Proiectul de modificare a Legii privind administrarea și deetatizarea proprietății publice a fost aprobat în plen, în cea de-a doua lectură. Documentul reglementează, inclusiv, privatizarea încăperilor nelocuibile proprietate publică date în locațiune. Totodată, proiectul prevede extinderea de la unu la trei ani a termenului contractului de locațiune a activelor neutilizate ale întreprinderilor de stat sau municipale și ale societăților comerciale cu capital integral sau majoritar public neincluse în listele bunurilor nepasibile de privatizare. Excepție constituie activele din cadrul parcurilor industriale.

În urma modificărilor adoptate de Guvern la Legea nr.121/2007, va fi îmbunătățit procesul de administrare și deetatizare a proprietății publice, fiind concretizate procedurile de comercializare a întreprinderilor de stat/municipale, evitând astfel ratarea veniturilor în bugetul de stat în urma înstrăinării patrimoniului public.       Proiectul legii prevede ca la momentul expunerii bunurilor întreprinderilor de stat/municipale spre privatizare să fie incluse în componența acestora și terenurile aferente, constituind în comun cu clădirile un complex patrimonial unic. La momentul de față acest aspect lipsește, la licitații fiind expuse de cele mai multe ori doar bunurile imobile fără teren,

Legea contabilității și raportării financiare nr.  287 din 15.12.2017 (Legea nr. 287/2017) se aplică organizaţiilor necomerciale înregistrate în Republica Moldova (ONC). Criteriile de atribuire a categoriei prevăzute în art. 4 al Legii nr. 287/2017 nu se aplică ONC în scopul raportării financiare. În conformitate cu art. 5 alin. (5) din Legea nr. 287/2017, ONC țin contabilitatea în partidă dublă și întocmesc situații financiare

În „Monitorul oficial” din 12 octombrie 2022 a fost publicat Ordinul ministrului Finanțelor nr. 99 din 26 septembrie 2022 cu privire la modificarea şi completarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidența contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobat prin OMF nr. 216 din 28.12.2015 (în continuare - OMF nr. 99/2022).

Entitățile raportoare, menționate în art.4 din Legea nr. 308/2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, vor prezenta anual, până la data de 1 aprilie anului următor celui de gestiune, o Fișă de conformitate ce conține date privind activitatea desfășurată în scopul prevenirii  spălării banilor. Formularul este aprobat prin Ordinul Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor nr. 5 din 10 martie 2021 cu privire la aprobarea formei și structurii Fișei de conformitate, care a fost publicat în MO din 5 noiembrie curent. Prima perioadă de raportare pentru entitățile vizate este anul de gestiune 2021, cu prezentarea fișei până la 1 aprilie 2022.  

Creditarea responsabilă este definită drept activitatea de creditare în cadrul căreia creditorul efectuează o evaluare a bonității debitorului, nu își asumă un risc excesiv de credit, nu permite debitorului să își asume obligații financiare excesive și nu contribuie la acumularea excesivă a gradului de îndatorare a debitorilor.   Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) a aprobat Regulamentul privind cerințele de creditare responsabilă aplicate de organizațiile de creditare nebancară (OCN), ce are ca scop stabilirea față de OCN înregistrate în Registrul organizațiilor de creditare nebancară autorizate, a cerințelor de acordare a creditului nebancar și/sau leasing financiar destinate persoanelor fizice consumatori.  

În perioada decembrie 2021 - mai 2022 sunt desfășurate activități de pregătire a noului proiect investiţional de sprijin pentru sectorul microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii, care are drept scop oferirea de suport Guvernului Republicii Moldova privind facilitarea şi întărirea competitivității la export, reducerea poverii administrative pentru companiile autohtone și îmbunătățirea accesului exportatorilor la finanțare.   În conformitate cu art. 6 al Legii nr. 239-XVI din 13 noiembrie 2008 privind transparenţa în procesul decizional, Unitatea de implementare a proiectului de ameliorare a competitivității (UIPAC) iniţiază, începând cu 10 februarie 2022, consultările publice asupra documentelor de proiect (i) Cadrul de Management de Mediu şi Social (CMMS); (ii) Planul de implicare a părților interesate (SEP); (iii) Proceduri de management al muncii (LMP) şi (iv) Planul de angajament de mediu si social (ESCP).

În cadrul ultimei ședințe Executivul a aprobat proiectul hotărârii pentru modificarea Hotărârii nr.453/2010 a Guvernului cu privire la modul de stabilire a prețului inițial de vânzare a acțiunilor proprietate publică supuse privatizării.   Proiectul stabilește obligativitatea determinării prețului inițial de expunere spre vânzare a acţiunilor proprietate publică în cazul în care cota statului în capitalul social al societății depăşeşte 33,3%, în baza expertizei efectuate de către un evaluator independent în conformitate cu standardele internaţionale de evaluare, iar în cazul în care cota statului este mai mică de 33,3%, preţul iniţial urmează a fi stabilit de către comisia instituită de Guvern sau autorităţile abilitate cu atribuţii de privatizare.

Entitatea cu activitate extractivă este obligată să lichideze excavațiile și să refacă terenurile ocupate cu drumurile temporare și cu alte mijloace fixe în respectarea prevederilor art. 39, lit. (i; m) din Codul subsolului nr. 3/2009, art. 54 lit. (c) din Legea nr. 1515/1993 privind protecția mediului înconjurător, art. 29 din Codul funciar nr. 828/1991.   În ediția din august a revistei „monitorul fiscal FISC.md” în rubrica „Sectorul extractiv”, venim cu articolul „Contabilitatea lichidării excavațiilor și refacerii terenurilor” în care autorii Vasile Bucur și Tatiana Șevciuc atrag atenția că entitatea cu activitate extractivă, încă la începutul lucrărilor de extracție a resurselor minerale urmează să întocmească devizul de costuri pentru lichidarea excavațiilor și a terenurilor ocupate cu drumurile temporare și mijloace fixe aferente (clădiri, construcții etc.).

Analiză comprehensivă a sistemului de management al finanțelor publice (MFP) în Republica Moldova, la nivel național și subnational, a fost lansat ieri, 8 iulie 2021, de Banca Mondială în parteneriat cu Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova și  UN Women, în cadrul finanțării oferite de Uniunea Europeană.   Analiza este concepută pentru a oferi un instantaneu al performanței MFP și o imagine de ansamblu a principalelor puncte forte și puncte slabe ale sistemelor MFP prin utilizarea unei metodologii standard, care poate fi reprodusă în evaluări succesive, oferind un rezumat al modificărilor în timp, comunică Ministerul Finanțelor.

Declaraţia de avere şi interese personale în formă electronică (declarația electronică) se depune de către subiecții declarării specificați1 la art. 3 din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii şi a intereselor personale doar prin intermediul serviciului electronic al Sistemului informațional automatizat „e-Integritate”, disponibil pe pagina web oficială a Autorităţii Naţionale de Integritate (ANI), în conformitate cu formularul prevăzut în anexa nr. 1 din Legea prenotată.   În MO de astăzi, 18 februarie, este publicat noul Regulament privind modul de completare a declarației de avere şi interese personale în formă electronica (Regulament).

În ediția din luna iunie a revistei „monitorul fiscal FISC.md” contabilii ce activează la întreprinderile din domeniul extracției resurselor minerale vor găsi continuarea articolului „Resursele minerale: noțiuni, recunoaștere, evaluare și contabilitatea explorării”, publicat în ediția din aprilie.  Autorii acestuia, Vasile Bucur și Tatiana Șevciuc, vin cu alte detalii, care se referă la procesele tehnologice în funcție de tipul extracției resurselor minerale și tipul acestor resurse; evidența analitică a costurilor de extracție; provizioane pentru costuri de lichidare a excavațiilor și refacerea (recultivarea) a terenului atribuit;

În anul 2020 întreprinderea „X” rezidentă a RM a procurat un imobil de la o persoană fizică nerezidentă la prețul de 850 000 lei, achitarea fiind efectuată în părți - 350 000 lei în noiembrie 2020, iar 500 000 lei - în mai 2021. La efectuarea plății întreprinderea, nefiind sigură de modalitatea determinării sumei din care urmează a fi reținut impozitul pe venit la sursa de plată (existau dubii vis-a-vis de baza valorică a imobilului), a reținut impozit pe venit din mărimea totală a creșterii de capital, adică 51 000 lei (425 000 X 0,12), din care 21 000 lei în 2020 și 30 000 lei în 2021. Totodată, persoana fizică dispune de act de moștenire din care rezultă că baza valorică a imobilului este de 700 000 lei. Care este modalitatea corectă de determinare a obligațiilor fiscale privind impozitul pe venit și care sunt acțiunile părților implicate în tranzacțiile respective? 

Începând cu 1 iulie 2023, activitatea de comerț cu amănuntul la tarabe, tejghele, tonete, în chioșcuri (gherete), pavilioane și din autovehicule, precum și comerțul cu produse alimentare și mărfuri ușor

Întreprinderea are în proprietate construcții speciale (hangare) destinate pentru păstrare, procesare, uscare și condiționare a cerealelor, care nu sunt evaluate de către organele cadastrale. Se încadrează aceste bunuri imobile în categoria construcțiilor cu destinație agricolă, astfel încât să poată fi aplicată cota impozitului pe bunurile imobiliare în mărime de 0,1%, sau se aplică prevederile pct. 11, anexa nr. 2 la Legea pentru punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal nr. 1056-XIV din 16.06.2000 (Legea nr. 1056-XIV)?

Conform art.279 alin.(5) al CF, evaluarea bunurilor imobiliare se efectuează de către organele cadastrale teritoriale în baza unei metodologii unice pentru toate tipurile de bunuri imobiliare în modul şi în termenele stabilite de legislaţie. Reevaluarea bunurilor imobiliare se efectuează de către organele cadastrale teritoriale o dată la 3 ani în modul stabilit de Guvern. Cine portă responsabilitatea în cazul în care reevaluarea nu a fost efectuată o dată la 3 ani?

În cadrul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului și entităților din subordine, controlul intern managerial fie nu a fost instituit, fie se regăsește la etapa de implementare, se menționează în Raportul auditului rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului încheiate la 31 decembrie 2018. În Monitorul Oficial din 14 iunie curent a fost publicată Hotărârea Curții de Conturi nr. 32 din 24.04.2019 cu privire la raportul menționat. Potrivit documentului, concluzia este confirmată prin: neconstituirea grupurilor de lucru și nedesemnarea persoanelor responsabile în acest sens, neidentificarea și neinițierea descrierii proceselor operaționale, nedefinirea și nedescrierea unor proceduri, acțiuni de control, lipsa procedurilor formalizate, inclusiv a proceselor descrise ale activităților respective,

Aspectele referitoare la controlul ulterior sunt reglementate de Codul Vamal nr.95/2021 (Cod), Legea nr.131/2012 privind controlul de stat și Hotărârea Guvernului nr.92/2023 cu privire la punerea în aplicare a Codului vamal.

În contextul intensificării relațiilor comerciale internaționale și al creșterii fluxurilor transfrontaliere de mărfuri, respectarea legislației vamale capătă o importanță esențială pentru menținerea ordinii economice într-un stat

La etapa actuală evidența proiectelor de dezvoltare regională, inclusiv istoricul acestora și fazele de implementare, se efectuează aleatoriu, fără posibilitatea de generare a rapoartelor conform necesităților beneficiarilor de informație, ceea ce a condiționat elaborarea conceptului Sistemului informațional pentru gestiunea proiectelor de dezvoltare regională. Hotărârea Guvernului nr. 83 din 26 mai 2021 cu privire la aprobarea conceptului a fost publicată în Monitorul Oficial din 2 iulie curent.   Astfel, sistemul formează resursa informațională Registrul proiectelor de dezvoltare regională și va asigura crearea unui instrument pentru gestionarea și evidența  respectivelor proiecte, precum și va centraliza toate informațiile referitoare la acestea într-o bază de date unică,