În sistemul fiscal rolul şi responsabilitatea de declarare, respectiv achitare a obligaţiunii fiscale revine contribuabililor, iar evidenţa plăţilor efectuate de aceştia este realizată de Serviciul Fiscal de Stat. Astfel, se identifică permanent noi modalităţi de interacţiune cu mediul de afaceri şi persoanele fizice, încât să se contribuie la promovarea continuă a spiritului de conformare voluntară şi simplificarea procesului de executare a obligaţiilor fiscale de către contribuabili. În acest context, noul serviciu electronic — „Contul curent al contribuabilului” asigură comoditatea privind vizualizarea situaţiei fiscale curente, în regim on-line.

Audienţa atelierului a cuprins personalul din administraţiile fiscale responsabil de elaborarea şi implementarea strategiilor de comunicare a contribuabilului. În multe țări evaziunea fiscală este, de asemenea, o chestiune culturală. Pentru a putea îmbunătăți respectarea acesteia, administrația fiscală urmează să examineze contextul cultural şi social al contribuabililor săi, în scopul de a construi o relație mai bună cu contribuabilii săi, bazate pe încredere reciprocă, cooperare şi transparență. Astfel, activitatea de comunicare este una dintre cele mai puternice instrumente pentru a realiza acest obiectiv.

Conform art. 102 alin. (1) Cod fiscal, în cazul achitării T.V.A. la buget, subiecţilor impozabili, înregistraţi potrivit art. 112 li se permite trecerea în cont a sumei T.V.A., achitate sau care urmează a fi achitate furnizorilor plătitori ai T.V.A pe valorile materiale, serviciile procurate (inclusiv transmise în cadrul realizării contractului de comision) pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfășurării activităţii de întreprinzător. În baza art. 93 pct. 6) Cod fiscal, livrare impozabilă este livrarea de mărfuri, livrare (prestare) de servicii, cu excepţia celor scutite de T.V.A., efectuate de către subiectul impozabil în procesul activităţii de întreprinzător.

Rezultatele activităţii IFS teritoriale, proiectele de viitor şi acţiunile de modernizare şi eficientizare a activităţii autorităţii fiscale vor fi abordate în cadrul unor vizite în teritoriu ale Şefului SFS, Ion Prisăcaru, demarate inclusiv cu scopul de a informa structurile raionale despre realizările conducerii SFS pe perioada anului 2013.

Pentru încălcarea îndatoririlor de serviciu, a normelor de conduită, pentru pagubele materiale pricinuite, contravenţiile sau infracţiunile, săvîrşite în timpul serviciului sau în legătură cu exercitarea atribuţiilor funcţiei, inspectorul fiscal poartă răspundere disciplinară, civilă, administrativă, penală, după caz. Specificarea juridică a responsabilităţilor inspectorilor fiscali rezultă nemijlocit din prevederile art. 129 pct. 4) din Codul fiscal şi art. 56 al Legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public nr. 158-XVI din 04.07.2008.

Fondul Monetar Internaţional a fost reprezentat la masa rotundă de către Norman Gillanders, expert în domeniul administrării fiscale. Potrivit lui, oamenii de afaceri îşi doresc să facă profit şi să plătească impozite pentru a dormi liniştit. Însă ei trebuie ajutaţi să o facă printr-o administrare fiscală „nedureroasă”, epitet care se referă şi la politica fiscală, în general. Procedurile indolore se rezumă la predictibilitatea şi consecvenţa în politicile fiscale promovate la simplitatea procedurilor fiscale, care să comporte costuri mici de conformare la reguli şi cerinţele Serviciului Fiscal, la acţiunile inspectorilor fiscali, şi o administrare echitabilă şi etică. Toate acestea se încadrează în limitele conceptului de „bun simţ” într-o relaţie şi sunt simplu de realizat.

Abordarea obiectivelor atelierului de lucru ţin de oportunitatea prezentării şi discutării de către delegaţiile participante la eveniment a cazurilor specifice de riscuri, existente în legătură cu activităţile transfrontaliere: aspectele practice de identificare a acestor riscuri, căile şi metodele de combatere a schemelor de evaziune fiscală. Subiectul, ce ţine de metodele de identificare a contribuabililor implicaţi în activităţi transfrontaliere, continuă să atragă interesul semnificativ al membrilor IOTA, în special urmare mai multor evenimente care au avut loc cu tematica restructurarea activităţii transfrontaliere. Din aceste considerente, în acest an IOTA a intenţionat să se concentreze asupra contribuabilului. Actualitatea subiectului invocat ţine de numărul tot mai mare de contribuabili care călătoresc în afara hotarelor, pentru a se angaja în cîmpul de muncă şi, astfel, este foarte important de a asigura ca cetăţeanul sau agentul economic să fie corect înregistrat ca contribuabil în ţara corespunzătoare.

Stimați contribuabili, ținem să va informăm că a fost actualizată Baza generalizată a practicii fiscale. Actualizarea a fost efectuată prin ORDIN IFPS Nr. 688 din 08.05.2014

În conformitate cu prevederile art. 225 alin. (1) din Codul fiscal, metodele şi sursele indirecte de estimare a obligaţiilor fiscale se folosesc şi în cadrul controalelor fiscale, ca urmare a instituirii posturilor fiscale în conformitate cu art.146 din Codul fiscal.

Stimaţi contribuabili, Serviciul Fiscal de Stat aduce la cunoștință despre operarea modificărilor la Codul fiscal, în partea ce ţine de schimbarea termenelor de prezentare a dărilor de seamă fiscale şi de achitare a obligațiilor fiscale (aprobate prin Legea RM nr. 64 din 11.04.2014 „Pentru modificarea şi completarea unor acte legislative”, publicată în Monitorul Oficial al RM nr. 110-114 din 09.05.2014).

Aspecte generale În Republica Moldova, taxa pe valoarea adăugată reprezintă un impozit general de stat şi a fost introdusă începînd cu 01 ianuarie 1992. Pe tot parcursul de existenţă, taxa pe valoarea adăugată a suferit o serie de modificări. În scopul stabilizării acest impozit a fost adoptat un nou conţinut al legislaţiei reflectat în CF al RM (Titlul III). Potrivit prevederilor titlului III al CF Taxa pe valoarea adăugată (în continuare — T.V.A.) este un impozit de stat care reprezintă o formă de colectare la buget a unei părţi a valorii mărfurilor livrate, serviciilor prestate care sînt supuse impozitării pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi a unei părţi din valoarea mărfurilor, serviciilor impozabile importate în Republica Moldova. T.V.A. datorată bugetului se achită de către subiecţii impozabili.

În conformitate cu prevederile art. 38 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, baza valorică a activelor de capital reprezintă valoarea activelor de capital procurate sau create de contribuabil. Totodată, potrivit prevederilor art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, persoana care face o donaţie, se consideră că a vîndut bunul donat la un preţ ce reprezintă mărimea maximă din baza lui valorică, ajustată sau preţul lui de piaţă la momentul donării. De asemenea, menţionăm că, în conformitate cu prevederile pct. 40 Anexa nr. 2 la Hotărîrea Guvernului nr. 77 din 30.01.2008, baza valorică a activelor de capital, dobîndite în proprietatea contribuabilului după 1 ianuarie 1998, se determină în baza documentelor ce atestă trecerea dreptului de proprietate, în conformitate cu legislaţia în vigoare (contractul de vînzare-cumpărare, factura de expediţie, factura fiscală, precum şi alte documente care atestă trecerea dreptului de proprietate).

Direcția generală administrarea marilor contribuabili IFS teritoriale Inspectoratul Fiscal Principal de Stat cu referire la unele aspecte ce țin de aplicarea scutirii de accize a distilatelor obținute pe bază de vin comunică următoarele.Prin Legea pentru completarea unor acte legislative nr. 185 din 28 septembrie 2014 (Monitorul Oficial nr. 310-312/622 din 10.10.2014), Legea pentru punerea în aplicare a titlului IV din Codul fiscal a fost completată cu prevederi ce stabilesc scutirea de accize a distilatelor de vin produse în Republica Moldova la scoaterea din încăperea de acciz pentru utilizare în calitate de materie primă la producerea altor mărfuri, cu condiția că destinatarul dispune de autorizație de utilizator final al acestor distilate.

Serviciul de colectare a veniturilor pentru Republica Moldova – Serviciul Fiscal de Stat – este un instrument important al politicii sociale şi politicii economice a Guvernului, dar şi un „ingredient” vital al bunăstării Moldovei. Serviciul Fiscal are responsabilitatea de administrare fiscală în limitele legii şi într-un mod care inspiră comunităţii încredere şi încurajează nivelul ridicat al conformării voluntare. Angajamentul Serviciului Fiscal către societatea civilă constă în garantarea unei administrări fiscale în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova. Acest lucru se realizează ajutînd contribuabilii să îşi înţeleagă drepturile şi responsabilităţile, susţinînd pe cei, care doresc să se conformeze şi este un factor de bază pentru crearea condiţiilor echitabile de concurenţă pentru afaceri. Deci, abordarea de bază pentru Serviciul Fiscal este buna administrare fiscală prin prisma diferenţierii contribuabililor, care încearcă să se conformeze obligaţiilor şi cei care nu se conformează.

Programul de conformare descrie metodele de încurajare a nivelului înalt de conformare voluntară cu legislaţia fiscală a Republicii Moldova şi metodele de abordare a neconformării fiscale, determinate în baza riscurilor Publicarea documentelor de bază în care sînt expuse priorităţile Serviciului Fiscal de Stat Planul de dezvoltare a SFS pentru anii 2011-2012 este aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1141 din 16.12.2010Din anul 2011 se editează revista „Monitorul Fiscal FISC.md”, unde este expusă poziţia oficială a SFS în diferite probleme de fiscalitate S-a editat Carta Contribuabilului, unde sînt expuse drepturile şi obligaţiunile contribuabililor la onorarea obligaţiilor fiscale

În conformitate cu prevederile statuate de art. 200 alin. (1) din Codul fiscal, în temeiul hotărîrii organului fiscal privind executarea silită a obligaţiei fiscale, sunt pasibile de sechestrare toate bunurile proprietate a contribuabilului, indiferent de locul aflării lor, cu excepţia celor care, conform legislaţiei în vigoare, nu sunt sechestrabile. De menţionat că, organul fiscal în procedura sechestrului va ţine cont, în mod obligatoriu, de regula imperativă potrivit căreia vor fi sechestrate bunuri numai în valoarea necesară şi suficientă pentru stingerea obligaţiei fiscale, pentru achitarea impozitelor şi taxelor aferente comercializării bunurilor sechestrate, ale căror termen de plată este stabilit pînă la sau la data comercializării, şi pentru recuperarea cheltuielilor de executare silită.

Probabil n-a fost până acum în fruntea Inspectoratului Principal Fiscal de Stat o persoană care să se pronunţe atât de tranşant în vederea reformării sistemului fiscal ca actualul şef al autorităţii Ion Prisăcaru. Carenţele administrării fiscale, evaziunea, corupţia în rândul inspectorilor dar şi rezistenţa celor ce nu doresc schimbări, sunt doar unele dintre problemele care trebuie luate în calcul atunci când îţi propui un astfel de obiectiv. Şi mai există cel mai mare obstacol, mentalitatea cetăţenilor, care, în mare parte sunt departe de a percepe Fiscul drept o instituţie care lucrează în favoarea lor. Despre cum îşi propune să soluţioneze toate aceste chestiuni destul de dificile pentru a realiza în final reformarea sistemului, ne-a relatat Ion Prisăcaru, Şeful IPFS.

În conformitate cu prevederile statuate de art. 214 alin. (1) din Codul fiscal, controlul fiscal are drept scop verificarea modului în care contribuabilul respectă legislaţia fiscală într-o anumită perioadă sau în cîteva perioade fiscale. Întru asigurarea reducerii restanţei la buget prin încasarea acesteia în timp cît mai restrîns şi pe deplin, organul fiscal, în cadrul controlului fiscal total, urmează să elucideze şi să includă în actul de control următoarele aspecte ale administrării fiscale. Anterior emiterii deciziei privind efectuarea controlului fiscal, organul fiscal analizează fişa personală a contribuabilului, ce urmează a fi supus controlului, şi în cazul în care acesta admite restanţe la buget, în decizia privind iniţierea controlului fiscal se va efectua o înscriere, în partea ce ţine de controlul fiscal, cu reflectarea informaţiei privind restanţa la ziua iniţierii controlului fiscal. De asemenea, în cadrul controlului fiscal, organul fiscal urmează să constate identitatea restanţei, reflectate în evidenţa contabilă a entităţii economice, cu cea reflectată în fişa personală, inclusiv pe bugete şi pe tipuri de plăţi. La fel, în actul de control fiscal urmează a fi reflectate motivele admiterii restanţei, precum şi propunerile de înlăturare a acestora pe căile legal posibile de recuperare a arieratelor fiscale. Totodată, urmează a fi analizat fluxul de mijloace băneşti, atît în numerar, cît şi din conturile bancare, precum şi motivul nefolosirii acestor surse financiare întru stingerea restanţelor la buget, în cazul în care au fost constatate. Adiţional, urmează a fi analizat şi reflectat în actul de control aspectul privind datoriile bugetului faţă de contribuabilul controlat, în cazul în care acestea există, precum şi posibilitatea stingerii restanţelor din contul sumelor respective prin compensare sau altă metodă legală.

În conformitate cu art. 11 alin. (1) din Codul Fiscal, toate dubiile, apărute la aplicarea legislaţiei fiscale, urmează a fi interpretate în favoarea contribuabilului. Astfel, în Republica Moldova este legiferat principiul „in dubio contra fiscum”, menit să protejeze contribuabilul de eventualele îndoieli sau ambiguităţi ale normelor fiscale. În continuare, vom aborda unele aspecte de ordin naţional şi internaţional ale acestui principiu.

Conducerea IFPS este interesată și responsabilă de modul în care au fost utilizați banii publici și mulțumesc Curții de Conturi că a dat curs solicitării noastre de a efectua acest audit, a declarat Șeful SFS, Ion Prisăcaru, în cadrul ședinței Curţii de Conturi, la care a fost examinat două rapoarte de audit, în urma misiunilor efectuate la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.