În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă ce prevede modificarea anexei nr.8 din Legea privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. Prin acest proiect se propune includerea în Grupul ocupațional „Cultură, tineret și sport (F)” a artiștilor de balet de la Teatrul de Operă și Balet „Maria Bieșu”, care ar putea avea clasa de salarizare similar funcției „artist, maestru al scenei” – 58. Proiectul este elaborat cu scopul susținerii și încurajării activității artiștilor din Teatrul de Operă și Balet.

Stimați contribuabili, ținem să va informăm că a fost actualizată Baza generalizată a practicii fiscale. Actualizarea a fost efectuată prin Ordinul SFS, nr. 229 din 15.05.2020

Au intrat în vigoare noi condiții pentru finanțare din bugetul de stat a proiectelor culturale desfășurate de organizațiile nесоmеrсiаlе (ONC). Astfel, se instituie o corelație între punctajul acumulat de un proiect și suma alocată. În acest mod se vоr exclude situațiile în care unele proiecte cu bugete formate ineficient și cu poziții de finanțare neeligibile аr fi trebuit să primească 100% din suma solicitată. Respectiv, proiectele care acumulează o medie aritmetică a punctajului mai mare sau egală cu 60% primesc finanțare identică procentual cu punctajul acumulat din cuantumul maxim prevăzut (80% din costul proiectului, dar nu mai mult de 200 mii lei pentru un proiect).

 Care este modalitatea de corectare a Declarației TVA, în cazul în care contribuabilul nu a declarat suma TVA spre deducere în perioada fiscală anterioară, în care a fost primită factura fiscală de la furnizor?  Potrivit art. 102 alin. (10) lit. a) CF, subiectul impozabil are dreptul la deducerea sumei TVA, achitate sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate dacă dispune de factura fiscală la valorile materiale, serviciile procurate pentru care a fost achitată ori urmează a fi achitată TVA.

1. (28.15.84) Apare obligația emiterii facturii fiscale electronice (e–Factura) de către subiectul impozabil cu TVA în cazul livrărilor de mărfuri/servicii în cadrul achizițiilor publice de valoare mică?

„Până la sfârșitul anului 2020, avem stringentă necesitate de a aproba în Parlament proiectul de politică bugetar fiscală pentru 2021 și proiectele Bugetelor anuale. Vom depune toate eforturile ca cel târziu pe 1 decembrie aceste proiecte să fie aprobate în Guvern. Acestea imediat vor merge la Parlament pentru examinare și votare în primă lectură, ca ulterior, către 20-21 decembrie, sa fie aprobate în lectură finală. Bugetul pentru 2021 a fost elaborat având la bază aceeași abordare ca în anul 2020, cu investiții masive în infrastructură și cu nivel majorat de plăți sociale”, a spus prim-ministrul Ion Chicu după tradiționala întrunire de luni cu președintele Parlamentului și președintele RM.  

Pe agenda ultimei ședințe a secretarilor generali a fost inclus proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Metodologiei de calcul al costului Serviciului de îngrijire socială la domiciliu (SÎSD).   Potrivit proiectului, costul serviciului va fi constituit din cheltuielile curente planificate din contul componentei de bază pentru anul bugetar (cheltuielile de personal, contribuțiile la BASS și primele asigurărilor obligatorii de asistență medicală, cheltuielile pentru inventarul moale, obiectele de mică valoare și scurtă durată, cheltuielile de regie/alte cheltuieli pentru consumul materialelor și serviciilor cheltuielile privind formarea profesională); cheltuielile curente din contul mijloacelor speciale pentru anul bugetar, precum și cheltuielile pentru uzura mijloacelor fixe.

Pe parcursul anului 2020, în condițiile scăderii substanțiale a valorii PIB-lui la nivel național, ponderea stocului de credite acordate de către sectorul de creditare nebancară (OCN) în PIB a înregistrat o creștere cu 0,22 p.p., atingând valoarea de 5,12% și reprezentând unul din cele mai joase ritmuri de creștere în ultimii 5 ani. Datele privind evoluția sectorului de creditare nebancară în anul precedent se conțin în Raportul de activitate al Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) pentru anul 2020.   La situația din 31 decembrie 2020, în Registrul organizațiilor de creditare nebancară autorizate erau incluse 154 OCN, cu 11 mai puține decât în anul 2019.

Dacă în ultima perioadă de timp v-a apărut întrebarea ce ține de impactul fiscal asupra operațiunii economice de achitare a dividendelor către persoanele juridice și persoanele fizice (atât rezidenți, cât și nerezidenți ai Republicii Moldova), vă propunem să consultați articolul „Dividende: regimul fiscal” ce va apărea în ediția revistei „monitorul fiscal FISC.md” din luna curentă.   Autorul nostru fidel Victoria Belous analizează subiectul sub diferite aspecte, expunându-se asupra unor situații:   Dividende achitate persoanelor juridice și fizice rezidente ale RM; Profitul repartizat fondatorului întreprinzătorului individual se impozitează sau nu similar dividendelor?

Conform art. 12 pct. 3) din Codul fiscal (CF), dividend este venitul obţinut din repartizarea profitului net între acţionari (asociaţi) în conformitate cu cota de participaţie depusă în capitalul social, cu excepţia venitului obţinut în cazurile lichidării complete a agentului economic. În continuare o să analizăm care este impactul fiscal asupra operațiunii economice de calculare și achitare a dividendelor către persoanele juridice și persoanele fizice, atât rezidenți, cât și nerezidenți ai Republicii Moldova.

 În legătură cu starea de urgență în sănătatea publică, unii angajați ai întreprinderii X activează după un program special care prevede exercitarea atribuțiilor de serviciu trei zile din săptămână de la distanță, adică de la domiciliul acestora sau alt loc care permite exercitarea atribuțiilor de serviciu, și două zile din săptămână de la oficiul întreprinderii. În acest context, are sau nu întreprinderea obligația de a declara ca subdiviziune la Serviciul Fiscal de Stat (SFS) domiciliile angajaților sau alte locuri de unde angajații își exercită atribuțiile de serviciu?

În conformitate cu prevederile art. 40 alin. (1) din Codul fiscal, mărimea creşterii sau pierderii de capital provenite din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a activelor de capital este egală cu diferenţa dintre suma încasată (venitul obţinut) şi baza valorică a acestor active.

Noul standard IFRS 161, fiind considerat de experți un adevărat „cutremur” contabil, a reușit deja să ridice întrebări la aplicarea practică. Aceasta se datorează faptului că noile reglementări necesita un efort destul de mare de implementare și fac apel la raționamentul profesional.

Pentru anul curent se preconizează efectuarea controlului de stat la 3 agenți economici dintre cei 87 rezidenți ai parcurilor industriale. Proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Graficului controalelor de stat asupra activității rezidenților parcurilor industriale pentru anul 2022 este propus pentru consultări publice până la data de 6 februarie 2022.   Astfel, Serviciul Vamal ar urma să verifice respectarea reglementărilor vamale și fiscale pentru perioada 2018-2021 la SRL „TB Fruit” din cadrul Parcului Industrial ”Edineț”, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor va efectua controlul la SC „GM- Com” SRL din cadrul Parcului Industrial ”Cimișlia”, iar Inspectoratul pentru Protecția Mediului va verifica S.C. „Agrodenidan” SRL, precum și SRL „TB Fruit” (Parcul industrial Edineț).

Arhiva Urmează a se reține impozitul pe venit la sursa de plată în cazul în care o persoană juridică efectuează plăți în folosul persoanelor care desfăşoară activitate profesională în sectorul juridic? În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (1) din Codul fiscal, orice persoană care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102, orice reprezentanţă conform art.5 pct.20), reprezentanţă

Începând cu 1 ianuarie 2020, au intrat în vigoare noi prevederi cu privire la impozitarea câştigurilor persoanei fizice de la jocurile de noroc, loterii şi/sau pariuri sportive, introduse prin Legea nr.115/2019 pentru modificarea Codului fiscal nr.1163/1997. Potrivit art.20 lit. p1) din CF, câştigurile de la loterii şi/sau pariuri sportive sunt neimpozabile în partea în care valoarea fiecărui câştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1). Totodată, conform prevederilor art. 901 alin. (33) din CF, fiecare plătitor de câştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărime de 12% din câştigurile de la jocurile de noroc în partea în care valoarea fiecărui câştig depăşeşte 1% din mărimea scutirii personale stabilite la art. 33 alin. (1) din CF.

Conform art.33 din CF, fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire personală în mărimea prevăzută la alin. (1) sau (2) al articolului menționat. Potrivit pct. 18 și 22 din Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăti efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum şi din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin HG nr.697 din 22.08.2014, dacă pe parcursul anului fiscal se schimbă suma scutirilor la care are dreptul angajatul sau intervin anumite modificări în datele generale privind angajatul

La 1 septembrie 2020 va intra în vigoare Legea nr. 130 pentru modificarea Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. Amintim, aceasta a fost adoptată de Guvernul RM prin angajarea răspunderii față de Parlament.   Astfel, art.11 din Legea nr.270 care stabilește în momentul de față limitarea sporurilor ce formează partea variabilă a salariului lunar va fi abrogat1, iar art.17 (Sporuri cu caracter specific) va fi expus în următoarea redacție:   „Articolul 17. Sporuri cu caracter specific

În conformitate cu pct. 17 din Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu

În ultima perioadă tot mai multe persoane au activat sau încă activează de la distanță, iar o parte din manageri gestionează afacerile din altă țară decât cea în care este înregistrată afacerea. În acest context, impozitarea persoanelor care activează de la distanță provoacă o serie de întrebări. Aspecte ce țin de impozitarea nerezidenților și efectele fiscale ale activității acestora, precum și provocările din domeniul impozitului pe venit, în special remunerațiile, dar și armonizarea cadrului național în materie de TVA la directivele EU au fost discutate astăzi, 17 septembrie, în cea de-a doua zi a conferinței e-TAXCON'21.