la un șir de legi aferente sectorului financiar, în partea ce ține de procesul de creditare. Astfel, Legea nr.202/2017 privind activitatea băncilor (Legea nr.202/2017) a fost completată cu art. 381 care impune băncile să respecte, începând cu 29 mai 2022, anumite cerințe în vederea asigurării unei creditări responsabile a consumatorilor, și anume: anterior încheierii unui contract de credit, banca trebuie să evalueze bonitatea consumatorului în conformitate cu cerințele de creditare responsabilă aprobate de Banca Națională a Moldovei (BNM);

Persoana fizică care nu desfășoară activitate de întreprinzător are grad de dizabilitate și nu este angajată în câmpul muncii, dar deține un depozit bancar de la care obține venit sub formă de dobândă. Poate aceasta să utilizeze scutirea sa personală în cazul reținerii finale la sursa de plată?  În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (37) și alin. (4) din Codul fiscal (CF), băncile,  asociaţiile de economii și împrumut, precum și emitenţii de valori mobiliare corporative reţin un impozit în mărime de 3% din dobânzile achitate în folosul persoanelor fizice rezidente. Reţinerea finală a impozitului scutește beneficiarul veniturilor obținute din dobânzi, de la includerea lor în componenţa venitului brut, precum și de la declararea acestora.

În activitatea entităților un volum semnificativ de livrări de bunuri revine livrărilor în ambalaje. Suma TVA  achitată sau care urmează a fi achitată la buget în aceste  operații este condiționată de faptul: ambalajele sunt nerestituibile sau restituibile?   Nerestituibile se consideră ambalajele de transport  care se livrează în baza actului de vânzare-cumpărare,  iar restituibile – cele care se procură (se vând) în baza  condițiilor de returnare negociate de ambele părți (vânzător și cumpărător). Fiecărei din aceste grupe de ambalaje (nerestituibile și restituibile) corespund unele  particularități inerente acestora.

În acest articol ne propunem să analizăm modificările normative recente, adoptate prin Legea nr. 35 din 13.03.2025 pentru modificarea unor acte normative (perfecționarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracționale) (în continuare – Legea nr. 35/2025), care a fost publicată în Monitorul Oficial (nr. 143, art. 139) din 19.03.2025. Scopul principal urmărit prin adoptarea modificărilor respective este

Rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt cu 2 puncte procentuale – de la 10,5 la sută până la nivelul de 12,5 la sută anual, comunică Banca Națională a Moldovei. Decizia a fost aprobată prin vot unanim de Comitetul executiv al BNM, în cadrul ședinței din 15 martie 2022.     Totodată, se majorează ratele de dobândă:     a) la creditele overnight cu 2,00 puncte procentuale, de la 12,50 la sută până la nivelul de 14,50 la sută anual;     b) la depozitele overnight cu 2,00 puncte procentuale, de la 8,50 la sută până la nivelul de 10,50 la sută anual.c) se menține norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă la nivelul actual de 30,0 la sută din baza de calcul.

Ministerul Finanțelor a elaborat și propune spre consultare publică proiectul Ordinului cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul şi condițiile admiterii spre tranzacţionare pe piața reglementată sau în cadrul sistemului multilateral de tranzacționare (MTF) a valorilor mobiliare de stat (VMS) cu termen de circulație mai mare de un an.   Astfel, vor fi admise spre tranzacționare VMS cu termen de circulație mai mare de un an atât pe piața reglementată, cât și în cadrul sistemului MTF, iar în cazul în care pe piața internă există un singur operator de piață reglementată și MTF, VMS se admit spre tranzacționare doar pe piața reglementată.

Anterior efectuării activităților investiționale în domeniile de importanță pentru securitatea statului sau al căror obiect constituie bunuri de importanță pentru securitatea statului, oricare investitor potențial va fi obligat să obțină aprobarea prealabilă a Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță pentru securitatea statului, organ colegial al Guvernului.   Punerea în aplicare în RM a acestei norme este prevăzută de proiectul legii privind mecanismul de examinare a investițiilor de importanță pentru securitatea statului, susținut de către comisia parlamentară economie, buget și finanțe și propus pentru a fi examinat în cadrul următoarei ședințe a Legislativului.