Ce regim de impozitare trebuie sa aplice casele de schimb valutar? Conform art.41 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 62 din 21.03.2008 privind reglementarea valutară, casa de schimb valutar este persoană juridică rezidentă constituită conform legislaţiei Republicii Moldova, având ca gen unic de activitate efectuarea pe teritoriul ţării a operaţiunilor de schimb valutar în numerar cu persoane fizice prin ghişeele casei de schimb valutar/filialei acesteia şi/sau prin intermediul aparatelor de schimb valutar.

În MO nr.108-112 din 30 martie curent a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr.71 din 26 martie 2018 prin care a fost completat și modificat ordinul nr.126 din 4 octombrie 2017, prin care au fost operate modificări la Instrucțiunea cu privire la modul de completare a dării de seamă (Forma IPC18) aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 126 din 4 octombrie 2017 și anume: • în capitolul I „Dispoziții generale” a fost concretizat că rezidenții parcurilor IT vor completa după caz și nu obligatoriu tabelul nr.1 în situațiile în care aceste categorii de angajatori vor achita în luna de gestiune, în folosul persoanelor fizice terțe, venituri impozabile (spre exemplu: plata pentru arenda bunurilor mobiliare sau imobiliare (art.901 alin.(3) din Codul fiscal), procurarea mijloacelor de transport de la persoanele fizice (art.90 alin.(1) din Codul fiscal, etc.));

Cotă unică a impozitului pe venit Cota impozitului pe venit pentru persoanele fizice și pentru întreprinzătorii individuali va constitui 12% din venitul anual impozabil. Actualmente, impozitarea persoanelor fizice are la bază sistemul progresiv, prin aplicarea unui impozit în mărime de 7% pentru veniturile de până la 33 mii lei și 18% pentru cele de depășesc această sumă. Prevederea dată se conține în pachetul legislativ de reformă fiscală. Proiectul derivă din necesitatea perfecționării și ajustării legislației fiscale la evoluția proceselor economice și sociale atât la nivel naţional, cât și international.

Ce este mai avantajos pentru entitate – să angajeze în baza unui contract de munca un contabil sau e mai eficientă alegerea unui contract de prestari servicii cu o entitate care prestează servicii de ținere a contabilității? Conducătorii entităților vor ști care este alegerea potrivită doar în urma unei analize profunde, bazate pe eficiența metodelor de lucru, costuri, rezultatele dorite etc., precum și prin analiza detaliată a avantajelor și dezavantajelor externalizării serviciilor contabile. În continuare vă propunem examinarea unor aspecte ale acestei dileme. Pentru o înțelegere mai bună a subiectului examinat, menționăm că externalizarea serviciilor contabile este procesul prin care o entitate deleagă şi încredinţează unei entități terțe o funcţie care face parte din activitatea sa și pe care trebuia să o asigure ea însăşi.

Agentul economic „Igor Beer” SRL în cadrul adunării generale a asociaților a luat decizia de eliberare înainte de termen din funcție de administrator pe motive de sănătate a persoanei X cu numirea în funcție a unui alt administrator.Va fi obligat agentul economic „Igor Beer” SRL să informeze Serviciul Fiscal de Stat despre modificarea ce a avut loc?

Entitatea X are ca activitate de bază fabricarea vinurilor din struguri. Pe lângă podgoriile cu plantațiile de viță-de-vie pe care aceasta le deține și le cultivă, adițional, în toamna anului 2017, a achiziționat anumite soiuri de struguri de la persoanele fizice cetățeni, cu condiția că plata pentru producție se va efectua după realizarea vinurilor – peste jumătate de an (februarie 2018).

Până la expirarea termenului limită de prezentare a Declaraţiei persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (formularul CET15) au mai rămas 13 zile. După generalizarea efectuată în zilele precedente, de astăzi ediţia noastră va publica răspunsuri la cele mai frecvente intrebări ce ţin de impozitul pe venit, care sunt adresate de contribuabili atât în adresa Serviciului Fiscal de Stat, cât şi în adresa PP “Monitorul Fiscal FISC.MD”.

În ultima perioadă tot mai frecvent apar întrebări ce ţin de achitarea primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în cazul când o persoană fizică, obţinând statutul de pensionar, fondează o întreprindere individuală şi activează în calitate de întreprinzător. Pe de o parte, pensionarii sunt incluşi în lista persoanelor asigurate de Guvern, pe de altă parte, legislaţia prevede obligaţia întreprinzătorilor individuali de a achita primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în sumă fixă.

În conformitate cu art. 5 pct. 362) din Codul fiscal, activitatea independentă reprezintă activitate de comerț desfășurată de către o persoană fizică rezidentă doar în mod individual, fără a constitui o formă organizatorico-juridică, în urma desfășurării căreia se obține venit.

Regimul de impozitare a persoanelor care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției este prevăzut la cap. 101 din Codul fiscal (CF). Prin noțiunea „Activitate profesională în sectorul justiției”, expusă la art. 5 pct. 362) din CF, se subînțelege activitate permanentă desfășurată în cadrul formelor de organizare a activității prevăzute de lege de către avocat, avocat-stagiar, notar public, executor judecătoresc, administrator autorizat, mediator, expert judiciar în cadrul biroului de expertiză judiciară.

Prin Legea cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 178 din 26.07.2018 (Monitorul Oficial al RM, 2018, nr. 309-320), care a intrat în vigoare la 1 octombrie 2018, au fost operate modificări la Codul fiscal (CF) şi la Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului Fiscal nr. 1164-XIII din 24.04.1997 (Legea nr. 1164-XIII), care au generat necesitatea operării unor schimbări în modul de raportare pentru anul 2018. Acestea şi vor fi descrise în cele ce urmează.

La 17 august 2018 a fost publicată Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 178/2018, care intră în vigoare începând cu 01.10.2018 (cu excepția unor articole ce se pun în aplicare din data publicării în Monitorul Oficial). Respectiva Lege face parte din pachetul de acte care vizează reforma fiscală. Aceste modificări au fost lansate drept o reformă a sistemului de impozitare a veniturilor persoanelor fizice și creștere a competitivității pentru agenții economici.

Capitolul I Capitolul I, partea a II-a Capitolul II Capitolul III

Cota impozitului pe venit pentru agenții economici care nu sunt înregistrați ca plătitori de TVA, cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti şi întreprinzătorilor individuali, precum şi agenţilor economici la care ponderea venitului pentru anul precedent din prestarea de servicii de consultanţă pentru afaceri şi management

Conform modificărilor operate în art.541 alin.3 lit.a) din Codul fiscal, poate entitatea care a efectuat doar livrări impozabile pe parcursul anului în sumă mai mică de 1,2 mil. lei să aplice regimul IVAO?

Începând cu anul 2018, angajatorii prezintă datele care se conţineau în declaraţiiie persoanelor asigurate Forma REV 5 şi declaraţiile privind calcularea şi utilizarea contribuţiilor de asigurări sociale Forma BASS către Serviciul Fiscal de Stat, prin intermediul Dării de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate Forma IPC 18 (în continuare — IPC 18), aprobată prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 126 din 4 octombrie 2017.

Partea I a fost publicată în nr. 6(54) Veniturile independente Cu referire la veniturile independente, merită a fi menționat că acestea acoperă, în mare parte, activitatea de întreprinzător definită în Codul fiscal1 desfășurată de persoanele fizice (inclusiv activitatea profesională sau independentă în sensul CF).

Bugetul de stat pentru anul 2017 a fost executat la partea de venituri în sumă de 33 947,4 mil. lei, cu 169,1 mil. lei sau 0,5% mai mult față de nivelul precizat. La partea de cheltuieli, bugetul de stat a fost executat în sumă de 35 479,1 mil. lei, cu 2 323,4 mil. lei sau cu 6,1% peste suma precizată inițial. Soldul bugetar a fost executat în sumă de 1 531,7 mil. lei, cu 2 492,5 mil. lei (61,9%) sub nivelul prevederilor precizate. Din suma totală a deficitului, proiectelor finanțate din surse externe le revine 919,8 mil. lei sau 60,0%.

”Vom întreprinde măsuri concrete pentru a combate fenomenul „salariului în plic” și a „muncii la negru”, perfecționarea cadrului legal și calcularea corectă a coeficientului salariului oficial, pentru ca cetățeanul să poată beneficia de salarii și pensii asigurate. De asemenea, în acest scop trebuie promovate și mediatizate modificările legislative, organizate campanii de sensibilizare a angajatorilor în vederea respectării legislației și asigurării dreptului echitabil la muncă.

Ministerul Finanţelor propune completarea Formei IPC18 cu două anexe — Formularul tipizat Forma CAS18-AN (Darea de seamă privind calcularea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi evidența nominală a asiguraţilor în sistemul public de asigurări sociale) şi Instrucţiunea de completare a acesteia.