Autoritățile moldovenești preconizează atingerea unui nivel al ocupării forței de muncă similar cu nivelul mediu al țărilor din Europa Centrală și de Est, stimularea ocupării productive și a muncii decente, inclusiv pentru tineri, persoanele în etate și persoanele cu dizabilități, precum și remunerarea egală pentru munca de valoare egală până în anul 2030. Acțiunea este inclusă în proiectul de lege pentru aprobarea Strategiei Naționale de Dezvoltare „Moldova 2030”, analizat în cadrul ședinței secretarilor generali de stat ce a avut loc săptămâna trecută. Unul din obiectivele de dezvoltare a Republicii Moldova se referă la calitatea vieții și drepturile omului, iar una din acțiunile propuse pentru atingerea acestuia constă în ameliorarea condițiilor de muncă și reducerea ocupării informale.

Proiectul Codului vamal a fost aprobat în cea de-a doua lectură, în cadrul ședinței plenare de astăzi, 13 august curent.  Documentul urmează să fie votat în cea de-a treia lectură, finală, și să intre în vigoare la 1 ianuarie 2023.  Proiectul are drept scop unificarea, modernizarea și eficientizarea legislației vamale, precum și ajustarea acesteia la angajamentele asumate de Republica Moldova prin acordul de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană.

În „Monitorul Oficial” nr. 249-250 din 17.07.2023 a fost publicat Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 64 din 14.07.2023 care prevede unele modificări la Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 94/2020

Indicele prețurilor de consum menținut în limita de 5,7%, exportul de produse majorat cu 9,4%, crearea a 300 de afaceri noi și circa 900 de locuri de muncă prin programele de stat pentru susținerea întreprinderilor mici și mijlocii sunt obiectivele ce se conțin în Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2020-2023 (în continuare – Plan). Documentul a fost aprobat de Executiv și publicat în „Monitorul oficial”. La compartimentul dezvoltarea economică durabilă Planul mai prevede elaborarea și aprobarea în perioada vizată a trei programe noi în sectorul întreprinderilor mici și mijlocii;

Tichetele de masă nu vor fi anulate. Ajustările legislative propuse urmăresc schimbarea tratamentului fiscal aplicat tichetelor de masă, acestea fiind supuse impozitării în regim general, prin achitarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și impozitului pe venit. Tichetele de masă reprezintă salarii care nu contribuie la plăți medicale, sociale și pensii.

Instituția publică „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) anunţă demararea procesului de angajare în funcţiile vacante de contabil și operator introducere, validare și prelucrare a datelor în Direcția servicii contabile pentru instituții bugetare din cadrul CTIF. Termenul limită de prezentare a CV – urilor în adresa CTIF este 15 februarie 2019. Sarcina de bază a funcției de contabil este ținerea evidenței contabile în sistemul contabil 1C pentru sectorul bugetar, ținerea evidenței pe note contabile în sistemul bugetar, perfectarea documentelor primare.

Agentul economic a eliberat factura fiscală cu valoarea impozabilă a livrării impozabile ce depăşeşte suma de 100 000 lei la data de 30.05.2019. În iulie 2019, faptul neînregistrării facturii fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale a fost depistat de către Serviciul Fiscal de Stat (SFS). În motivare, agentul economic menționează că a fost în imposibilitate să înregistreze factura fiscală în Registru, din motiv că la data de 05.05.2019 de către persoane necunoscute a fost sustras calculatorul din biroul contabilității întreprinderii, pe acest fapt fiind inițiată o cauză penală la 19.05.2019. Este pasibilă aplicarea amenzii prevăzută la art.260 alin.(41) din Codul fiscal (CF) în cazul descris?

(Continuare. Partea I/ continuare partea I în nr. 7 (62))   Determinarea și deducerea cheltuielilor pentru reparații Atribuirea cheltuielilor/costurilor ulterioare aferente reparației sau dezvoltării la cheltuieli curente ori la costuri ulterioare care urmează a fi capitalizate se efectuează în conformitate cu SNC sau IFRS (pct. 20 din Regulament). Cheltuielile/costurile ulterioare care, potrivit prevederilor SNC sau IFRS, urmează a fi capitalizate, în scopuri fiscale se vor capitaliza prin majorarea valorii de intrare cu suma cheltuielilor/costurilor ulterioare suportate (pct. 22 din Regulament). Vom prezenta schematic cheltuielile/costurile ulterioare suportate ce urmează a fi deduse sau capitalizate în scopuri fiscale (Figura 2). Situația cea mai complicată pentru contabil apare atunci când acesta urmează să califice care costuri aparțin costurilor de întreținere și asistență tehnică, costurilor cu reparația curentă sau costurilor cu reparația capitală.

Din 1 ianuarie 2020, la țigaretele pentru dispozitive de încălzire a tutunului se va aplica același mod de calculare și cotă a accizelor ca la țigaretele cu filtru. Parlamentul a votat astăzi în lectură finală proiectul de lege ce se referă la introducerea acelorași reglementări ale țigaretelor cu filtru și pentru produsele din tutun „heat-not-burn” (HTP). Art.1231 din Codul fiscal va fi completat cu alin. 21 ce va reglementa modul de calculare a accizelor la acestea. Necesitatea elaborării proiectului reiese din lipsa reglementărilor produselor de tutun care nu arde în Legea privind controlul tutunului și a lipsei prevederilor în Codul fiscal, care să accizeze expres tutunul care nu arde, se spune în nota proiectului.

Prin regulamentul intern al unităţii nu se pot stabili limitări ale drepturilor individuale sau colective ale salariaţilor. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la сonţinutul regulamentului intern al unităţii. Regulamentul intern al unităţii se întocmește în fiecare unitate și nu poate cuprinde prevederi care contravin legislaţiei în vigoare, clauzelor convenţiilor colective și ale contractului colectiv de muncă.

Noțiunile de „control intern managerial”, „Declarație de răspundere managerială” și, respectiv, „subdiviziune de audit intern” vor fi introduse în 54 de acte normative. Ministerul Finanțelor propune spre consultare un proiect de hotărâre a Executivului pentru modificarea unor hotărâri ale Guvernului. Modificările se efectuează cu scopul de a aduce în concordanță actele normative în vigoare cu noile prevederi ale Legii privind controlul financiar public intern. Reamintim că aceasta a fost modificată prin Legea nr. 234 din 08.11.2018 și prevede includerea obligativității de desemnare a subdiviziunii coordonatoare a activităților de organizare și menținere a sistemului de control intern managerial,

În prezentul articol vor fi expuse aspectele generale privind modificările și completările operate la Planul general de conturi contabile. Potrivit Ordinului MF nr.100 din 28 iunie 2019 au fost aprobate modificările și completările la Planul general de conturi contabile (în continuare — Planul de conturi), care vor intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2020.

Companiile străine, care nu dețin o formă organizatorico-juridică în Republica Moldova, însă desfășoară activitate de întreprinzător pe teritoriul RM sau prin intermediul cărora are loc achitarea serviciilor de către persoanele fizice rezidente a RM ce nu desfășoară activitate de întreprinzător prestate prin intermediul rețelelor electronice de la alți nerezidenți, operând cu interfețe electronice, cum ar fi piețele online sau platformele, sunt considerați ca furnizori de bunuri vândute clienților din RM. În consecință, acestea vor trebui să țină evidența, să raporteze și să achite TVA pentru aceste vânzări în RM.   

Agenții economici, care activează în domeniul fabricării și/sau păstrării, comercializării angro a alcoolului etilic și a producţiei alcoolice, vor depune declarația de fabricare și/sau de circulație și declarația de fabricare și/sau de circulație a producției alcoolice. Conținutul și forma declarațiilor va fi stabilită de către Guvern. Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului propune spre consultare publică proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea proiectului de lege privind modificarea unor acte legislative.

Partea a doua a articolului oferă o analiză detaliată a activităților desfășurate de comisia de cenzori (în continuare – comisia), având ca obiectiv principal asigurarea unei administrări eficiente și consolidarea mecanismelor de control intern în cadrul Asociațiilor de economii și împrumut (în continuare – AEÎ) din Republica Moldova.

În primele șase luni ale anului curent, încă 47 de autorități și instituții publice au demarat, cu suportul specialiștilor IT ai Centrului de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), implementarea Sistemului Informațional Integrat de Evidență Contabilă în Autoritățile Publice pe platforma 1C (SIIECAP) administrat de CTIF. La sfârșitul lunii iunie 2019, acest sistem era utilizat de către 985 de autorități și instituții publice din țară. Din cele 985 entități, 626 sunt deservite de specialiștii IT din cadrul CTIF, iar 359 – de companiile IT partenere, cu care CTIF a încheiat contracte de mentenanță a sistemului SIIECAP.

Proiectul noului Cod vamal al Republicii Moldova (CV) a fost aprobat în lectură finală în cadrul ședinței plenare a Parlamentului din 24 august curent și urmează să intre în vigoare din 1 ianuarie 2023. Adoptarea documentului derivă din necesitatea executării angajamentelor asumate de RM în partea ce vizează armonizarea cadrului vamal național la Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013, precum și la alte 8 acte normative ale Uniunii Europene.   Implementarea noului act normativ are obiectiv principal intensificarea comerțului internațional prin: armonizarea cadrului legislativ național vamal la standardele europene; reducerea costurilor legate de declararea mărfurilor; utilizarea tehnologiilor informaționale pentru toate procedurile vamale;

Un aspect important în calcularea costului produselor fabricate și serviciilor prestate îl constituie contabilizarea și repartizarea costurilor indirecte de producție (CIP).  Potrivit pct. 5 din Indicațiile metodice, aprobate prin OMF nr. 118/20131 (Indicații metodice), astfel de costuri includ costurile aferente gestiunii și deservirii subdiviziunilor de producție ale entității. Altfel spus, acestea sunt legate de fabricarea mai multor tipuri de produse (servicii) și urmează a fi incluse în costul lor prin repartizare, în modul stabilit de entitate și, după caz, prevăzut în politicile contabile ale acesteia.

Prima ședință comună de lucru din acest an a Ministerului Finanțelor cu reprezentanții autorităților publice locale a fost desfășurată pe data de 6 martie. În cadrul ședinței au fost discutate aspecte ce țin de executarea bugetelor locale în anul 2019 și modul de încasare și evidență a plăților la buget, particularități privind raportarea pe anul 2018, aspecte ce țin de implementarea Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar etc. De asemenea, participanții au discutat și despre modificarea cadrului normativ în domeniul evidenței contabile în sistemul bugetar.

În conformitate cu art.2 pct.21) din Legea nr.213/2024 privind controlul comerțului cu mărfuri strategice (Legea nr.213/2024), mărfuri strategice sunt: