Asociațiile de economii și împrumut (în continuare – AEÎ) reprezintă piloni fundamentali ai accesului la resurse financiare pentru comunitățile în care activează, au drept scop sprijinirea activităților legale ale membrilor lor și contribuie la îmbunătățirea condițiilor economice și sociale. Succesul și credibilitatea acestor entități depind, în mare măsură, de un control intern solid și de o guvernanță transparentă.

Asociațiile de economii și împrumut (în continuare – AEÎ) activează în conformitate cu Legea asociațiilor de economii și împrumut nr. 139/2007 (în continuare – Legea nr. 139/2007). Ele sunt definite ca organizații necomerciale, cu un statut juridic special, create de către persoane fizice

La construcții și dispozitive provizorii se atribuie construcțiile speciale cu destinație de producție, depozitare necesare pentru executarea lucrărilor de construcții-montaj și întreținere a personalului din domeniul construcțiilor. Construcțiile și dispozitivele provizorii pot fi construite atât de către beneficiari, cât și antreprenori.

Potrivit art. 248 alin. (2) din Legea insolvabilității nr.149/2012, la cererea comitetului creditorilor, administratorul/lichidatorul transmite organelor procuraturii toate documentele spre a fi examinate la obiectul existenţei de motive (fapte) ce ar putea angaja urmărirea penală a debitorului sau a membrilor organelor lui de conducere.

În calitate de organ de control, Serviciul Fiscal de Stat (în continuare – SFS) poate aplica sancțiuni atât pentru încălcări fiscale prevăzute de Codul fiscal (în continuare – CF), cât și pentru încălcări prevăzute expres de alte acte normative, cum sunt, spre exemplu, Legea nr. 1466/1998

Comerțul electronic este la început de drum în Republica Moldova, reprezentând 4% din totalul comerțului intern, în timp ce media mondială este de 19%. Volumul anual pe cap de locuitor este de 155 euro,

În contextul actual economic dificil cauzat de multiplele crize care au afectat Republica Moldova în ultima perioadă de timp (criza energetică, seceta, inflația etc.),

În Monitorul Oficial nr. 1-8 din 8 ianuarie 2021 a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 157 din 14.12.2020 privind modificarea și completarea Cerințelor la întocmirea Raportului narativ privind executarea bugetelor autorităților/instituțiilor bugetare, aprobat prin Ordinul ministrului finanțelor nr.164 din 30 decembrie 2016. În temeiul articolului 11 alineatul (2) din Legea contabilității nr.113-XVI/2007 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.27-34, art.61), întru ajustarea Cerințelor la întocmirea Raportului narativ privind executarea bugetelor autorităților/instituțiilor bugetare,

Conform prevederilor art. 5 din Legea nr.246/2017 cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală și art. 47 din Legea nr.1134/1997 privind societățile pe acțiuni, entitățile cu capital public (întreprinderile de stat, municipale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar public) sunt obligate să achite anual, către data de 30 iunie, defalcări și, respectiv, dividende din profitul net obținut în anul precedent.   Legile prenotate, precum și Hotărârea Guvernului nr. 110/2011 cu privire la unele aspecte ce ţin de repartizarea profitului net anual al societăţilor pe acţiuni cu cotă de participare a statului şi al întreprinderilor de stat conțin prevederi și termeni concreți aferente procedurii de calcul și achitare a defalcărilor și dividendelor ce necesită a fi respectate de către entitățile cu capital public.

Întreprinderea neînregistrată în calitate de subiect al impunerii cu TVA, pe parcursul anului 2023 a efectuat atât livrări impozabile cu TVA, cât și livrări scutite de TVA fără drept de deducere.

O problemă des întâlnită este gestiunea defectuoasă a sistemului public de alimentare cu apă și canalizare. Administrarea neconformă a bunurilor publice și managementul necorespunzător al patrimoniului public generează riscuri de înstrăinare a proprietății publice și de neacumulare a veniturilor generate din administrarea patrimoniului.

În ediția 3(94) a revistei „monitorul fiscal FISC.md” a fost publicat un interviu elaborat cu doamna Victoria Belous, pe care vă îndemnăm să-l consultați în continuare.

Executorul judecătoresc nu va putea întocmi acte și efectua acțiuni procedurale de executare în privința sa, a soţului său, rudelor sale până la gradul al II-lea inclusiv

În cadrul ședinței secretarilor de stat din 5 decembrie 2022 a fost examinat proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea cuantumului salariului mediu lunar pe economie prognozat pentru anul viitor, care a fost elaborat în baza prognozei indicatorilor macroeconomici pentru anii 2022-2025 prezentați de către Ministerul Economiei.

Evidența contabilă a mijloacelor financiare ale Fondului Național pentru Mediu (prin intermediul conturilor extra bilanțiere) va fi asigurată de către Oficiul Național de Implementare a Proiectelor în Domeniul Mediului.

În conformitate cu prevederile art. 120 din Codul fiscal (în continuare – CF), subiecţi ai impunerii cu accize sunt: a) antrepozitarul autorizat care produce şi/sau prelucrează mărfuri supuse accizelor pe teritoriul Republicii Moldova; b) persoanele juridice şi persoanele fizice care importă mărfuri supuse accizelor;

În conformitate cu art. 102 din Codul fiscal, sunt stabilite condițiile în care subiecții impozabili au dreptul la exercitarea dreptului la deducerea TVA aferent procurărilor, și obligația atribuirii sumelor respective la consumuri sau cheltuieli, după cum urmează:

 Persoana fizică X desfășoară activitate independentă. În cadrul desfășurării activității aceasta vindea marfa procurată de la agenții economici - rezidenți ai RM, în baza facturilor fiscale emise de ultimii. În curând aceasta intenționează să achiziționeze marfă de la persoane fizice cetățeni pentru ulterioara comercializare. În acest context, are sau nu dreptul persoana fizică ce desfășoară activitate independentă să achiziționeze marfă de la alte persoane fizice pentru ulterioara comercializare? În cazul unui răspuns afirmativ, care este modul de documentare al tranzacțiilor respective și care este regimul fiscal al veniturilor menționate?

Potrivit art. 4 alin. (5) din Legea cu privire la tariful vamal nr. 1380-XIII/1997, operaţiunile de import-export efectuate de către agenții economici aflați pe teritoriul RM care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar se scutesc de taxa pentru efectuarea procedurilor vamale în modul aprobat de Guvern.

În conformitate cu prevederile art. 228 alin. (2) din Codul fiscal (în continuare – CF), pentru neplata impozitului, taxei în termenul şi în bugetul stabilite conform legislaţiei fiscale se plăteşte o majorare de întârziere, pentru fiecare zi de întârziere a plăţii lor