„Până la sfârșitul anului 2020, avem stringentă necesitate de a aproba în Parlament proiectul de politică bugetar fiscală pentru 2021 și proiectele Bugetelor anuale. Vom depune toate eforturile ca cel târziu pe 1 decembrie aceste proiecte să fie aprobate în Guvern. Acestea imediat vor merge la Parlament pentru examinare și votare în primă lectură, ca ulterior, către 20-21 decembrie, sa fie aprobate în lectură finală. Bugetul pentru 2021 a fost elaborat având la bază aceeași abordare ca în anul 2020, cu investiții masive în infrastructură și cu nivel majorat de plăți sociale”, a spus prim-ministrul Ion Chicu după tradiționala întrunire de luni cu președintele Parlamentului și președintele RM.  

În articolul respectiv voi prezenta regulile generale de înregistrare în contabilitate a bunurilor transmise de către autoritățile administrației publice centrale și locale, instituțiile bugetare și primite în gestiune economică de către entitățile cu proprietate publică (întreprinderile de stat, municipale, și alte entități similare, inclusiv instituțiile publice cu autonomie financiară).

Modul de întocmire şi prezentare a situațiilor financiare individuale este reglementat de următoarele acte normative: -Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (Legea nr.287/2017); -Standardul Național de Contabilitate „Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile, erori și evenimente ulterioare”, aprobat prin ordinul Ministrului Finanţelor nr.118 din 06.08.2013 (OMF nr. 118/2013);

În ultimul timp frecvent apar întrebări referitor la calcularea și achitarea impozitului pe bunurile imobiliare de către deţinătorii drepturilor patrimoniale (de posesie, de gestiune şi/sau de folosinţă) asupra bunurilor imobiliare proprietate publică de pe teritoriul Republicii Moldova, precum și de către arendaşii sau locatarii bunurilor imobiliare ale autorităţilor publice şi ale instituţiilor finanţate de la bugetele de toate nivelurile.   Categoria de contribuabili menționată supra, chiar dacă nu dețin în proprietate bunuri imobile, trebuie să prezinte calculul impozitului pe bunurile imobiliare luate în locațiune / arendă de la autorități / instituții publice.

În septembrie 2020 de către fondatorul unei gospodării țărănești a fost adoptată decizia de lichidare a GȚ. Ținând cont că la balanța întreprinderii respective se află mijloace fixe (tractor, plug etc.), la transmiterea acestora fondatorului urmare a lichidării GȚ se aplică impozit pe venit sau nu?   Conform alin. (2) art. 57 din CF, în cazul lichidării agentului economic, beneficiarii proprietății distribuite sunt tratați ca și cum ei și-au schimbat cotele de participație în capitalul agentului economic lichidat pe o sumă egală cu valoarea de piață a proprietății obținute.

Producătorii agricoli vor obține mai ușor acces la apele de suprafață pentru irigarea terenurilor. Parlamentul a aprobat, în lectură finală, un proiect care va elimina impedimentele pentru producătorii agricoli în irigarea terenurilor agricole. Legislația va fi completată cu o nouă prevedere, care va permite producătorilor agricoli să amplaseze prize de apă și instalații mobile pe terenurile fâșiilor riverane de protecție a apelor în scopul irigării terenurilor agricole. În cazul în care în zona fâșiilor de protecție a apelor râurilor și bazinelor de apă sunt funcționabile sistemele de irigare centralizate, nu va fi permisă instalarea pompei de apă pentru irigare.

În trimestrul III al anului curent, câştigul salarial mediu lunar nominal brut al unui angajat din mun. Chișinău a constituit 9489,7 lei, fiind în creştere cu 9,3% faţă de aceiași perioadă din 2019 şi cu 17,5% mai mare comparativ cu câştigul salarial mediu pe ţară (8074,3 lei), potrivit raportului Situația social-economică a mun. Chișinău în ianuarie-septembrie, publicat de Biroul Național de Statistică.    Astfel, în trimestrul III al anului 2020 în sectorul bugetar câștigul salariul mediu lunar a constituit 8880,9 lei, cu 9,5% mai mult faţă de trimestrul III din anul precedent, iar în sectorul real acest indicator a constituit 9608,6 lei şi a crescut cu 9,3% faţă de cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 2019.

În Monitorul Oficial de astăzi, 4 decembrie 2020, a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 143 din 17 noiembrie 2020 privind modificarea Clasificaţiei bugetare.  În temeiul articolului 27 din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/2014 și în scopul reglementării şi perfecționării modului de reflectare a unor indicatori bugetari,

În anumite situații1 stabilite prin Ordinul nr. 645/2018 SFS „Cu privire la aprobarea Instrucțiunii privind modul de determinare și aprobare a listei agenților economici obligați de a utiliza factura fiscală electronica (e-Factura) (în continuare – Lista), în scopul evitării (sau minimizării) riscurilor de neconformare fiscală, contribuabilii înregistrați în calitate de subiecți ai impunerii cu TVA, pot fi incluși în lista privind utilizarea obligatorie a e-Facturii în cazul efectuării livrărilor impozabile pe teritoriul ţării. Lista acestora poate fi vizualizată pe pagina web al SFS la accesarea subcompartimentului Utilizatori SIA ,,e-Factura”.  

Se permite ca entitatea prestatoare de servicii auto să procure o piesă auto de la un furnizor,  ce urmează a fi utilizată la reparația automobilului unui SRL fără să adauge un adaos comercial la piesă? La completarea facturii fiscale se notează ”servicii de reparație auto” pe o poziție în cazul în care piesa se vinde cu același preț cu care a fost procurată dar pe altă poziție sau se include în costul serviciului, completând în factura fiscala doar o singură poziție ”servicii de reparație auto”?   În conformitate cu art.20 alin.(6) din Legea cu privire la comerțul interior nr.231/2010, produsele şi serviciile se comercializează pe teritoriul Republicii Moldova la preţuri libere de vânzare, cu excepţia preţurilor/tarifelor reglementate de către stat.

Serviciul Fiscal de Stat a identificat domeniile prioritare pentru monitorizare pe parcursul anului 2021. Potrivit Programului de conformare al contribuabililor pentru anul curent, autoritatea fiscală va acorda o atenție sporită următoarelor domenii din economia națională evaluate cu un nivel ridicat de neconformare fiscală: Comerțul cu amănuntul și cu ridicata Servicii de înfrumusețare/îngrijire și sănătate Comerțul electronic Servicii imobiliare Industria extractivă

Vizitele de documentare în teritoriu privind identificarea zonelor de amplasare a viitoarelor Platforme industriale multifuncționale (PIM) continuă, zilele trecute fiind inițiate discuții cu reprezentanții administrațiilor publice locale privind identificarea sectoarelor economice cu potențial de creștere în raioanele Ocnița, Briceni și Telenești.   Reprezentanții APL-urilor din cele trei raioane au apreciat inițiativa autorităților statului de creare a PIM-urilor și de susținere a dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii. Pe baza acestor platforme vor fi create noi afaceri, locuri de muncă, vor crește investițiile în dezvoltarea industriilor locale, va fi dezvoltat potențialul existent.

Autoritățile și instituțiile bugetare desfășoară activități comerciale conform actelor normative în vigoare, având la bază contracte de vânzare-cumpărare a mărfurilor, serviciilor sau de executare a lucrărilor cu diferite persoane juridice sau fizice ca rezultat al cărora apar creanțe ale clienților și datorii cu furnizorii. Acest sector al contabilității bugetare este aplicabil la toate entitățile bugetare și necesită o atenție deosebită.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică va verifica activitatea operatorilor din domeniul alimentării cu apă și canalizare pentru asigurarea respectării legislației în domeniu, în special a respectării principiului costurilor necesare și justificate la calcularea tarifelor pentru acest serviciu public. În Monitorul Oficial din 8 martie a fost publicată Legea pentru modificarea Legii privind serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare și decretul de promulgare a acesteia.

Modificările operate în formatul nou al situațiilor financiare/1, elaborate în conformitate cu prevederile stipulate în noile Standarde Naționale de Contabilitate (intrate în vigoare din 2015, cu titlu de recomandare - din 2014) au condus la apariția unor aspecte legate de modul de prezentare a informațiilor în situațiile financiare anuale. Printre acestea aspecte se evidențiază și prezentarea informațiilor privind părțile afiliate în situațiile financiare.

Deseori în procesul de negocieri dintre persoanele fizice și juridice privind vânzarea-cumpărarea bunurilor, se negociază valoarea netă ce urmează a fi achitată persoanei fizice  de către entitate. Însă, odată cu intrarea documentelor justificative în contabilitatea entității, contabilii se confruntă cu dificultăți de genul: în contractul de vânzare-cumpărare, autentificat notarial, valoarea tranzacției nu include reținerile ce urmează a fi efectuate din aceste sume și virate la buget. În acest articol ne propunem să atragem atenția asupra modului de calcul al valorii ce urmează a fi reflectată în contractul de vânzare-cumpărare, modul de contabilizare a operațiunilor privind procurarea terenurilor de la persoane fizice și modul de reflectare a acestor tranzacții în dările de seamă.

În trimestrul III al anului curent, câștigul salarial mediu lunar nominal brut a fost de 8074,3 lei, fiind în creștere cu 2,9% față de trimestrul precedent și cu 9,3% față de trimestrul III al anului 2019, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică.   Astfel, cele mai mari valori ale câștigului salarial mediu lunar s-au înregistrat în sectoarele informații și comunicații (18118,4 lei); activități financiare și de asigurări (14099,3 lei) și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (13799,1 lei).  

Schimbarea permanentă a portofoliului de afaceri modifică caracteristicile principale ale entităţii: poziţia financiară, rezultatele operaţiunilor și fluxurile de numerar, veniturile și cheltuielile. În acest articol, ne vom referi la unele aspecte privind recunoașterea activelor imobilizate deținute pentru vânzare. Cerinţele privind conţinutul informaţiei cu privire la activităţile întrerupte și activele imobilizate retrase din utilizare ce urmează a fi prezentate în situaţiile financiare sunt stabilite de Standardul Internațional de Raportare Financiară 5„Active imobilizate deținute în vederea vânzării și activităţi întrerupte” (IFRS 5). Acest standard are un volum redus de prescrieri.

Una dintre cele 16 platforme industriale multifuncționale (PIM) ar putea fi amenajată în satul Dănceni, raionul Ialoveni, pe teritoriul fostei școli de meserii nr.11 din localitate, cu o suprafață de circa 6,5 ha.   Premierul Ion Chicu, împreună cu directorul general ODIMM, Iulia Costin, au vizitat locația Potrivit șefului executivului, platformele industriale sunt un instrument eficient de dezvoltare a localităților care contribuie la creșterea economiei, dar și la crearea unor noi locuri de muncă în zonă. „Este complicat să atragem agenți economici, dar nu imposibil. Trebuie să le oferim acestora condiții atractive de investiții, de revizuit companiile de pe lista de așteptare, iar noi vom oferi tot suportul în acest sens”, a menționat Ion Chicu.

În practica agenților economici deseori survin situaţii, când angajaților, fie cu ocazia sărbătorilor, fie sistematic (lunar, trimestrial), în temeiul regulamentului intern, li se oferă cadouri, inclusiv prime în formă nemonetară. În momentul de față a rămas nemodificată prevederea de la pct. 12 din Anexa nr. 3 la Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489/1999 (în continuare – Legea 489/1999), conform căreia nu se calculează contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii (în continuare – ASSO) aferente sumelor ce constituie valoarea cadourilor (premiilor în obiecte) primite de către angajaţi sau de către foștii angajaţi la locul de muncă de bază.