O entitate a luat în locațiune de la persoane fizice cetăţeni două imobile în mun. Chișinău la adresa cărora îşi desfășoară activitatea, iar sediul întreprinderii este în or. Ialoveni. Urmează a se stabili: entitatea trebuie să distribuie pe subdiviziuni impozitul pe venit reținut la sursă conform art.901 din Codul fiscal (CF)?

Odată cu publicarea și punerea în aplicare a prevederilor Ordinul SFS nr. 645 din 30 noiembrie 2018 cu privire la aprobarea Instrucțiunii privind modul de determinarea și aprobare a listei agenților economici obligați de a utiliza factura fiscală electronică (e-Factura) (MO al RM, nr. 448-460 din 07.12.2018), mai mulți contribuabili solicită precizări asupra prevederilor ordinului. Astăzi venim cu răspunsuri la cele mai frecvente întrebări adresate de contribuabili. Astfel, criteriile de selectare ale entităților pasibile a fi incluse în lista agenţilor economici obligaţi de a utiliza factura fiscală electronică (e-Factura) la efectuarea livrării impozabile pe teritoriul ţării (în continuare — Listă), au fost stabilite în vederea executării prevederilor art.  117 alin. (11) din Codul fiscal.

Potrivit prevederilor capitolului II din Instrucțiunea privind modul de completare a Dării de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (forma IPC21), aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.94 din 30.07.2020, la codul 32 (codul sursei de venit PLs)) în col.4 se reflectă suma venitului calculat și îndreptat spre achitare din care nu urmează să se reţină în prealabil impozitul pe venit (art.90 din Codul fiscal).

Compania a importat o piesă de schimb pentru a o instala la un echipament livrat scutit de TVA cu drept de deducere, care se află în termen garanție. Are dreptul compania să deducă TVA la import pentru piesa de schimb? Care este modalitatea de facturare a acestei piese de schimb, dacă cumpărătorul a achitat echipamentul care include și garanția de 2 ani?

Dreptul de veto al organelor sindicale în procedura de concediere a salariaților aleși în aceste organe și neeliberați de la locul de muncă de bază va fi exclus. Executivul a aprobat proiectul de lege pentru modificarea unor acte legislative. Astfel, Codul muncii (CM) va fi completat cu prevederi ce țin de drepturile organelor sindicale. Cu toate că va fi exclusă obligativitatea acordului organului sindical la concedierea salariaților menționați, aceștia vor avea în continuare suficiente garanții legale ce le vor asigura protecția intereselor (cum ar fi consultarea prealabilă a organului sindical din unitate în cazul concedierii membrilor de sindicat). Totodată, proiectul prevede excluderea normei juridice prin care, în momentul de față, nu se admite concedierea salariaților care au fost aleși în organele sindicale timp de 2 ani după expirarea mandatului.

Modificările sunt necesare având în vedere corelarea prevederilor actelor normative elaborate de Ministerul Finanțelor cu prevederile Codului fiscal, operate prin Legea nr.356/2022 pentru modificarea unor acte normative (politica fiscală și vamală pe anul 2023).

Soluţie fiscală individuală anticipată (SFIA) reprezintă un act administrativ emis de Serviciul Fiscal de Stat (SFS) în vederea soluţionării cererii unei persoane fizice și persoane juridice care desfășoară activitate de întreprinzător referitoare la aplicarea legislaţiei fiscale asupra unei (unor) situaţii și/sau tranzacţii viitoare specifice. În conformitate cu prevederile art. 1361 alin. (1) din Codul fiscal (CF), soluţia fiscală individuală anticipată se emite la cererea persoanelor fizice şi juridice care desfăşoară activitate de întreprinzător, în modul stabilit de către Guvern. Guvernul RM a aprobat în ședința din 18 ianuarie 2019 hotărârea cu privire la aprobarea Regulamentului privind procedura de emitere a soluției fiscale individuale anticipate.

Taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii reprezintă o plată obligatorie efectuată la bugetul local, stabilită de titlul VII al Codului fiscal, ce se aplică pe teritoriul localității în baza deciziei anuale a consiliului local.

Potrivit prevederilor art.33 alin.(1) din Codul fiscal (în vigoare începînd cu 01.01.2020) fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mic de 360 000 de lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art.901, are dreptul la o scutire personală la determinarea impozitului pe venit.    Conform prevederilor Regulamentului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 697 din 22.08.2014, dreptul la acordarea sau anularea scutirilor se acordă doar la cererea angajatului.

Din 1 iulie 2022 entitățile din toate domeniile de activitate economică şi socială, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, întreprinderile, organizaţiile şi instituţiile, indiferent de tipul de proprietate şi forma de organizare juridică, alte persoane juridice şi fizice, care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul Republicii Moldova obligatoriu vor utiliza Clasificatorul Ocupațiilor Republicii Moldova (CORM 006-2021), care va substitui Clasificatorul Ocupațiilor Republicii Moldova

Deși Codul Muncii (CM) reglementează ucenicia la locul de muncă, agenții economici nu aplică această formă de instruire din motivul că aceasta este reglementată confuz: într-un caz CM stipulează că contractul de ucenicie este reglementat de Codul civil, iar în altă situație prevede că în privința ucenicilor se aplică legislația muncii. Totodată, CM prevede că o persoană poate deveni ucenic doar dacă este în căutarea unui loc de muncă și nu are o calificare profesională, adică nu are finisat nici un program de studii acreditat.

Potrivit art. 292 alin. (2) din Codul Fiscal, cota concretă a taxei pentru salubrizare se stabileşte de către autoritatea administraţiei publice locale în funcţie de caracteristicile obiectelor impunerii.

Potrivit art. 291 alin. (1) lit. p) din Codul Fiscal, obiectul impunerii la taxa pentru salubrizare îl constituie numărul de persoane fizice înscrise la adresa declarată ca domiciliu.

În luna martie 2018 am plecat în concediu de maternitate, am primit indemnizațiile și am utilizat scutirile personale pentru anul întreg (suma de 11280 lei). După punerea în aplicare a Legii nr. 178 și divizarea anului pe perioade fiscale, în cazul meu pot aparea obligatii fiscale suplimentare? Ce trebuie sa întreprind ca sa nu încalc prevederile legislației?

Parlamentul a aprobat astăzi, 22 decembrie, în prima lectură proiectul de lege privind implementarea prevederilor Acordului. Potrivit documentului, după punerea în aplicare a legii Republica Moldova va implementa Standardul comun de raportare pentru schimbul automat de informații privind conturile financiare în materie fiscală, elaborat de OCDE împreună cu țările G20.

Tendințele în legislația muncii au fost discutate astăzi în cadrul unui eveniment organizat de Confederația Națională a Patronatului din Republica Moldova (CNPM), la care au participat experți din domeniu, reprezentanți ai autorităților publice și ai Organizației Internaționale a Muncii (OIM).

 În conformitate cu prevederile art. 18 lit. c) din Codul fiscal, plăţile pentru munca efectuată şi serviciile prestate (inclusiv salariile), facilităţile acordate de patron, onorariile, comisioanele, primele şi alte retribuţii similare, se consideră surse de venit impozabile, care se includ în venitul brut.

Ce sancțiuni se aplică contribuabililor (persoane juridice sau fizice care desfășoară activitate de întreprinzător) pentru diminuarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat şi primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală calculate în cote procentuale, luând în considerație modificările legislației?

În termen de două luni de la data intrării în vigoare a Legii nr.46 pentru modificarea unor acte normative din 10 martie 2022, Guvernul va aduce actele sale normative în concordanță cu dispozițiile respectivei legi, care prevede că angajatorul are dreptul  să ofere salariaților care au copii cu vârsta de până la 3 ani servicii de îngrijire a acestora, sintagma suplinind art.10 alin. 1) din Codul muncii.   Totodată, CM a fost completat cu art.2522, prin care legiuitorul a stabilit că, în vederea asigurării reconcilierii vieții profesionale cu cea de familie, angajatorul poate oferi salariaților servicii de îngrijire a copiilor cu vârsta de până la 3 ani, conform cadrului normativ aprobat de Guvern.

Angajatul entității pleacă pe parcursul anului în concediu din cont propriu neplătit pe o perioadă de 120 de zile. Cum urmează entitatea să calculeze și să acorde scutirea personală a acestuia, dar și scutirea pentru persoana întreținută, luând în considerație că acesta nu urmează să obțină salariu (venit impozabil) în această perioadă?