În primul semestru al anului curent,profitul pe sistemul bancar a însumat 1,2 mld. lei, majorându-se cu 30,8% (271,4 mil. lei) comparativ cu perioada similară a anului precedent. Potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei, care a făcut o evaluare a situației financiare în sectorul bancar în ianuarie-iunie a anului curent, veniturile totale ale băncilor licențiate au constituit 3,5 mld. lei, dintre care veniturile din dobânzi – 61,3% (2,2 mld. lei), iar veniturile neaferente dobânzilor – 38,7% (1,4 mld. lei).

Circa 350 de femei antreprenoare din Republica Moldova au participat sâmbătă, 14 decembrie, la cea de-a V-a ediție a Forumului Anual al Femeilor din Moldova, organizat de Platforma Națională a Femeilor (PNFM) în parteneriat cu Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM).Genericul ediției din acest an este „Femei pentru femei” și au avut scopul de a contura rolul asocierii femeilor, precum și de a identifica soluții pentru provocările acestora în activitatea antreprenorială și în viața socială. Oaspete de onoare a Forumului Anual al Femeilor din Moldova a fost prim-ministrul Ion Chicu, care a venit cu un mesaj de încurajare și susținere pentru femeile de afaceri din Republica Moldova.

În ediția nr. 5(60) este publicat un interviu realizat cu Directorul interimar al Serviciului Fiscal de Stat, Ludmila Botnari.   - La 1 iulie Serviciul Fiscal de Stat a marcat 30 de ani de activitate. Pe parcursul acestei perioade, autoritatea fiscală națională a trecut prin mai multe reforme structurale.În opinia Dumneavoastră, ce a stat la baza creării unei structuri eficiente ce reușește să promoveze o administrare fiscală echilibrată?

În cadrul postului fiscal la entitatea „N” SRL este sigilat depozitul entității la finele zilei de lucru și desigilat în dimineața zilei următoare. Entitatea „N” consideră neîntemeiată sigilarea depozitului, deoarece accesul în depozit este îngreunat, iar în depozit se păstrează și mărfuri care aparțin altor entități. Ce prevede legislația în vigoare la acest capitol?

Care sunt reglementările de care agenții economici trebuie să țină cont când stabilesc prețurile de comercializare la produsele social importante? Care este autoritatea care verifică modul de formare a acestor prețuri și ce riscă agenții economici pentru nerespectarea prevederilor legislației?   Republica Moldova a adoptat sistemul economic în care deciziile ce privesc producția și distribuția de bunuri este bazată pe interacțiunea dintre cerere și ofertă, care determină prețurile bunurilor și serviciilor. Excepție fac doar o anumită categorie de bunuri/ produse, prețul cărora este reglementat de către stat. În acest context, Legea nr. 231/2010  cu privire la comerțul interior statuează că produsele și serviciile se comercializează pe teritoriul RM la prețuri libere de vânzare, cu excepția celor reglementate.

Persoana fizică X a încheiat cu o companie de construcții un contract privind investirea capitalului în construcție. Compania s-a obligat să construiască şi să transmită în proprietatea X apartamentul cu un anumit nivel de pregătire, inclusiv blocuri de ferestre din termopan cu 4 camere, cu pachetele de sticlă şi pervazuri, garantând că, la momentul predării imobilului, acesta va deţine toate caracteristicile conform contractului, calitatea materialelor va corespunde documentaţiei de proiect şi normelor tehnice în vigoare şi nu va avea defecte care ar putea înrăutăţi proprietăţile de consum ale bunului imobil. Totodată, termenul de garanţie a lucrărilor îndeplinite este de 5 ani din momentul dării în exploatare a casei, iar în cazul depistării defectelor ascunse care nu pot fi depistate în momentul recepţionării lucrărilor, vor fi prezentate în timpul termenului de garanţie.

Măsurile de politică comercială sunt stabilite prin acte normative la nivel naţional şi se aplică la importul şi exportul anumitor categorii de mărfuri. Politica comercială include şi restricţiile cantitative şi interdicţiile comerciale în probleme de politică externă (embargouri şi sancţiuni). Unele dintre acestea acoperă toate aspectele relaţiilor comerciale, altele vizează numai anumite produse sau grupe de produse.

În cazul în care autoritatea de reglementare (Ministerul Economiei și Infrastructurii) va fi atenţionată despre faptul că o reglementare tehnică elaborată de autoritate ar putea fi o barieră tehnică în calea comerţului, aceasta va trebui să întreprindă măsuri pentru rezolvarea problemelor relevante.

Întreprinderea desfășoară activitate în domeniul comerțului cu amănuntul. Aceasta înregistrează procurări de mărfuri ce sunt scutite de TVA fără drept de deducere și anume mărfuri de la pozițiile tarifare 040229110, 190110000, precum şi produs alimentare pentru copii de la poziţiile tarifare 160210001, 200510001, 200710101, 200710911, 200710991. Suma livrărilor acestor mărfuri se reflectă în boxa 6 a Declarației privind TVA. Urmează oare a fi calculată prorata TVA lunar sau la sfârșitul anului?

Desfășurarea procesului de producţie implică o coordonare și reflectare cât mai rațională a tuturor costurilor și cheltuielilor necesare pentru realizarea produsului finit. Corelația între cost, volumul producţiei și profit reprezintă un instrument important de gestiune, care permite managerilor să ia decizii argumentate privind planificarea și să efectueze, din punct de vedere economic, controlul comportamentului costurilor și cheltuielilor în cursul unei perioade de timp.

În condițiile în care unele bunuri ale entităților publice nu le aparțin cu drept de proprietate, ci se află doar în gestiune, acestea sunt obligate să urmeze anumite proceduri şi să se conformeze anumitor cerințe în procesul de circulație a acestora.

Principii de aplicare Potrivit principiilor generale de determinare a valorii în vamă, prima și principala bază pentru stabilirea valorii în vamă este ,,valoarea de tranzacție”, aşa cum este definită în Articolul 1 din Acordul privind aplicarea Articolului VII al Acordului General pentru Tarife şi Comerţ, GATT 1994 (în continuare – Acord) și, respectiv, art. 11 din Legea nr.1380/1997 cu privire la tariful vamal (Legea nr.1380/1997).

În baza art.7 alin.(5) al Legii cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei nr.77/21.04.2016, rezidenţii parcului care sunt definiți în art.2 al legii, ţin contabilitatea, întocmesc şi prezintă situaţii financiare, rapoarte, dări de seamă şi declaraţii în modul stabilit de legislaţia în vigoare.

La cererea cititorilor – stie ea cine este – abordez si aceasta tema, a managerilor obsedati de control. Si Doamne, nu sunt putini deloc! Acuma as face o distinctie intre managerii obsedati de control si antreprenori sau patroni obsedati de control. Astia din urma sunt mai multi si mai dificili. Este normal, pentru ca este mult mai speriat despre ce se intampla cu banii LUI. Ce-i face sa fie obsedati de control? — Nestiinta sau incompetenta — Obsesia ca vor fi furati — Lipsa de incredere — Pasiunea pentru micro-management — Frica care genereaza tendinta de a fi mereu in control in orice imprejurare a vietii. Le vom lua pe rand, desi cam toate au legatura unele cu altele. O sa va si explic cum.

Angajatorul în urma inventarierii mărfurilor din buticul comercial a constatat lipsa unui stoc de marfă de circa 15 mii lei. Ce acțiuni urmează să fie întreprinse de către angajator pentru a-și recupera prejudiciul de la vânzător? Dreptul la muncă, ca unul din drepturile fundamentale ale cetățeanului, este consacrat în art. 43 al Constituției RM. Implicarea și desfășurarea unor relaţii de muncă nu implică doar depunerea efortului de a presta munca în scopul obținerii salariului, dar implică și asumarea responsabilității salariatului de a presta munca cu diligența unui proprietar, asumându-și responsabilitatea de a compensa angajatorului prejudiciul cauzat.

Întreprinderea deține o serie de unități comerciale (magazine, gherete, pavilioane) amplasate pe teritoriul mun. Chișinău (orașul), în care desfășoară activitatea de comerț (codul CAEM 47.11 „Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun”), pentru care în adresa AAPL sunt depuse Notificările privind iniţierea activităţii de comerţ.

Potrivit art. 96 lit.b) liniuța a șasea din Codul fiscal, se aplică cota redusă în mărime de 8% a TVA la zahărul din sfeclă de zahăr, produs, importat şi/sau livrat pe teritoriul Republicii Moldova. De asemenea, conform pct.17 din Reglementarea tehnică „Zahăr”. Producerea și comercializarea”, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.774 din 3 iulie 2007, în funcţie de metoda de fabricare, zahărul destinat consumului uman, se clasifica în zahăr cristal, zahăr presat, zahăr pudră.

În perioada stării de urgență anunțată în condițiile pandemiei provocate de răspândirea coronavirusului COVID-19, mai multe entități au manifestat dorința de a oferi suport, în special instituțiilor medico-sanitare, dar și cetățenilor aflați în situație financiară mai gravă. În prezentul articol ne propunem să analizăm impactul fiscal atât pentru donatori, cât și pentru beneficiari, în contextul legislației în vigoare.

La data de 30 noiembrie 2018 a fost aprobată Legea privind siguranța alimentelor (nr. 306/2018, MO din 22.02.2019), care va intra in vigoare la22 februarie 2020 și reglementează procedura de înregistrare a produselor alimentare noi. Conform prevederilor aprobate prin această Lege, pentru înregistrarea unui produs alimentar nou, operatorul din domeniul alimentar, responsabil de introducerea pe piața internă a respectivului produs, urmează să depună o cerere la Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP), la care va anexa un dosar întocmit conform Regulamentului sanitar privind aditivii alimentari, aprobat de către Guvern.

Procesul de privatizare constituie un element ce necesită o reglementare vădită și minuțioasă. Reglementările legislative ce țin de subiectul dat, atât domeniul privatizării, cât și cel al deetatizării, au fost sistematizate și enunțate în Legea nr.121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, sub incidența căreia cad proprietatea publică a statului şi proprietatea publică a unităţii administrativ-teritoriale, cu excepţia finanţelor publice şi a locuinţelor.