Legea privind securitatea industrială a obiectelor industriale periculoase  prevede că, pentru fiecare dintre genurile de activitate care necesită expertizarea, Guvernul aprobă lista de documente în baza cărora se eliberează avizul de expertiză în domeniul securităţii industriale pentru activitatea respectivă. Astfel, Ministerul Economiei și Infrastructurii a elaborat proiectul hotărârii Executivului cu privire la aprobarea listelor respective.   Amintim, deținerea avizului de expertiză este obligatoriu pentru desfășurarea următoarelor activități:

Legea nr. 257/2020 ce se referă la politica fiscală și vamală pentru anul 2021 publicată în Monitorul Oficial la 22 decembrie curent, conține și modificări la Legea nr.397/2003 privind finanțele publice locale.    Astfel, aceasta este completată cu o nouă noțiune – taxă specială, care este o plată percepută doar de la persoanele fizice/persoanele juridice care utilizează sau beneficiază de serviciile publice locale create în interesul acestora, utilizată integral de către autoritățile reprezentative şi deliberative ale unităților administrativ-teritoriale pentru acoperirea cheltuielilor de înființare a serviciilor publice de interes local, precum și pentru finanțarea cheltuielilor curente de întreținere și funcționare a acestor servicii.

Până la lansarea oficială, „Chișinău Arena” necesită a fi conectată la drumul național R6 (pe direcția Chișinău-Orhei) prin construirea unui drum de acces care va cuprinde o intrare pentru transport special și de urgență, stație pentru transportul public cu conectarea acesteia prin trotuar destinat pietonilor și persoanelor cu dizabilități către arenă, pista de decelerare/accelerare, intersecție și drum de acces local cu sens retur paralel cu drumul național R6, iluminat stradal, semnalizare etc. Elaborarea proiectului pentru lucrarea respectivă a fost contractată de către Compania Publică de Implementare. Proiectul elaborat a fost avizat și transmis partenerului privat.

Comisia parlamentară economie, buget și finanțe a organizat audieri publice pe marginea pachetului de amendamente legislative pentru digitalizarea economiei. La eveniment au participat autorii documentului – Ministerul Economiei și Infrastructurii în comun cu reprezentanții Consiliului Economic pe lângă Prim-ministrul RM, autoritățile publice responsabile de domeniile de reglementare vizate în proiect, reprezentanți ai comunității de afaceri și deputați din Parlament.   În cadrul evenimentului au fost prezentate raționamentele necesității urgentării procesului de digitalizare a interacțiunilor dintre Guvern, Cetățean și Business, precum și soluții de ajustare corespunzătoare a cadrului legal existent. Astfel, autorii proiectului propun ajustări la 30 de legi, care să elimine o serie de restricții și impedimente.

În perioada 29-31 iulie curent Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu susținerea Programului USAID Reforme Structurale în Moldova, desfășoară trei sesiuni de instruire on-line cu privire la aplicarea Modelului Costului Standard. La instruiri vor participa peste 90 de reprezentanți din cadrul a 30 de autorități publice printre care ministere și subdiviziuni ale acestora, agenții și servicii de stat, comisii, consilii, inspectorate și alte autorități publice cu impact asupra mediului de afaceri. Pentru a asigura funcționalitatea tehnică a platformei electronice aceste autorități au fost separate în trei grupuri  de participanți, precum și repartizate pentru 3 zile consecutive.

Asociația internațională pentru dezvoltare (AID) va aloca Republicii Moldova, în corespundere cu termenele și condițiile stipulate în acord, un credit în sumă de $15 mil. destinat gestionării subproduselor de origine animală, în cadrul Proiectului „Agricultura competitivă”. Proiectul legii privind ratificarea Acordului de Finanțare (a treia finanțare adițională) dintre AID și RM în vederea realizării Proiectului a fost susținut joi, 5 octombrie, de către Executiv.   Sursele prevăzute în acordul adițional vor fi direcționate pentru extinderea activităților realizate anterior în cadrul proiectului, în special pentru îmbunătățirea managementului siguranței alimentelor, care vizează consolidarea capacităților umane,

În următorii trei ani gările și stațiile auto vor obţine o infrastructură modernă, iar calitatea deservirii pasagerilor și siguranța acestora va crește. Cele 30 de filiale ale Î.S. „Gările și Stațiile Auto” vor fi renovate în baza unui parteneriat public-privat. O decizie cu privire la obiectivele, condițiile parteneriatului, dar și cerințele de selectare a partenerului privat, a fost aprobată în şedinţa de ieri a Guvernului.

Un nou instrument de susținere pentru dezvoltarea Rețelei Incubatoarelor de Afaceri din Moldova (RIAM) a fost aprobat de către Ministerul Economiei și Infrastructurii. Despre asta a anunțat ministrul Sergiu Railean în cadrul ședinței de lucru a Consiliului Consultativ al RIAM.  

Pe agenda ședinței secretarilor de stat ai ministerelor a fost inclus proiectul  hotărârii de Guvern cu privire la reprezentarea statului în societăţile comerciale cu capital public sau public-privat.   Proiectul prevede aprobarea a patru regulamente: cu privire la reprezentarea statului în societățile comerciale cu capital public sau public-privat; privind modul de selectare și numire a membrilor consiliului și a comisiei de cenzori al societății comerciale cu capital public sau public-privat; regulamentului-model al consiliului societății pe acțiuni cu capital public sau majoritar public; regulamentul-model al comisiei de cenzori a societății pe acțiuni cu capital public sau majoritar public.

Organizarea reuniunii anuale a ambasadorilor și atașaților economici, planificarea deschiderii birourilor comercial-economice în țările de interes economic pentru Republica Moldova, precum și organizarea periodică a webinarelor tematice au fost subiectele discutate în cadrul ședinței grupului de lucru comun privind diplomația economică. Din cadrul grupului de lucru fac parte Ministerul Economiei şi Infrastructurii, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene și Agenția de Investiții.   Astfel, în perioada 29-31 iulie, vor fi desfășurate cursurile anuale privind diplomația economică destinate reprezentanților misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale Republicii Moldova acreditate peste hotare, în cadrul cărora vor fi discutate mecanismele privind atragerea investițiilor și promovarea exporturilor în domeniile economice strategice, depășirea crizei economice actuale și tehnici de identificare a noilor oportunități, promovarea turismului etc.

În UTA Găgăuzia și raionul Taraclia, cu asistența UE, a fost reconstruit cel puțin un obiect de infrastructură socială în fiecare dintre cele 40 de localități. De asemenea, au fost lansate sau dezvoltate 63 de întreprinderi mici și mijlocii, creându-se peste 180 de locuri de muncă. Totodată, în regiune au fost create șapte servicii intercomunitare de gestionare a deșeurilor și au fost realizate 105 proiecte de dezvoltare rurală, prin intermediul inițiativei europene LEADER. Sunt doar câteva dintre rezultatele obținute de programul „Susținerea agriculturii și dezvoltării rurale în UTA Găgăuzia și raionul Taraclia" (SARD), finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD. Rezultatele au fost prezentate la Comrat, în cadrul evenimentului de încheiere a activității de trei ani a programului SARD.

Studiul pieței muncii din Republica Moldova ce urmărește crearea unei viziuni sistemice a domeniului, inclusiv pe cele mai frecvente obstacole, precum și formularea unui set concret de intervenții de politici a fost prezentat pe platforma Ministerului Economiei și Infrastructurii.  Documentul constată situația actuală pe piața muncii din țara noastră, tendințele privind ocuparea forței de muncă pentru perioada anilor 2020-2025, oportunitatea liberalizării accesului forței de muncă străine pe piața muncii din Moldova, precum și impactul pandemiei COVID-19.

Autoritățile vor elabora o metodologie de finanațare instituțională în domeniul cercetării și inovării. Acțiunea este prevăzută în Planul de acțiuni pentru implementarea Programului național în domeniile cercetării și inovării pentru anii 2019 – 2022, propus spre consultare de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării. Programul are drept scop majorarea eficienței sistemului național de cercetare-inovare și asigurarea condițiilor optime pentru generarea de noi cunoștințe obținute în baza cercetărilor și aplicarea acestora în vederea sporirii competitivității economiei naționale și a nivelului general de bunăstare.

Dezvoltarea socială și economică echilibrată durabilă pe întreg teritoriul țării,  sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii cu accent sporit pe inovare, transfer de tehnologii și dezvoltare durabilă și atragerea investițiilor și promovarea regiunilor în calitate de poli de dezvoltare sunt obiectivele Programului-pilot de creare a platformelor industriale multifuncționale, aprobat de Guvernul RM prin Hotărârea nr.748 din 13 octombrie. Documentul a fost publicat vineri, 23 octombrie, în MO și a intrat în vigoare.   Scopul Programului este creșterea competitivității, productivității, ocupării forței de muncă a sectorului industrial pe întreg teritoriul țării, ținând cont de faptul că, conform datelor statistice oferite de BNS, ponderea ramurii industriale

Operatorii din domeniul turismului nu vor mai utiliza contractul turistic și voucherul turistic. În cadrul ședinței Executivului din 26 august curent a fost abrogată Hotărârea Guvernului nr. 1470/2001.  Potrivit ministrului Economiei și Infrastructurii, Serghei Răileanu, urmare a modificărilor operate în Legea cu privire la organizarea și desfășurarea activității turistice în Republica Moldova prin Legea nr. 91/2020, a fost exclusă obligativitatea utilizării modelului contractului de servicii turistice și a  voucherului turistic. Astfel, a fost elaborat proiectul  hotărârii pentru abrogarea Hotărârii cu privire la utilizarea contractului turistic și a voucherului turistic, pentru a fi aduse în concordanță prevederile legislative cu modificările operate. Operatorii din domeniul turismului au aplicat, începând cu 1 aprilie 2002,  contractul și voucherul turistic la încheierea contractelor privind prestarea de servicii între agentul economic - posesor de licenţă de turism şi beneficiarul serviciilor respective atât la turismul intern, cât şi la turismul internaţional.

În Monitorul Oficial de astăzi a fost publicată Dispoziția Guvernului  nr. 136-d din 21 septembrie 2020 privind instituirea și aprobarea componenței nominale a Comitetului organizatoric „Moldova Business Week 2020”.   Moldova Business Week (MBW) este organizat începând cu anul 2014 și are ca scop promovarea imaginii țării, precum și stimularea atragerii investițiilor, promovarea exporturilor, turismului și aducerea în prim-plan a politicilor, reformelor și oportunităților oferite mediului de afaceri.   În comitetul organizator al MBW 2020 sunt incluși reprezentanți ai Corpului de Control al Prim-ministrului, Agenției de Investiții, Ministerului Economiei și Infrastructurii, Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, Proiectului de Competitivitate al Agenţiei Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională USIAD, Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ), Asociației Businessului European și Asociației Investitorilor Străini. Președintele Comitetului organizatoric este Rodica Verbeniuc, directorul general al Agenției de Investiții. Potrivit dispoziției, comitetul organizatoric, în termen proxim, va aproba conceptul și agenda evenimentului.   Cheltuielile pentru organizarea evenimentului „Moldova Business Week 2020” vor fi acoperite din contul Agenției de Investiții, precum și din mijloacele atrase de la partenerii de dezvoltare sau din sponsorizări.   Reamintim că, MBW ediția 2019  s-a desfășurat în perioada 13-16 noiembrie 2019 cu participarea reprezentanților din 24 de țări, iar P.P. „Monitorul fiscal FISC.md” a fost partener media al evenimentului.  

Economie durabilă și incluzivă, capital uman și social robust, instituții oneste și eficiente și un mediu ambiant sănătos — aceștia sunt cei patru piloni ai Strategiei Naționale de Dezvoltare „Moldova 2030”. Documentul a fost aprobat ieri de Guvern. Strategia „Moldova 2030” este un document de viziune strategică, care indică direcția de dezvoltare a țării ce trebuie urmată în următorul deceniu, are la bază 10 obiective ce se referă la creșterea veniturilor din surse durabile și atenuarea inegalităților economice, creșterea accesului oamenilor la infrastructura fizică, utilitățile publice și condiții de locuit, ameliorarea condițiilor de muncă și reducerea ocupării informale.

La sfârșitul lunii septembrie 2020, soldul creditelor în economie a înregistrat o majorare cu 7,8% faţă de cel raportat la finele lunii septembrie 2019, constituind 46,8 mld. lei. Conform datelor din informația operativă cu privire la evoluția social-economică a Republicii Moldova făcute publice de Ministerul Economiei și Infrastructurii, soldul creditelor în monedă națională a crescut cu 12,1% față de septembrie 2019, iar a împrumuturilor în valută străină – cu 0,6%.   Datele oficiale denotă că în portofoliul de credite acordate în perioada de referință cea mai mare pondere (23,2%) revine creditelor direcționate în sectorul comerțului. Totodată 17% au fost acordate pentru procurarea/construcția imobilului, 16,9% – pentru consum, 8,5% – întreprinderilor din sectorul agrar etc.

Ministerul Finanțelor anunță, că în scopul valorificării fondurilor Împrumutului oferit de către Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei destinat finanțării Proiectului “Răspuns de urgență la COVID-19 și Suport pentru întreprinderile micro, mici și mijlocii”, au fost semnate Contractele de Recreditare cu Instituțiile Financiare Participante intermediare:

De subvenții în avans beneficiază proiectele care vizează îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii economice publice rurale, renovarea și dezvoltarea localității rurale și diversificarea economiei rurale prin activități non-agricole. În Monitorul Oficial nr. 13-21 din 18 ianuarie 2019 a fost publicată Legea nr. 281 din 29.11.2018 pentru modificarea Legii cu privire la principiile de subvenționare a producătorilor agricoli, care prevede că proiectele menționate mai sus se subvenționează în avans, dacă respectă un șir de condiții. În primul rând, solicitanții și beneficiarii proiectelor trebuie să fie autoritățile administrației publice locale de nivelul întâi — sate și comune, inclusiv orașe cu o populație de până la 10 mii de locuitori cu statut de rezident, conform recensământului populației și al locuințelor din 2014.