Cum urmează a fi declarate de către angajator în tabelul nr. 2 din Darea de seamă IPC21 perioadele în cazul angajaţilor care, aflându-se în concediu ordinar plătit, au fost rechemaţi prin ordinul conducătorului instituţiei şi au continuat să lucreze, iar ulterior au solicitat acordarea zilelor de concediu care nu au fost utilizate?

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei a decis astăzi, 5 mai 2022, majorarea ratei de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt cu 3,0 puncte procentuale – de la 12,5% până la nivelul de 15,5% anual.   Respectiv, ratele de dobândă la creditele overnight, precum și la depozitele overnight se majorează cu 3 p.p., fiind stabilite la nivel de 17,5% anual și, respectiv, 13,5% anual.  

Persoana fizică, având dubla cetățenie (a Republicii Moldova și Ucrainei) a înstrăinat un bun imobil ce îi aparținea pe teritoriul RM. La determinarea obligației fiscale, va fi în drept acesta să utilizeze scutirea personală?

Se propun și alte modificări în CM, care prevăd transformarea din obligație în drept pentru angajator în ceea ce ține de: • evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, fie în baza modului stabilit prin convențiile colective fie prin acord scris individual cu salariații; • programarea concediilor anuale; • întocmirea și deținerea de Regulamente interne ale unității; • excluderea precontractului individual de muncă și preavizării în scris a angajatului despre data începerii concediului anual si cererii angajatului.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei a decis în cadrul ședinței de astăzi, 3 iunie 2022, majorarea ratei de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt cu 3,0 puncte procentuale – de la 15,5% până la nivelul de 18,5% anual. Decizia a fost comunicată de Guvernatorul BNM, Octavian Armașu, în cadrul unei conferințe de presă.   Respectiv, ratele de dobândă la creditele overnight, precum și la depozitele overnight se majorează cu 3 p.p., fiind stabilite la nivel de 20,5% anual și, respectiv, 16,5% anual.

Conform modificărilor la Codul fiscal, care vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2023, mijloacele fixe pe care se calculează amortizarea este proprietatea materială reflectată în bilanţul contribuabilului în conformitate cu legislaţia şi care este prevăzută a fi utilizată în activitatea de întreprinzător, a căror valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depăşeşte suma de 12 mii de lei (până la 1 ianuarie 2023 – 6000 de lei).

La stabilirea probabilității apariției prejudiciului, Inspectoratul de Stat al Muncii (ISM), în procesul planificării controalelor, va utiliza, suplimentar la cele existente, criterii de risc generale: durata de la data efectuării ultimului control; numărul de persoane angajate; istoricul conformității sau neconformității cu prevederile legislației și cu prescripțiile Inspectoratului.

Pentru creditele acordate prin intermediul Programului de stat „Prima Casă”, rata dobânzii nu va putea fi majorată mai mult de 4 puncte procentuale o dată la 6 luni și mai mult de 6 puncte procentuale pe parcursul a 12 luni consecutive.

Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Codului fiscal, aprobat în prima lectură în cadrul ședinței Parlamentului de astăzi, 15 decembrie, vine cu instituirea normei ce prevede scutirea de impozitul pe venit obținut din desfășurarea nemijlocită a activității din sectorul zootehnic pentru o perioada de 5 ani, precum și a sumei reinvestită în sectorul zootehnic și cel de prelucrare a producției agroalimentare autohtone, indiferent de tipul de proprietate și domeniul de activitate a acestora.

Casa Națională de Asigurări Sociale informează că, potrivit Raportului operativ privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat, în primele patru luni ale anului 2022 în BASS au fost acumulate venituri în sumă totală de 11180,9 mil. lei sau 35,8% din planul anual stabilit de 31224,2 mil. lei.Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii sunt acumulate în sumă de 5601,7 mil. lei sau 30,5% din suma anuală prevăzută de 18367,7 mil. lei. Suma contribuţiilor este în creștere cu 668,1 mil. lei sau cu 13,5% faţă de indicatorul realizat în perioada similară a anului 2021.   Alte venituri au fost încasate în sumă de 124,3 mil. lei, dintre care 122,9 mil. lei sunt partea impozitului unic perceput de la rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei, care a fost în creştere cu 41,4% comparativ cu perioada

Are dreptul contribuabilul la scutire pentru persoana întreținută, dacă aceasta a muncit pe parcursul vacanței de vară ca zilier la o gospodărie țărănească (GȚ)?   Potrivit art. 35 alin. (1) și (2) din CF contribuabilul (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire în sumă de 9000 de lei anual pentru fiecare persoană întreținută, cu excepția persoanelor cu dizabilități în urma unei afecțiuni congenitale sau din copilărie, persoanelor cu dizabilități severe şi accentuate, pentru care scutirea constituie 19 800 de lei anual.

O persoană fizică – pensionară a încheiat un contract de arendă cu o gospodărie țărănească (de fermier). Potrivit acestuia, plata de arendă pentru terenul agricol a fost stabilită în formă nemonetară (grâu). După 6 luni după semnarea contractului, persoana fizică a vândut terenul. Ce venituri urmează să declare persoana fizică în Declarația cu privire la impozitul pe venit (CET18)?

Îmbunătățirea controlului asupra finanțelor publice, modernizarea proceselor Ministerului Finanțelor și instituțiilor bugetare implicate în planificare, execuție, raportare bugetară și financiară, centralizarea resurselor informaționale, precum și monitorizarea exercițiului bugetar vor fi asigurate de noul sistem informațional în domeniul finanțelor publice.

În cazul în care persoana întreținută a obținut o moștenire în mărime de 25 000 de lei, va avea dreptul contribuabilul la scutirea pentru persoana întreținută reglementată la art. 35 din Codul fiscal? În conformitate cu art. 35 alin. (1) și (2) din Codul fiscal (CF) contribuabilul (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire în sumă de 4500 de lei anual pentru fiecare persoană întreţinută, cu excepţia persoanelor cu dizabilităţi în urma unei afecţiuni congenitale sau din copilărie, persoanelor cu dizabilităţi severe și accentuate, pentru care scutirea constituie 18 900 de lei anual.

Întreprinderea individuală „ÎI” cu un număr mediu anual de salariați ce nu depășește 3 unități, a devenit plătitoare de TVA din 1 noiembrie 2021. Ce declarație va prezenta Întreprinderea individuală ”ÎI” pentru perioada fiscală 2021 – Declarația cu privire la impozitul pe venit forma VEN12 sau Dare de seamă fiscală unificată cu privire la impozitul pe venit forma UNIF21?   Reiterăm, întreprindere individuală este întreprinderea care aparține cetățeanului cu drept de proprietate privată sau membrilor familiei acestuia, cu drept de proprietate comună.

În cauzele civile, cheltuielile pentru efectuarea expertizei judiciare sau extrajudiciare în scopul instituirii măsurii de ocrotire în cazul persoanelor cu boli psihice vor fi finanțate din contul bugetului de stat.   Parlamentul a aprobat în prima lectură, cu 84  de voturi, proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 68/2016 cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar, ce are ca scop îmbunătățirea sistemului de ocrotire judiciară prin furnizarea gratuită a expertizei judiciare și extrajudiciare persoanelor care suferă de boli psihice grave.

Tinerii cu vârsta între 18 și 29 de ani, care își vor desfășura stagiile de practică în cadrul Cancelariei de Stat, a Parlamentului, Aparatului Președintelui Republicii Moldova, precum și în cadrul ministerelor și autorităților administrative din subordinea acestora, ar putea beneficia de o bursă.

Datele din banca de date a SI „e-AEO” vor fi oferite autorităților administrației publice ale RM, persoanelor fizice și juridice, precum și în caz de schimb informațional între participanții la Sistem. Nivelul de acces al beneficiarului de date ale Sistemului la informația solicitată va fi stabilită de legislație, în funcție de statutul juridic al acestuia și regimul juridic al informației.

În cadrul ședinței Comisiei parlamentare agricultură și industrie alimentară din 23 noiembrie 2022 a fost examinat și avizat pozitiv proiectul inițiativei legislative a unui grup de deputați care vin cu instituirea în Codul fiscal a normei ce prevede scutirea de impozitul pe venit obţinut din desfăşurarea nemijlocită a activității din sectorul zootehnic pentru o perioada de 5 ani, precum și a sumei reinvestită în sectorul zootehnic și cel de prelucrare a producției agroalimentare autohtone, indiferent de tipul de proprietate și domeniul de activitate a acestora.

Adesea noțiunea de scutire pentru persoana întreținută în percepția contribuabililor este echivalată  cu scutirea pentru copii, prevederile legale însă cuprind o categorie vastă de subiecți ce pot fi  recunoscuți în calitate de persoane întreținute, noțiunea dată având o interpretare mult mai largă.  Astfel, în conformitate cu art.35 alin. (1) din CF, contribuabilul (persoană fizică rezidentă) are  dreptul la o scutire în sumă de 4500 de lei anual pentru fiecare persoană întreținută, cu excepția  persoanelor cu dizabilități în urma unei afecțiuni congenitale sau din copilărie, persoanelor cu  dizabilități severe și accentuate, pentru care scutirea constituie 18900 de lei anual.