Astăzi,2 septembrie 2018, a apărut de sub tipar nr. 273 (7196) al Monitorul Oficial, în care sunt publicate următoarele documente oficiale. PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova sunt publicate: • Lege pentru modificarea Legii nr. 436/2006 privind administrația publică locală (nr. 111, 15 august 2019) și Decretul de promulgare al legii • Lege pentru modificarea unor acte legislative (nr. 114, 15 august 2019) și Decretul de promulgare al acesteia • Decret privind acordarea cetățeniei Republicii Moldova (nr. 1255-VIII, 23 august 2019).

Pe parcursul a 10 ani de activitate, în cadrul Zonei Economice Bălți au fost create 11,5 mii locuri de muncă cu un salariu mediu de peste 10 mii lei, fiind înregistrați 67 de rezidenți – companii străine care au efectuat investiții de $203 mil. și care exportă anual produse industriale în sumă de circa 410 mil. euro. În cadrul ședinței Clubului Presei Economice, Marin Ciobanu, administratorul ZEL Bălți, a prezentat realizările și provocările zonei economice, menționând că povestea de succes a ZEL Bălți a pornit de la colaborarea cu Grupul Draexlmaier, care a devenit rezident în cadrul zonei în anul 2010, creând circa 5200 locuri de muncă.

Mâine, 25 octombrie 2019, va apărea de sub tipar nr. 310-313 al Monitorul Oficial, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale. PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova:

În ianuarie-martie ale anului 2019 din Fondul de rezervă al Guvernului au fost repartizate, conform deciziilor cabinetului de miniștri, 8, 646,8 mil. lei. Cele mai multe mijloace financiare au fost oferite Cancelariei de Stat – 1,0 mil. lei, pentru finanțarea cheltuielilor pentru campania de promovare a imaginii țării și mesajul de pace susținut de Ion Lazarenco, reprezentant al diasporei, sportiv înotător în ape deschise.

Mâine, 27 septembrie 2019, va apărea de sub tipar nr. 296-301 al Monitorului Oficial, în care sunt publicate următoarele documente oficiale. În PARTEA II – Hotărâri ale Guvernului Republicii Moldova • Hotărâre сu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative (nr. 448, 25 septembrie 2019) • Hotărâre cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative (nr. 449, 25 septembrie 2019)

Cetățenii Republicii Moldova care activează în Estonia și au reşedinţă sau domiciliul în această țară vor beneficia de alocaţie pentru capacitate de muncă în loc de pensie pentru incapacitate de muncă, cum este practicat în prezent. Asta deoarece în Estonia a fost lansată reforma naţională, care prevede schimbarea conceptului de incapacitate în capacitate de muncă și se referă la modificarea atitudinii faţă de persoanele cu capacitatea redusă de muncă. Astfel, conceptul prevede substituirea pensiei pentru incapacitate de muncă cu alocaţia pentru capacitate de muncă.

Considerații generale   Pentru satisfacerea necesităţilor de bunuri, lucrări şi servicii, autoritatea contractantă este obligată să planifice contracte de achiziţii publice, care urmează a fi încheiate ca rezultat al desfăşurării procedurilor de achiziţie publică, cu respectarea principiilor asigurării concurenţei, eficienţei, transparenţei, tratamentului egal, nediscriminării şi nedivizării acestora. Condiţiile de planificare a contractului de achiziţii publice, potrivit Regulamentului cu privire la modul de planificare a contractelor de achiziţii publice (aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1419/2016), sunt următoarele: a) cunoaşterea exactă a necesităţilor de bunuri, lucrări sau servicii;

Guvernul a aprobat în ședința de ieri, 17 decembrie, avizele asupra amendamentelor la proiectul politicii fiscale și vamale 2020, precum și avizele asupra amendamentelor la proiectele legii bugetului de stat pe anul 2020, Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 și Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2020. Astfel, după cum a menționat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, la proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2020, au fost recepționate 131 amendamente si 2 avize, prin care sunt solicitate resurse suplimentare în sumă totală de 3578,7 mil. lei. Însă, ca rezultat al examinării acestora și în urma revizuirii alocațiilor bugetare incluse în proiectul de lege, Guvernul susține 73 amendamente, dintre care integral 68 și parțial 5.

Subvenționarea creării locurilor de muncă, măsură de sprijin notificată de către Ministerul Finanțelor, constituie ajutor de stat, în conformitate cu art. 3 din Legea nr. 139 din 15 iunie 2012, comunică Consiliul Concurenței în decizia nr. ASS-46/18-27 din 24 aprilie 2019. Măsura de sprijin examinată constă în alocarea mijloacelor financiare în scopul subvenționării creării locurilor de muncă, beneficiarii subvenţiilor fiind persoanele juridice care practică activitate de întreprinzător în RM.

Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020. Astfel, bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 se aprobă atât la venituri, cât și la cheltuieli în sumă de 23,4 mld. lei, veniturile fiind în creștere cu 9,6% comparativ cu cele precizate pentru anul curent, iar cheltuielile – cu 7,3%. După cum a anunțat ministrul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Viorica Dumbrăveanu, în structura veniturilor de stat resursele generale ale BASS vor constitui 63,6%, iar transferurile din cadrul bugetului de stat – 36,4%. Potrivit proiectului, contribuția individuală de asigurări sociale de stat obligatorii (taxa fixă anuală) se stabilește în mărime de 10740 de lei, pentru anul curent aceasta a fost stabilită în mărime de 9456 lei.

 În Monitorul Oficial din 27 iulie 2020 a fost publicată  Legea nr. 86 din 11 iunie 2020 cu privire la organizațiile necomerciale care va intra în vigoare pe 27 august 2020,  fiind abrogată, concomitent,  Legea nr. 837/1996 cu privire la asociațiile obștești și Legea nr. 581/1999 cu privire la fundații.    Noua lege reglementează mult mai detaliat regimul juridic al organizațiilor necomerciale impunând, totodată, noi reguli în partea ce ține de activitatea organizațiilor necomerciale.   În conținuare, o să specificăm cele mai esențiale modificări stabilite aferent organizațiilor necomerciale: 

Agenda discuțiilor ministrului Economiei și Infrastructurii, Vadim Brînzan, cu Angela Sax, şef al Oficiului Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) în Republica Moldova, a inclus mai multe subiecte, printre care dezvoltarea unei infrastructuri calitative și moderne, îmbunătățirea securității energetice, a mediului de afaceri etc. Angela Sax a menționat că BERD dorește și în continuare să aibă un impact real în dezvoltarea țării noastre. La rândul său, Vadim Brînzan și-a exprimat gratitudinea pentru suportul acordat de BERD de-a lungul anilor, declarând că expertiza și sprijinul partenerilor internaționali sunt extrem de importante pentru Moldova.

Legea finanțelor publice locale ar putea fi completată cu un articol nou, care va reglementa auditul public extern al bugetelor locale. Acesta stabilește că autoritățile/instituțiile bugetare finanțate de la bugetele locale sunt supuse auditului public extern în conformitate cu prevederile Legii privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a Republicii Moldova. În cazul emiterii de către Curte a opiniei contrare sau în cazul refuzului auditorului public extern de a emite opinia asupra situației financiare, conducătorul instituției poartă răspundere conform legislației în vigoare. Ministerul Finanțelor propune spre consultare proiectul de lege pentru modificarea Legii privind finanțele publice locale în scopul îmbunătățirii procesului bugetar și a managementului finanțelor la nivel local.

Urmare a declarării stării de urgenţă de către Comisia pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova, mai mulţi agenţi economici și-au sistat activitatea parţial sau total. Astfel, în procesul de raportare au apărut unele incertitudini la contabilii întreprinderilor unde a fost instituit șomajul tehnic. În special, au apărut întrebări cu privire la declararea situaţiilor de șomaj tehnic în tabelul nr. 3 din Darea de seamă IPC 18, (cu referire la categoria persoanei asigurate care urmează de reflectat pentru fiecare angajat, perioadele de activitate etc.). Astfel, propunem unele explicaţii referitor la declararea perioadelor de aflare în șomaj tehnic în funcție de situaţiile instituite în cadrul întreprinderii.

Direcția transport public și căi de comunicație a municipiului Chişinău a prezentat programul de întreținere a infrastructurii rutiere în capital pentru anul 2018, pentru realizarea căruia din bugetul municipal pentru anul curent au fost alocate circa 380 mil. lei. Conform planului, intervenția serviciilor municipale va avea loc pe 4 direcții — întreținerea, construcția și reparația străzilor, gospodăria comunală, iluminatul public. Astfel, pe parcursul anului 2018 vor fi efectuate lucrări de reparație şi întreţinere a infrastructurii rutiere din municipiul Chișinău, inclusiv a căilor de acces în curţile de blocuri pe 550 de adrese.

Multe companii apelează la externalizarea unor procese tehnologice, cu scopul eficientizării timpului procesului de producție, al optimizării costurilor și, nu în ultimul rând, al obținerii beneficiilor economice. Prin externalizarea serviciilor se pot obține nu doar beneficii economice, dar și servicii mai calificate, cost competitiv într-un timp rezonabil, eliberarea capacităților de producție etc.

Ministerul Finanțelor își propune pentru anul viitor creșterea salariilor cu 6–10% pentru majoritatea angajaților, iar pentru o altă categorie de salariați, cum ar fi primari, directori și directori adjuncți de școală, pompieri, bucătari, militari, creșterile vor fi mai mari, cu 400-2500 lei. Despre aceasta a anunțat ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, în cadrul Conferinței Macro 2019 – Atenuarea inegalităților: o precondiție fundamentală pentru o creștere economică durabilă, organizat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”.

Din numărul total de 35 de dosare depuse spre finanțare în cadrul programului „DAR 1+3” (Diaspora Acasă Reușește) 30 de propuneri de proiecte au fost declarate eligibile. Acestea vizează domeniile protecției mediului înconjurător, economic, eficienței energetice, culturii, infrastructurii, educației și protecției sociale. Proiectele vor fi susținute financiar în baza formulei „1+3”: Guvern, diasporă, autoritatea publică locală și partenerii de dezvoltare/ donatorii. Membrii Comitetului de evaluare și supraveghere a proiectelor au remarcat interesul sporit al autorităților administrației publice locale față de Programul „DAR 1+3”. Totodată, ei au exprimat recunoștință față de partenerii implicați în realizarea proiectelor, care au un impact major asupra dezvoltării socio-economice locale a țării.

Cuantumul finanțării unui proiect cultural desfășurat de organizațiile necomerciale se stabilește la 80% din costul acestuia, dar nu mai mult de 200 mii lei pentru un proiect. Contribuția ONC la realizarea proiectului este de 20% din costul aprobat, asigurate din surse proprii sau prin cofinanțare. În Monitorul Oficial din 8 noiembrie curent a fost publicată Hotărârea cu privire la modul de finanțare din bugetul de stat a proiectelor culturale desfășurate de organizațiile necomerciale și la abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 834/2014. Regulamentul stabilește modul de susținere financiară din bugetul de stat a ONC în scopul încurajării proiectelor culturale, a potențialului creativ, precum și al formării condițiilor adecvate pentru desfășurarea activităților culturale promovate de societatea civilă și integrarea acesteia în procesul de realizare a obiectivelor naționale în domeniul culturii.

Adoptarea Legii nr. 131/2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015), inclusiv modificările ulterioare, au avut drept scop armonizarea cadrului legislativ în corespundere cu directivele europene, în deosebi cu prevederile Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26.02.2014 privind achiziţiile publice, oferind autorităţilor publice din RM oportunitatea introducerii de noi concepte şi abordări în domeniul achiziţiilor publice. Și anume, utilizarea fondurilor publice în mod eficient, prin generarea valorii pentru bani (value of money) de către sistemul de achiziţii, în detrimentul alegerii banale a celui mai mic preţ. Autorităților publice în acest sens, revenindu-le responsabilitatea de bază de alegere a celei mai bune oferte din punct de vedere tehnico-economic, care generează valoare economică autentică, şi nu doar executarea unei cheltuieli în limita bugetului planificat, aşa cum încă, în mare parte se mai percepe în prezent.