În conformitate cu prevederile statuate de art. 8 alin. (2) lit. e) al Codului fiscal (CF), contribuabilul este obligat să achite la buget, la timp şi integral sumele calculate ale impozitelor şi taxelor, iar în cazul în care contribuabilul nu respectă obligațiile menționate, în corelare cu prevederile imperative ale art.229 alin. (2) al CF, Serviciul Fiscal de Stat (SFS) este în drept de a emite dispoziții privind suspendarea operațiunilor la conturile bancare ale contribuabilului.

Tichete de masă pot fi acordate de către angajatori salariaților angajați legal în câmpul muncii, conform Legii tichetelor de masă. Salariații le pot utiliza pentru a achita masa de prânz sau pentru a cumpăra produse alimentare din rețeaua de magazine partenere a operatorului (Edenred), iar sumele aferente tichetelor de masă sunt scutite integral de taxe și impozite. Angajatorii pot alege dacă solicită tichete pe suport de hârtie și/sau carduri. Tichetele pe suport de hârtie ar putea să fie acceptate de mai mulți comercianți deoarece nu necesită existența unui POS pentru procesarea tranzacțiilor la fiecare punct de vânzare.

Potrivit prevederilor Legii privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489-XIV din 8 iulie 1999, ale Codului muncii, precum și ale Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru fiecare an corespunzător, angajatorul are obligația de a calcula și achita la buget contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii.

Procedura de lichidare (dizolvare) a persoanei juridice cuprinde anumite operaţii care declanşează şi pregătesc încetarea existenţei persoanei juridice. Dizolvarea persoanei juridice duce la radierea acesteia din Registrul de stat şi deci la dispariţia ei ca subiect de drept. Conform prevederilor art. 86 din Codul civil nr. 1107 din 06.06.2002, persoana juridică se dizolvă în temeiul:

În Republica Moldova, prin prisma prevederilor art.103 alin. (1) pct. 29) din Codul fiscal (CF), se acordă facilităţi fiscale mijloacelor fixe utilizate nemijlocit la fabricarea produselor, prestarea serviciilor şi/sau executarea lucrărilor, destinate includerii în capitalul social. Această facilitate reprezintă premise favorabile atragerii investiţiilor străine şi stimulării fondatorilor de a investi mijloacele proprii în dezvolarea entităţilor. Obiectivul prezentului articol îl prezintă examinarea particularităților specifice aferente includerii mijloacelor fixe în capitalul social cu referire la contabilitatea și fiscalitatea acestora.

Cum poate o persoană fizică să depună cererea privind restituirea impozitului pe venit achitat/reținut în plus și să beneficieze de dreptul la restituirea impozitului pe venit achitat/reținut în plus dacă aceasta a plecat de urgență la tratament medical peste hotarele Republicii Moldova?

La data de 26 iulie 2018 a fost aprobată Legea nr.178 (MO al RM nr. 309-320, 2018, în vigoare din 1 octombrie 2018) (Lege), care prevede un șir de modificări la Codul fiscal (CF), în partea ce ține de unele aspecte cu privire la efectuarea controlului și aplicarea sancțiunilor, amenzilor și penalităților.

Reieșind din particularitățile stingerii obligației fiscale prin achitare, art. 178 din Codul fiscal determină data stingerii obligației fiscale, și anume: în cazul achitării prin intermediul instrumentelor de plată fără numerar, altele decît cardurile de plată (prin virament) – data la care a fost debitat contul de plăți al contribuabilului în contul obligației fiscale respective. Debitarea contului de plăți se confirmă prin documentul de plată emis de prestatorul serviciilor de plată, în care se indică data debitării contului de plăți;

Compania X a introdus în capitalul social un activ material. Ulterior, compania a înstrăinat cota capitalului social către o alta companie Y. Care este regimul de impozitare cu TVA, atât a tranzacției de majorare a capitalului social al companiei X cu un activ material cât și a tranzacției de înstrăinare a cotei părți în capitalul social al companiei Y?

Serviciul Vamal elimină aglomerările de autocamioane în postul vamal de frontieră ”Otaci” prin instituirea unei noi zone de control vamal, care va activa în regim 24/7. Toate procedurile de vămuire vor fi efectuate în zona de control vamal aflată la 1,5 km distanță de frontieră, urmând ca în punctul de trecere să fie efectuată doar înregistrarea traversării și autorizarea scoaterii mărfurilor de pe teritoriul țării.

Începând cu 1 ianuarie 2017, au intrat în vigoare Indicațiile metodice privind contabilitatea și prezentarea informațiilor în situațiile financiare ale Asociațiilor de Economii și Împrumut (AEÎ), aprobate în baza Ordinului Ministerului Finanțelor nr. 166 din 30.12.2016 (Indicații metodice). Aceste indicații sunt conformate cerințelor și conținutului ultimelor modificări și completări aferente actelor normative ce reglementează activitatea AEÎ, modul de contabilizare a acestei activități și de prezentare a informațiilor în situațiile financiare ale AEÎ.

Măsurile de politică comercială sunt stabilite prin acte normative la nivel naţional şi se aplică la importul şi exportul anumitor categorii de mărfuri. Politica comercială include şi restricţiile cantitative şi interdicţiile comerciale în probleme de politică externă (embargouri şi sancţiuni). Unele dintre acestea acoperă toate aspectele relaţiilor comerciale, altele vizează numai anumite produse sau grupe de produse.

Activitatea vamală include promovarea politicii vamale, asigurarea respectării reglementărilor vamale la trecerea mărfurilor, mijloacelor de transport şi persoanelor peste frontiera vamală a Republicii Moldova, perceperea drepturilor de import şi drepturilor de export, vămuirea, controlul şi supravegherea vamală, alte activităţi de promovare a politicii vamale.

În numărul precedent al revistei „Monitorul Fiscal FISC. md” au fost expuse aspecte aferente noilor reglementări internaționale privind contabilizarea contractelor de locațiune cu referire la: necesitatea emiterii noului standard; domeniul de aplicare și excepțiile de recunoaștere a contractelor de locațiune; principala inovație adusă de standard; separarea parților componente ale unui contract de locațiune, ce conține o componentă de locațiune și alte componente de non-locațiune; aspecte specifice contractelor de locațiune exprimate în valută.

Notă: Articolul dat este primul din seria de articole dedicate impozitării persoanelor fizice şi juridice străine pentru activitatea în RM, inclusiv prin prisma convențiilor de evitare a dublei impuneri la care RM este parte Odată cu dezvoltarea tot mai accelerată a relațiilor economice și personale internaționale, înțelegerea modului de impozitare a cetățenilor străini într-o țară sau alta, dar și stabilirea unor reguli clare rezultate din consens larg asupra modului cum urmează aceștia să fie impozitați devine un subiect aparte de discuții atât pe platforme naționale, cât și internaționale.

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat ține să atenționeze că potrivit prevederilor art.71 alin. 1 din Legea nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992 ,,Cu privire la antreprenoriat și întreprinderi”, începând cu 1 iulie 2012 agenţii economici (cu excepţia asociaţiilor de economii şi împrumut şi organizaţiilor de microfinanţare) al căror volum de vânzări din comerţul cu ridicata şi/sau cu amănuntul şi/sau din prestarea de servicii a depăşit 2 milioane de lei pe parcursul anului calendaristic precedent sunt obligaţi, în termen de până la 1 iulie a anului imediat următor

În Monitorul Oficial nr. 58-66 din 23 februarie 2018 a fost publicată Legea cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor nr. 308 din 22 decembrie 2017. Conform art.4 alin.(1) lit.k) din Legea nr.308, entitățile de audit, persoanele juridice și întreprinderile individuale care prestează servicii de contabilitate cad sub incidenţa acestei legi şi sunt entităţi raportoare. Prin prevederile acestei legi au fost introduse mai multe obligații pentru entitățile de audit și cele care prestează servicii de contabilitate şi stabilesc obligația atât de identificare a clienților, cât și prezentare a informației organelor de drept sau suspendarea afacerilor cu clienții expusi riscurilor de spălare a banilor.

Pentru a asigura eventuala confiscare a bunurilor care au contribuit la săvârşirea contravenţiei, precum şi pentru a garanta executarea, la Codul contravenţional prin Legea nr. 208 din 17 noiembrie 2016 privind modificarea şi completarea Codului contravențional nr. 218-XVI din 24 octombrie 2008 (în continuare – CC) au fost operate completări care stabilesc măsurile procesuale de constrângere aplicate în cadrul procesului contravenţional: Amenda judiciară;Punerea sub sechestru.

Curtea Constituţională prin Hotărârea nr.2 din 30.01.2018 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din art. 10 pct. 4 din Legea nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi a declarat neconstituţionale textele “activităţii fără de licenţă” şi “amendă în mărimea venitului brut”. Potrivit art. 10 pct. 4 din Legea nr.845, pentru desfăşurarea activităţii fără licenţă sau a activităţilor interzise pe teritoriul RM, precum şi a celor permise în mod exclusiv întreprinderilor de stat, Serviciul Fiscal de Stat, Agenția Servicii Publice sau alt organ abilitat cu atribuţia de eliberare a licenţei aplică amendă în mărimea venitului brut din realizarea obţinută în urma activităţilor menţionate.

Compania „M” (întreprindere de prducere) urmează să fie dată în exploatare la finele anului 2018 (din cauza reținerilor privind construcția), iar utilajul urmează să fie importat în lunile următoare. Putem beneficia de facilitatea la importul de imobilizări corporale aduse ca aport la capitalul social privind scutirea de achitare a TVA la import și, ulterior, pentru a nu pierde această facilitate, în ce termen utilajul urmează a fi dat în exploatare?