Pe data de 15 ianuarie 2021, persoana fizică care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției și-a suspendat activitatea. Deoarece suspendarea activității a fost la începutul anului, persoana fizică nu a prezentat Declarația cu privire la impozitul pe venit pentru persoanele care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției (Forma DAJ17), pentru anul 2021. Corect sau nu s-a procedat în speța examinată? În conformitate cu art. 22 alin. (1) și (2) din Legea nr.1260/2002 cu privire la avocatură (Legea nr. 1260/2002) licența pentru exercitarea profesiei de avocat este unicul act care confirmă statutul avocatului.

Ținând cont de faptul că în următoarele două zile contribuabilii urmează să prezinte rapoartele lunare, entitățile obligate să prezinte dările de seamă cu utilizarea sistemelor electronice pot întâmpina dificultăți la conectarea la sistemul „Cabinetul personal al contribuabilului” (CPC). Amintim că, din 18 noiembrie 2021, SFS a asigurat migrarea și integrarea serviciilor fiscale electronice la direct cu sistemul (CPC), excluzând portalul intermediar  www.servicii.fisc.md.  Astfel, o parte din serviciile fiscale electronice sunt accesibile doar din cadrul SIA „Cabinetul personal al contribuabilului”, și anume:

Prin contractul de locațiune, o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părți (locatar) un bun determinat individual în folosință temporară sau în folosință şi posesiune temporară, iar aceasta se obligă să plătească chirie (art. 1251 din Codul civil). Contractul de locațiune a unui bun imobil sau mobil dintre persoanele juridice şi persoanele fizice

Instituirea măsurilor de prevenire şi de combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului, care contribuie la asigurarea securităţii statului, având ca scop protejarea sistemului naţional financiar-bancar, financiar-nebancar şi a liber-profesioniştilor, apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice, precum şi ale statului, reprezintă scopul Legii cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului nr. 308/2017 (în continuare – Legea nr. 308/2017).

Evaluarea impactului asupra mediului (EIM), evaluarea strategică de mediu (ESM) şi expertiza ecologică sunt mecanisme de asigurare a protecţiei mediului aplicate la etapele iniţiale de planificare a activităţilor/elaborarea unor planuri sau programe.  Sistemul existent de evaluare a EIM prevede elaborarea Documentației EIM de către inițiatorul activității și examinarea acestei documentații de către Agenția de Mediu.   Potrivit analizei impactului de reglementare a proiectului de lege ce prevede modificarea unor acte normative

În contextul actual economic dificil cauzat de multiplele crize care au afectat Republica Moldova în ultima perioadă de timp (criza energetică, seceta, inflația etc.),

Urmează întreprinderea să prezinte informația privind modificarea raporturilor de muncă  a salariaților săi (forma IRM19), în raport cu angajații  care lucrează prin cumul și cei ce prestează servicii în  baza contractelor civile?  În conformitate cu prevederile art. 5 alin. (11) din Legea nr. 489/2021 privind sistemul public de asigurări sociale (Legea nr. 489/2021) angajatorii, indiferent de tipul de proprietate și de forma juridică de organizare, sunt obligați să prezinte, pe suport de hârtie sau utilizând metode automatizate de raportare electronică cu aplicarea semnăturii digitale, informația aferentă raporturilor de muncă pentru

Rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei (în continuare — IT) practică o diversitate vastă de activităţi, fapt ce provoacă diverse întrebări privind modul de contabilizare a costurilor privind crearea, implementarea și gestionarea tehnologiilor informaţionale, precum și prezentarea informaţiilor aferente în situaţiile financiare. Cadrul normativ de bază pentru entităţile ce activează în acest domeniu îl reprezintă Legea nr. 77 din 21.04.2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei (în continuare — Legea) și HG 1144 din 20.12.2017 cu privire la crearea parcului pentru tehnologia informaţiei „Moldova IT park”.

În conformitate cu art. 133 alin. (2) Cod fiscal (CF), în realizarea funcţiilor sale, Serviciul Fiscal de Stat (SFS) are atribuţii în domeniul administrării fiscale printre care: emite decizii asupra cazurilor de încălcare fiscală stabilite în urma aplicării metodelor şi surselor indirecte de estimare a obligaţiilor fiscale;gestionează riscurile de neconformare fiscală şi selectează contribuabilii cu risc sporit de neconformare fiscală;efectuează controlul fiscal, examinează cazurile de încălcare fiscală, aplică sancţiuni fiscale şi emite acte administrative în scopul aplicării prevederilor CF.

Normele privind aplicarea de către entitățile de audit a măsurilor de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului (Norme), aprobate de către Comitetul de supraveghere a auditului prin Decizia nr. 5 din 29 martie 2022, au intrat în vigoare vineri, 8 aprilie 2022, fiind publicate în „MO”.   Conform documentului, Normele se extind asupra entităților de audit, indiferent de forma juridică de organizare, înregistrate în Registrul public al entităților de audit în modul stabilit de Legea nr.271/2017 privind auditul situațiilor financiare și efectuează auditul situațiilor financiare. Obiectivul documentului este de a asista entitățile de audit în respectarea obligațiunilor sale legale

Prevederile Regulamentului privind gestionarea bateriilor și acumulatorilor și deșeurilor de baterii și acumulatori (în continuare – Regulament), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 586/2020, au intrat în vigoare la 28 februarie 2021. Scopul Regulamentului este prevenirea sau reducerea impactului asupra mediului înconjurător și a sănătății populației, precum și punerea în aplicare a prevederilor art. 12 din Legea nr. 209/2016 privind deșeurile, care stabilește resposabilitatea extinsă a producătorului.

Salariul mediu se garantează salariaţilor în cazurile prevăzute de legislaţie, de contractele colective şi/sau cele individuale de muncă. În tabelul de mai jos găsiţi normele juridice cu privire la garanțiile privind menținerea salariului mediu pentru salariaţi. Angajatorul este obligat să le ofere salariaţilor condiții de muncă prevăzute de contractul individual de muncă (CIM), iar salariații au dreptul la apărare,

Obiectul acestui articol îl constituie evenimentele (operațiunile economice) care au loc după perioada de raportare (datei raportării), indiferent dacă acestea sunt favorabile sau nefavorabile. Evenimentele apărute în perioada între data raportării și data semnării situațiilor financiare ar putea furniza informații suplimentare referitoare la perioada de raportare față de cele cunoscute la data închiderii bilanțului contabil. Aceste evenimente trebuie să constituie obiectul unei analize contabile conforme Standardelor Naționale de Contabilitate (SNC), pe motiv că evenimentele ulterioare ar putea modifica situațiile financiare pentru perioada de raportare precedentă celei în care acestea efectiv au avut loc.

29.1.6.4.1 Cum se determină suma impozitului pe venit, pentru întreprinzătorul individual și în ce formă are loc prezentarea dărilor de seama? Determinarea obligațiilor fiscale se efectuează conform cu prevederile titlului II al Codului fiscal, precum și potrivit actelor normative adoptate în conformitate cu acesta.    Menționăm că, mărimea cotelor privind impozitul pe venit sunt stabilite la art. 15 al Codului fiscal.   Conform prevederilor art. 92 alin. (8) din Codul fiscal, întreprinzătorul individual, gospodăria țărănească (de fermier) al căror număr mediu anual de salariați, pe parcursul perioadei fiscale, nu depășește 3 unități și care nu sînt înregistrați ca plătitori de T.V.A. prezintă, nu mai tîrziu de 25 martie al anului următor anului fiscal de gestiune, darea de seamă fiscală unificată.    Totodată, întreprinzătorul individual care nu se conformă prevederilor art. 92 alin. (8) din Codul fiscal urmează să prezinte Declarația cu privire la impozitul pe venit.   În conformitate cu art. 187 alin. (2) din Codul fiscal, cu excepţia cazurilor expres prevăzute de legislaţia fiscală, contribuabilul este obligat să prezinte Serviciului Fiscal de Stat dări de seamă privind impozitele, taxele, primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii.    Potrivit alin. (2¹) din articolul menționat, darea de seamă fiscală se prezintă utilizînd, în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare electronică, în forma şi în modul reglementat de Serviciul Fiscal de Stat, după cum urmează:    b) începînd cu 1 ianuarie 2013 – de către subiecţii înregistraţi în calitate de plătitori ai T.V.A.;    c) începînd cu 1 iulie 2016 – de către subiecţii care au, conform numărului scriptic de salariaţi înregistrat în anul precedent, mai mult de 10 persoane angajate prin contract individual de muncă ori prin alte contracte;    d) începînd cu 1 ianuarie 2017 – de către contribuabilii care la situaţia din 1 ianuarie 2016 aveau angajaţi mai mult de 5 salariaţi;    e) începînd cu 1 ianuarie 2017, pentru perioadele fiscale începînd cu anul 2017 – de către subiecţii care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiţiei;    f) începînd cu 1 ianuarie 2017 – de către rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei;    g) începînd cu 1 ianuarie 2019 – de către contribuabilii care au 5 şi mai mulţi angajaţi.    În cazurile în care întreprinzătorul individual nu se conformă celor menționate, acesta va prezenta Darea de seamă pe suport de hîrtie.    Astfel, indiferent de faptul unde întreprinzătorul individual se află la evidență acesta va depune darea de seamă fiscală unificată sau Declarația cu privire la impozitul pe venit pe suport de hîrtie la oricare subdiviziune a Serviciului Fiscal de Stat.    Totodată, pe pagina oficială a Serviciului Fiscal de Stat www.fisc.md sunt afișate toate formele de dări de seamă fiscale, precum și modul de completare a acestora.

În legislaţia aferentă calculării şi declarării contribuţiilor de asigurări sociale (în continuare - CAS) în anul 2023 au intervenit mai multe modificări ce ţin de raportarea CAS, în special acestea fiind operate în Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare - Legea nr. 489/1999).

Data de 25 februarie este termenul limită de prezentare a Informațiilor din surse indirecte. Modul, structura și termenele de prezentare a informației este stabilit prin Ordinul SFS nr.427 din 21 august 2018 „Cu privire la stabilirea modului, structurii și termenelor de prezentare a informației de către subiecții nominalizați în art.92 și 22611 din Codul fiscal” cu modificările și completările ulterioare. Informația urmează a fi prezentată exclusiv prin metodă on-line de raportare, accesând serviciul dedicat SIA „Colectarea informației din sursele indirecte” (în continuare – SIA CISI).

Întreprinderile sociale din RM vor putea participa la un program de finanțare și mentorat ce va fi gestionat de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM),  proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului fiind inclus pe agenda ședinței secretarilor generali.   Astfel, Programul va oferi o abordare integrată de susținere a antreprenorilor sociali și constă din 4 componente de implementare ce țin de: promovare; formare profesională și mentorat; finanțare și monitorizare.  

Potrivit pct. 3 din Modul de completare şi prezentare a Dării de seamă privind calcularea contribuţiei obligatorii în Fondul Viei şi Vinului aprobat prin Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 349/2021, Darea de seamă privind calculul contribuţiilor obligatorii în Fondul Viei şi Vinului se prezintă Serviciului Fiscal de Stat. Declararea şi achitarea contribuţiilor obligatorii se efectuează până în data de 25 a lunii următoare trimestrului de raportare în care au fost eliberate documentele aferente tranzacțiilor efectuate de subiecţii contribuitori la Fond, rezidenţi în Republica Moldova, în conformitate cu art. 323 alin. (6) și (7) din Lege, utilizînd metode automatizate de raportare electronică, în conformitate cu cerinţele stabilite în art.187 alin.(21) din Codul fiscal.

În Republica Moldova circa 70% din seminţele livrate pe piaţă sunt de import şi doar 30%  de origine autohtonă. Una din cauzele care au dus la apariția acestei discrepanțe este agricultura comercială, care se bazează preponderent pe soiuri noi și metode industriale ce au menirea de a obține un randament sporit de producție a culturii de pe suprafața de teren agricol.   Totodată, specialiștii au constatat că, în condiţiile extinderii agriculturii bazate pe metode moderne și intensive de tip industrial, se pronunță problemele de eroziune genetică şi necesitatea de a conserva şi revitaliza seminţele tradiţionale.

În ediția din luna octombrie a revistei „monitorul fiscal FISC.md” venim cu un articol destinat contabililor din sectorul agrar, în care oferim soluții la capitolul calculării costului unitar al produselor plantațiilor pomicole.   Autorul articolului, Igor Balan, menționează că la momentul de față la calcularea costului produselor plantațiilor pomicole se aplică preponderent calculația de gestiune (efectivă) prin metoda calculului direct. Totodată, multe întreprinderi agricole din țară înregistrează produsele pomicole obținute cu scontarea parametrilor calitativi de conformitate fizică, de exemplu, prin divizarea acestora în conforme și neconforme.