Serviciul Fiscal de Stat a convocat astăzi, 30 mai, un briefing, în cadrul căruia Directorul instituţiei, Serghei Puşcuţa, a prezentat rezultatele finale ale campaniei de prezentare a Declaraţiilor privind impozitul pe venit pentru anul 2016 de către persoanele fizice.

Legile sunt mereu într-o evoluție, fiind adaptate realităților în care se aplică. Legislația vamală națională a evoluat pe parcursul timpului, cunoscând o serie de modificări. Primul Cod vamal a fost adoptat în anul 1993, fiind actul legislativ de bază care reglementa principiile organizatorice și de activitate ale sistemului vamal. Codul vamal era constituit din 112 articole, iar prevederile acestuia erau sumare, activitatea vamală fiind una limitată. Odată cu evoluția proceselor economice și sociale atât la nivel național, cât și internațional, intensificării traficului internațional de mărfuri, a apărut necesitatea modificării și cadrului normativ din domeniul vamal.

Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI) și Camera de Comerț și Industrie au lansat concursurile “Marca Comercială a Anului 2016” și “Premiul pentru realizări în domeniul calității 2016”.

La 19 iulie 2018 Parlamentul a adoptat în lectură finală proiectul de lege privind modernizarea Codului civil (CC, Cod) și modificarea și completarea unor acte legislative. După promulgare și publicare oficială, legea ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 20191.

Codul fiscal urmează a fi completat cu un nou capitol ce se referă la acordarea unui regim fiscal persoanelor fizice ce desfășoară activități independente. Modificările au fost aprobate în ședința cabinetului de miniștri.

Conform Codului fiscal, creșterea de capital reprezintă sursă de venit impozabilă. Modalitatea de determinare a creșterii și pierderilor de capital este reglementată de capitolul 5 „Creșterea și pierderile de capital” din Titlul II al Codului fiscal și Hotărârea Guvernului nr.77 din 30.01.2008.

Serviciul Vamal propune modificarea a două Regulamente – cu privire la declararea electronică a mărfurilor în regim vamal de export și cu privire la declararea electronică a mărfurilor în regim vamal de import. Mai exact, se propune ca declararea mărfurilor să se facă doar în format electronic, fără suport de hârtie, și cu aplicarea semnăturii digital.

La data de 25 noiembrie 2016, Parlamentul a votat în prima lectură introducerea unui nou regim fiscal simplificat de impozitare al persoanelor fizice care desfășoară independent (de sine stătător) activități de comerț. Noul concep a fost elaborat de Guvern, ca parte componentă a proiectul politicii bugetar-fiscale și vamale pentru anul 2017.

Antreprenoriatul este calea spre dezvoltarea unor comunităţi locale sustenabile. Această idee a fost enunţată în cadrul ultimei sesiuni din cadrul Atelierului de lucru cu genericul Consolidarea competitivităţii regionale prin dezvoltarea inteligentă a Întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM), desfăşurat de Organizaţia pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM), partenerul Publicaţiei Periodice ,,Monitorul Fiscal FISC.MD".

Un proiect de lege ce prevede liberalizarea capitalului şi stimularea fiscală a fost înregistrat în Parlament. Proiectul prevede acordarea posibilităţii persoanelor fizice cetăţeni ai Republicii Moldova să declare capitalul ce le aparţine, care anterior se afla în posesiunea altor persoane fizice sau nu era declarat.

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul de lege privind liberalizarea capitalului și stimularea fiscală. Proiectul prevede liberalizarea capitalului astfel încât să permită cetățenilor să declare capitalul ce le aparţine şi care anterior se afla în posesia altor persoane fizice sau nu era declarat deloc, în schimbul unei taxe de 2% din valoarea bunului. Astfel, persoanele fizice vor putea beneficia de liberalizarea capitalului, iar pentru persoanele juridice proiectul prevede doar stimularea fiscală.

În prezent pe teritoriul Republicii Moldova activează 7 zone economice libere/zonele antreprenoriatului liber (în continuare ZEL), care sunt amplasate în toate regiunile țării. Accesul liber al mărfurilor în zonă, coroborat cu regimul mai liberal al impozitelor asupra profitului realizat în zonă, reprezintă premise favorabile atragerii de capital străin în zona liberă. Obiectivul articolului îl prezintă examinarea particularităților specifice aferente activității ZEL cu referire la contabilitatea și fiscalitatea acesteia.

În cel de-al treilea număr din anul curent al Publicaţiei Periodice ,,Monitorul Fiscal FISC.md” vă punem la dispoziţie un şir de articole din domeniul contabil şi fiscal, realizate de autorii noştri.

Premierul Republicii Moldova, Pavel Filip, și Comisarul european pentru politica de vecinătate şi negocieri pentru extindere, Johannes Hahn, au semnat la Chișinău, un Acord de finanțare pentru reforma administrației publice în RM, în valoare de 15 mil. euro.

Care sunt principalele forme de desfăşurare a comerțului? Activitatea de comerț este o activitate de întreprinzător inițiată în baza raporturilor stabilite în domeniul comercializării mărfurilor produse, prelucrate sau procurate, precum şi în domeniul executării diverselor lucrări şi prestării serviciilor, avînd ca scop satisfacerea intereselor economice private şi asigurarea unei surse de venit.

În contextul dezvoltării în ascensiune a economiei Republicii Moldova, schimburile comerciale cu țările străine reprezintă un factor deosebit de important. Comerțul exterior (exportul și importul) al oricărei țări cuprinde comerțul cu bunuri și comerțul cu servicii. Concomitent, la realizarea schimburilor comerciale este absolut necesară atât asigurarea intereselor economice ale statului, cât și accelerarea traficului de mărfuri peste frontiera vamală.

La 1 ianuarie 2016, fondul locativ al Republicii Moldova a constituit 81531,3 mii m2. Localităţilor urbane le revin 32485,3 mii m2 sau 39,8% din volumul total al fondului locativ, localităţilor rurale – respectiv 49046,0 mii m2 sau – 60,2%, informează Biroul Naţional de Statistică.

Contractul de donație este, ca şi oricare alt act juridic, un contract ce dă naştere la diferite drepturi şi obligații în sarcina ambelor părți contractante. Caracteristic pentru contractul de donație este că cel ce donează, adică donatorul, îşi micşorează din propria-i dorință patrimoniul, în favoarea donatarului. Acest lucru se realizează benevol, iar donatorul nu poate cere în schimb anumite prestații sau obligații de tip pecuniar, fapt care delimitează totalmente contractul de donație de celelalte contracte.

Atingerea progreselor palpabile în calitatea vieții oamenilor și în abilitarea grupurilor vulnerabile este noua filozofie propusă pentru Strategia Națională de Dezvoltare a Republicii Moldova – „Moldova 2030”, care este prezentată în Nota de concept, propusă pentru consultări publice de către Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale. Proiectul descrie obiectiv tendințele în dezvoltarea umană în ţară, bazate pe analiza factorilor demografici, sociali, economici, climaterici, dar și cei de guvernare.

La 19 decembrie 2016 a avut loc „Masa rotundă cu genericul: „Serviciile fiscale electronice: realizări și perspective””. Evenimentul a avut scopul de a informa mediul de afaceri privind realizările înregistrate în perioada 2008-2016 (în speță rezultatele aferente lansării Serviciilor fiscale electronice în anul 2016) și a prezenta tendințele de dezvoltare a sistemului informațional fiscal și a serviciilor electronice pentru anul 2017, precum și stabilirea unor relații și forme de dialog, prin atragerea asociațiilor de afaceri în procesul de dezvoltare a noilor servicii și soluții pentru societatea.