Definitivarea proiectului de lege privind risipa alimentară a fost genericul unei ședințe desfășurate la sfârșitul săptămânii trecute pe platforma Ministerului Economiei și Infrastructurii. Scopul documentului este asigurarea unui cadru juridic, care să reglementeze pentru agenții economici din sectorul alimentar opțiunile legale ce se referă la prevenirea deșeurilor alimentare, prin intermediul direcționării prin donații a alimentelor către asociațiile obștești, care ulterior le vor distribui direct și prin intermediul cantinelor sociale. „Proiectul de lege privind risipa alimentară va avea un puternic impact economic, reducând cuantumul cheltuielilor inutile provenite din irosirea alimentelor. Mai mult ca atât, proiectul oferă opțiuni legale operatorilor din domeniul alimentar și comerț de redistribuire a surplusului de produse alimentare nevândute către diverși utilizatori, în cursul normal al desfășurării activității de antreprenor”, a declarat secretarul de stat al MEI, Iuliana Drăgălin.

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a propus spre consultare publică proiectul actualizat al Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2020. Potrivit proiectului, prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în formă de contribuţie procentuală la salariu şi la alte recompense va rămâne la nivelul de 9,0% – câte 4,5% pentru fiecare categorie de plătitori. Totodată, prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală calculată în sumă fixă rămâne la nivelul anilor 2014-2019 și va constitui 4056 de lei.

Scutirea de la TVA fără drept de deducere la serviciile legate de îngrijirea bolnavilor şi bătrânilor, precum şi mărfurile, din contul organizațiilor de binefacere, destinate pregătirii pachetelor pentru bătrânii nevoiași şi distribuite lor gratuit nu reprezintă ajutor de stat, potrivit Deciziei nr. ASS-51 din 12.07.2019 a Consiliului Concurenței. În decizie se spune că măsura respectivă a fost raportată de Serviciul Fiscal de Stat. Aceasta este acordată în baza art. 103 alin. (1) pct. (9) din Codul fiscal și constă în scutirea de la plata TVA, fără drept de deducere la serviciile legate de îngrijirea bolnavilor şi bătrânilor, precum şi mărfurile, din contul organizațiilor de binefacere, destinate pregătirii pachetelor pentru bătrânii nevoiași şi distribuite lor gratuit.

Toate persoanele cu dizabilităţi severe care, potrivit concluziei Consiliului Naţional pentru Determinarea Dizabilităţii şi Capacităţii de Muncă sau structurilor sale teritoriale, necesită ajutor permanent din partea altei persoane vor beneficia de bilet de tip Însoțitor.

- Pe parcursul anului curent Serviciul Fiscal de Stat a întreprins mai multe acțiuni în vederea majorării nivelului de conformare benevolă în rândul contribuabililor. Despre ce rezultate putem vorbi la acest capitol și cum apreciați impactul măsurilor întreprinse?

Consiliul de administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a decis vineri, 16 august, după dezbateri în ședința publică, majorarea cu 5,58 la sută a prețului reglementat la energia electrică furnizată populației de către compania Gas Natural Fenosa Furnizare Energie. Potrivit hotărârii ANRE, prețul la energia electrică furnizată de Gas Natural Fenosa Furnizare Energie consumatorilor casnici a fost stabilit la nivel de 189 bani pentru un kilowatt/oră, față de cel actual de 179. Pentru consumatorii ale căror instalații sunt racordate la rețelele electrice de distribuție de tensiune medie (6–10 kV) prețul a fost redus de la 160 la 153 bani pentru un kilowatt/oră și pentru consumatorii racordați la rețelele de distribuție de tensiune înaltă (35, 100 kV), a fost majorat de la 134 bani pentru un kilowatt/oră la 138 bani.

În Monitorul Oficial de vineri, 29 iunie curent, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a publicat Regulamentul privind dezvoltarea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale. Documentul are drept scop stabilirea modului de elaborare, evaluare și aprobare a planurilor de dezvoltare a rețelelor de distribuție a gazelor naturale, etapelor și procedurii aferente, precum și a responsabilităților părților implicate în procesul de dezvoltare a reţelelor.

Particularitățile anului 2020 au determinat necesitatea identificării și promovării unor măsuri ce au drept scop atenuarea efectelor crizei pandemice și relansarea economiei naționale, prin diminuarea presiunii fiscale, implementarea de noi mecanisme de subvenționare, de comun cu perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea previzibilității impunerii. În acest sens, se propune redarea concisă a modificărilor de natură fiscală și vamală pentru anul 2021, care se regăsesc în Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (Legea nr. 257/2020) și Legea nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificare a unor acte normative (Legea nr. 60/2020) pentru o viziune de ansamblu asupra reglementărilor ce produc efecte juridice începând cu 1 ianuarie 2021.

Partea I Partea II 3. Aplicații concrete În cele ce urmează vom menționa unele cazuri tipice de evenimente justificatoare, cu accent pe jurisprudența bazată pe CVIM în contractele internaționale: (1) fenomene ale naturii și catastrofe (eng. — Act of God)

În Parlament a fost înregistrat un proiect de lege ce vizează reorganizarea instituțională și asigurarea funcționalității Autorității Naționale de Integritate.

Mâine, 6 decembrie 2019, va apărea de sub tipar nr. 360-366 al Monitorul Oficial, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale: PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova: Hotărâre privind domeniile de activitate ale comisiilor permanente ale Parlamentului (nr. 72, 29 noiembrie 2019)

Potrivit art.129 pct.17) din Codul fiscal (CF), cont bancar este cont de plăţi deschis în una din instituţiile financiare (sucursala sau filiala acesteia) din RM sau din străinătate, precum şi contul deschis în sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor. Conform art.3 din Legea nr.114 din 18.05.2012 cu privire la serviciile de plată și moneda electronică (Legea nr.114/2012), сont de plăţi este cel deţinut în numele unuia sau mai multor utilizatori ai serviciilor de plată, utilizat pentru executarea operaţiunilor de plată.

În realizarea funcțiilor sale în domeniul administrării fiscale, Serviciul Fiscal de Stat are atribuția de a aplica modalitățile de executare silită în privința restanțelor admise de către contribuabili. În acest articol vom prezenta care sunt obligațiile contribuabilului în cazul în care a fost inițiată executarea silită a obligației fiscale și cum trebuie să acționeze contribuabilul, astfel încât să fie evitată aplicarea sancțiunilor, precum și vom expune care sunt nemijlocit sancțiunile pentru fiecare încălcare.   Condițiile în care este inițiată executarea silită a obligației fiscale sunt prevăzute în art.193 din Codul fiscal (CF), iar modalitățile de efectuare ale acesteia – în art.194 din același Cod.

În contextul modificărilor operate prin Legea nr.178 din 26 iulie 2018, care a intrat în vigoare la 1 octombrie 2018, au apărut o serie de întrebări cu privire la corectitudinea aplicării sancțiunilor fiscale executorilor judecătorești în cazul neonorării de către aceștia a obligațiunilor în parte ce ține de aplicarea sancțiunilor prevăzute la art.253 alin.(41) și art. 2632 din Codul fiscal. În conformitate cu prevederile la art.197 din Codul fiscal, executorii judecătorești, urmare a alăturării realizate în conformitate cu procedura stabilită în Codul de executare şi după expirarea termenului de alăturare stabilit la art.92 din Codul de executare, are obligațiunile de a comunica, în termen de 3 zile, Serviciului Fiscal de Stat

În contextul angajamentelor asumate în cadrul Acordului de Asociere RM-UE, Serviciul Vamal promovează continuu noi facilități pentru agenții economici conformi, implicați în comerțului internațional, prin simplificarea procedurilor de vămuire. Astfel, în vederea accelerării traficului de mărfuri, începând cu 01 octombrie 2019, autoritatea vamală aplică procedura de validare a declarațiilor vamale pe culoarul albastru de control vamal.

Entitățile publice au fost întotdeauna în vizorul societății nu doar pentru rolul acestora în elaborarea și realizarea politicilor care exprimă interesele generale ale statului, dar și pentru faptul că acestea sunt finanțate din Bugetul public național (BPN). În acest context, modul de gestionare și utilizare a banilor publici de către entitățile prenotate, precum și angajarea acestora în diverse activități și servicii financiare necesită o reglementare riguroasă în vederea asigurării unei gestionări eficiente a mijloacelor financiare obținute din BPN, dar și protejării acestora de riscurile și fluctuațiile nefavorabile ale situației financiare a entităților ce activează în sectorul bancar.

În conformitate cu prevederile art.5 pct.14) din Codul fiscal, organizaţie necomercială reprezintă persoană juridică a cărei activitate nu are drept scop obţinerea venitului şi care nu foloseşte vreo parte din proprietate sau din venit în interesele vreunui membru al organizaţiei, ale unui fondator sau ale unei persoane particulare.

În decurs de o lună, compania desfășoară o promoție: oferă un card de combustibil cadou pentru o anumită sumă fiecărui client care cumpără mărfuri de la companie (vânzarea mărfurilor este întocmită prin factură). Avem dreptul să distribuim carduri de combustibil fără a avea licență pentru realizarea combustibilului (a fost încheiat un acord de cooperare cu un operator licențiat)?

În ultimul timp, tot mai frecvent, apar relații între subiecții activității de antreprenoriat care apelează la entități specializate în colectarea/recuperarea creanțelor. Entitățile care întâmpină dificultății privind încasarea sumelor de la debitorii săi, de obicei, angajează o entitate specializată în colectarea/recuperarea creanțelor (în continuare — entitatea colector) sau prin încheierea contractelor de prestare a serviciilor, sau a contractelor de cesiune de creanță.

Adoptarea Legii nr. 131/2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015), inclusiv modificările ulterioare, au avut drept scop armonizarea cadrului legislativ în corespundere cu directivele europene, în deosebi cu prevederile Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26.02.2014 privind achiziţiile publice, oferind autorităţilor publice din RM oportunitatea introducerii de noi concepte şi abordări în domeniul achiziţiilor publice. Și anume, utilizarea fondurilor publice în mod eficient, prin generarea valorii pentru bani (value of money) de către sistemul de achiziţii, în detrimentul alegerii banale a celui mai mic preţ. Autorităților publice în acest sens, revenindu-le responsabilitatea de bază de alegere a celei mai bune oferte din punct de vedere tehnico-economic, care generează valoare economică autentică, şi nu doar executarea unei cheltuieli în limita bugetului planificat, aşa cum încă, în mare parte se mai percepe în prezent.