În condițiile dezvoltării permanente a sistemelor automatizate, inclusiv a celor de raportare și comunicare cu contribuabilii, utilizarea semnăturii electronice devine tot mai frecventă. În funcție de raportul juridic și situația concretă, persoanele sunt în drept să aleagă utilizarea oricărui tip de semnătură, care, la rândul său, are principii și mecanisme de utilizare separate. Legislația RM prevede 3 tipuri de semnături electronice: 1) Simplă. Este semnătura electronică utilizată ca metodă de autentificare, fără a face trimitere exclusiv la semnatar.

Serviciul Fiscal de Stat, pe parcursul perioadei ianuarie – mai 2022, în scopul stabilirii modului de respectare a legislației în vigoare în partea ce vizează respectarea formării prețurilor de comercializare pe piața internă a produselor social-importante, a întreprins următoarele acțiuni: 303 controale fiscale prin metoda verificării operative, la contribuabilii care desfășoară comerț cu amănuntul în unități comerciale; 19 controale prin metoda verificării faptice, cu scopul inventarierii stocului de mărfuri depozitat în spațiile de păstrare (depozite/ depozite comerciale) pentru care modul de formare a prețului este reglementat de către stat;

În acest articol ne-am propus să dezvăluim modul de contabilizare a mijloacelor fixe, deoarece ponderea imobilizărilor în bilanțul entității este semnificativă și este necesar să contabilizăm corect costul de intrare, costurile de întreținere, modernizare.

Termenul de achitare a taxei pentru salubrizare este determinat conform condițiilor stabilite de autoritatea administraţiei publice locale, potrivit Anexei la Titlul VII Codul fiscal.      Subiecţii impunerii achită taxa pentru salubrizare la contul trezorerial de venituri al bugetului local, conform art. 294 alin. (1) din Codul fiscal.      De asemenea, potrivit art. 294 alin. (2) din Codul fiscal, taxa pentru salubrizare poate fi achitată nemijlocit organului împuternicit de autoritatea administraţiei publice locale.

Contractele ale căror obiect este prestarea serviciilor de formare profesională a șomerilor ar putea fi exceptate de la procedura de achiziții publice. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă  prin care se propune completarea art. 5 din Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice.   La momentul de față formarea profesională se realizează în baza contractelor încheiate între Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă și instituțiile de învățământ/centre de instruire învingătoare ale procedurii de achiziții publice.

Va fi obligată persoana fizică rezidentă cetățean al Republicii Moldova să reflecte în Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (formularul CET18) venitul sub formă de dobândă primit de peste hotarele Republicii Moldova?   Potrivit art. 13 alin. (1) lit. c) din CF subiecți ai impunerii sunt persoanele fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova care nu desfășoară activitate de întreprinzător și obțin venit din investiții și financiar din orice surse aflate în afara RM. 

Începând cu 1 aprilie 2022, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real (la întreprinderi, organizații, instituții cu autonomie financiară, indiferent de tipul de proprietate și forma de organizare juridică) se aplică în mărime 3500 de lei pe lună (20,71 lei pe oră), calculat pentru un program complet de lucru în medie de 169 de ore pe lună, în creștere cu 565 lei față de cel aprobat pentru anul 2021, care a constitui 2935 lei.   Hotărârea Guvernului nr. 142 din 9 martie 2022 pentru modificarea pct. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 165/2010 cu privire la cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real a fost publicată în Monitorul Oficial de astăzi, 11 aprilie curent.

Serviciul Fiscal de Stat informează că au mai rămas 15 zile până la expirarea termenului limită de depunere de către persoanele fizice-cetățeni a Declarației cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) pentru anul 2021. În contextul facilitării depunerii Declarației cu privire la impozitul pe venit pentru persoanele fizice - cetățeni, până la data de 03 mai 2022, toate Direcțiile deservire fiscală din țară vor activa cu un regim special.

Începând cu 1 aprilie 2022, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real (la întreprinderi, organizații, instituții cu autonomie financiară, indiferent de tipul de proprietate și forma de organizare juridică, în continuare – unități) se stabilește în mărime de 20,71 lei pe oră sau 3 500 de lei pe lună, calculat pentru un program complet de lucru în medie de 169 de ore pe lună.   În Monitorul Oficial de astăzi, 11 martie, a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 142 din 9 martie 2022 pentru modificarea pct. 1 din HG nr. 165/2010 cu privire la cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real.

Instanţa de insolvabilitate, la cererea administratorului insolvabilităţii/ lichidatorului, a comitetului creditorilor sau a oricărui creditor care are interes legitim poate dispune ca o parte din datoriile debitorului insolvabil să fie suportate de membrii organelor lui de conducere şi/sau de supraveghere, precum şi de orice altă persoană, care i-au cauzat insolvabilitatea, prevede art.248 din Legea insolvabilităţii nr.149/2012, stabilind și acțiunile ce au cauzat insolvabilitatea1.   Aplicarea prevederilor menționate supra nu exclude aplicarea faţă de debitor a unor sancţiuni contravenţionale sau pedepse penale pentru fapte ce constituie contravenţii sau infracţiuni.

Prin intermediul Programului guvernamental „Prima Casă” au fost procurate până în prezent 4371 locuințe. Suma totală a creditelor acordate de către bănci este de 2,191 miliarde lei, iar valoarea totală a garanțiilor active constituie 1,095 mld.lei. Din 4371 beneficiari, 3065 sunt familii, iar 1306 sunt tineri necăsătoriți. Vârsta medie a solicitanților este de 31,2 ani. De asemenea, din numărul total al beneficiarilor, 649 persoane beneficiază de compensații din bugetul de stat în cadrul programului Prima Casă 2, 1704 – în cadrul programului Prima Casă 3, iar 354 – în cadrul programului Prima Casă 4.

Certificatul de rezidenţă fiscală se eliberează de către Serviciul Fiscal de Stat, în conformitate cu prevederile Ordinului nr.50/2017  al Ministerului Finanțelor și se utilizează în cazul în care contribuabilii înregistrați pe teritoriul Republicii Moldova intră în relații contractuale cu nerezidenți, în scopul beneficierii de prevederile convențiilor (acordurilor) pentru evitarea dublei impuneri, încheiate între RM şi alte state.  

Pentru a stabili necesitatea creării provizioanelor, entitatea trebuie să ia în calcul prevederile actelor normative de reglementare a contabilității și raportării financiare, care tangențial sau direct se referă la acest subiect.

Ca urmare a modificării Convenţiei TIR prin introducerea eTIR – alternativă a actualei proceduri pe suport de hârtie a Carnetului TIR, a sistemelor electronice de declarare electronică preventivă (EPD) și a schimbului electronic de date SafeTIR, Cabinetul de miniștri a susținut în ședința de astăzi, 23 noiembrie, proiectul hotărârii de Guvern pentru

Conform prevederilor art.544 alin.(1) din Codului Civil al Republicii Moldova (CC), proprietatea comună poate fi caracterizată prin delimitarea cotei fiecărui proprietar (proprietate pe cote-părţi) sau prin nedelimitarea cotelor-părţi (proprietate în devălmăşie). Proprietatea comună pe cote-părți se caracterizează, în primul rând, prin faptul că nici unul din coproprietari nu este titularul exclusiv al unei fracțiuni materiale din bun.

Conform pct.20 din Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum şi din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22.08.2014, angajatul care nu-şi schimbă locul de muncă nu este obligat să prezinte angajatorului anual cererea şi copiile (extrasele) din documentele corespunzătoare, cu excepţia cazurilor în care angajatul obţine dreptul la scutiri suplimentare sau pierde dreptul la anumite scutiri.

În Republica Moldova a demarat procesul de raţionalizare a cheltuielilor în sectorul sănătăţii, care se va desfăşura până la sfârşitul anului 2022 şi va finaliza cu elaborarea unei foi de parcurs pentru implementarea recomandărilor identificate. În acest sens, grupul de lucru responsabil de realizarea acestui exercițiu s-a întrunit pe data de 19 mai în prima ședință. Scopul proiectului este de a contribui la atingerea obiectivelor bugetar-fiscale pe termen mediu şi de a crea spaţiu fiscal pentru noi reforme şi iniţiative de politici, comunică Ministerul Finanțelor.   În cadrul acestui exerciţiu vor fi examinate aspectele ce vizează cheltuielile din asistenţa medicală urgentă prespitalicească, asistenţă medicală primară,

Ținând cont de faptul că termenul-limită de prezentare de către subiecții furnizori ai informației ce urmează a fi prezentate din surse indirecte expiră pe data de 25 februarie, venim cu unele precizări solicitate de subiecții vizați.   Modul de prezentare şi structura informaţiei   Modul, structura și termenele de prezentare a informațiilor ce urmează a fi prezentate în mod obligatoriu Serviciului Fiscal de către subiecții indicați în art. 22611 din Codul fiscal sunt stabilite prin Ordinul SFS nr. 427/2018 „Cu privire la stabilirea modului, structurii și termenelor de prezentare

După divizarea CIP în variabile și constante (fixe) pe fiecare CR, acestea urmează a fi repartizate între costurile de producție ale produselor obținute, activelor biologice adiționale, greutății vii, adaosului greutății vii etc.

Părintele, inclusiv cel adoptiv, care exercită în mod efectiv creșterea și educarea a patru și mai mulți copii, pentru perioada în care cel puțin un copil are vârsta de până la 18 ani ar putea fi asigurat în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală. La moment, art.4, lit. m) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală prevede că sunt asigurate doar mamele cu patru și mai mulți copii. În Parlament este înregistrat un proiect de lege pentru modificarea acestor prevederi. Proiectul este elaborat de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale în comun cu Compania Națională de Asigurări în Medicină în vederea executării Hotărârii Curții Constituționale nr.3 din 18 ianuarie 2019, prin care este constatată existența unui tratament diferențiat în materie de acordarea a dreptului la AOAM din contul statului în raport cu tații și părinții adoptivi.