Luna curentă Fondul Monetar Internațional a publicat a doua ediție a Monitorului Fiscal din anul 2014. Problema numărul unu în lume: creșterea șomajului, în special în rândul tinerilor. În cea de-a doua ediție a Monitorului Fiscal al FMI din anul curent, publicat pe 8 octombrie și întitulat „Înapoi la lucru: Cum politica fiscală poate să ajute.”, în prim plan este adus șomajul, fiind principala problemă la nivel global, din punct de vedere economic, pe care o evidențiază raportorii FMI.

Economia mondială este ameninţată de o nouă criză provocată de un mix otrăvitor de datorii suverane în creştere rapidă şi stagnare economică din cauza inflaţiei lente, avertizează Centrul Internaţional de Cercetări Monetare şi Bancare, o fundaţie care are ca scop schimbul de idei între academicieni, sectorul financiar şi băncile centrale. Statele nu au început încă să îşi plătească datoriile acumulate în urma crizei financiare, astfel că raportul dintre datorii (publice + private) şi PIB la nivel mondial a crescut de la 160% în 2001 la aproape 200% în 2009, după izbucnirea crizei, şi la 215% în 2013.

Prăbușirea cu peste 20 la sută a rublei rusești la data de 16 decembrie nu reprezintă criza în sine, ci manifestarea dramatică a unei crize care s-a copt în Federația Rusă în ultimii doi ani. Indicatori ai crizei se manifestau și în vremurile când prețul petrolului era peste 100 USD. Aventurile geopolitice ale Rusiei în Ucraina și sancțiunile economice, comerciale și financiare de răspuns ale Occidentului au sporit presiunile asupra economiei rusești și au accelerat manifestarea explozivă a crizei prin prăbușirea valutei naționale, dar acestea nu sunt cauzele în sine ale crizei.

Un studiu realizat de specialiştii Biroului Naţional de Statistică, în perioada 2008 – 2012, arată cât de mari pot fi discrepanţele între raioane la capitolul dezvoltare social-economică şi situaţie demografică.

La 24 noiembrie 2014 la Chişinău a început prima rundă de consultări pe marginea proiectului de Acord în domeniul securităţii sociale între Republica Moldova şi Statul Israel. Delegaţia Republicii Moldova a fost condusă de Maria Borta, Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări Sociale, iar cea a Israelului de A. Rosenzweig, Consilier General al Institutului Naţional de Asigurare Sociale.

Сapitolul 1. Oferta internă Analiza obiectivă a datelor statistice dezavuează ideea că creșterea economică din 2013 ar fi fost determinată integral de agricultură. Agricultura a avut un rol foarte important, dar componentelor non-agricole le revin circa 50% din sporul de PIB realizat, iar creșterea acestora a accelerat în comparație cu anul 2012.

Persoanele fizice au importat în ianuarie-iunie curent mărfuri şi produse în valoare de 63 mil. dolari, cu aproape 20% mai puţin decât în aceeaşi perioadă din anul trecut. Diminuarea importurilor a fost condiţionată de reducerea livrărilor de autoturisme şi autovehicule cu 23,6%, arată datele Biroului Naţional de Statistică.

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei, în cadrul şedinţei din 27 noiembrie 2014, a adoptat prin vot unanim următoarea hotărîre

Într-o Europă care renunţă treptat la restricţiile de mişcare, mirajul unui câştig mai mare a dinamizat forţa de muncă dinspre zonele mai sărace înspre cele mai bogate. Tinerii francezi pleacă să-şi găsească de lucru în Marea Britanie, Elveţia, SUA şi Belgia, în timp ce nemţii preferă Elveţia şi Norvegia, ţări cu salarii mult mai mari. Pentru imigranţii din Europa de Est, tocmai Franţa şi Germania sunt pământul făgăduinţei. Care din aceste ţări oferă condiţii mai bune de muncă?

Analiştii au păreri împărţite despre impactul umilitoarei înfrângeri a Braziliei în semifinala cu Germania asupra economiei ţării, unii considerând că ar putea duce la schimbarea preşedintelui în alegerile din toamnă şi a politicii economice, în timp ce alţii cred că impactul va fi nesemnificativ. Înfrângerea Braziliei în semifinala cu Germania, cu 7-1, ar putea fi în cele din urmă o veste bună pentru naţiunea demoralizată şi furioasă, potrivit analiştilor UBS, care consideră că eşecul ar putea duce la alegerea unui alt preşedinte în toamnă şi implicit la o politică economică mai eficientă, relatează Washington Post.

Deprecierea continuă a leului moldovenesc are efecte din ce în ce mai nefaste asupra capacității de plată a populației și asupra întregii economii naționale. În 2015 ne așteaptă o scădere a evoluției economiei în dinamică comparativ cu anul trecut, un deficit bugetar mai mare, credite mai scumpe. Mai mult ca atât, unii economiști sunt de părere că intrăm într-o criză financiară asemeni celei din ’98. Totodată, Banca Naţională continuă să urmărească situația pe piața valutară locală şi spune că va interveni la necesitate.

Rezerva Federală a SUA (Fed) a reiterat miercuri că va menţine dobânda de politică monetară aproape de zero pentru o perioadă «semnificativă» după încheierea programului de achiziţii de obligaţiuni de la sfârşitul lui octombrie, pe fondul unei creşteri economice modeste. Decizia Fed a fost anticipată de majoritatea economiştilor. Dobânda de politică monetară se află în banda 0-0,25% din decembrie 2008, relatează Bloomberg.

Ministrul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, Valentina Buliga și Ministrul Protecției Sociale și Muncii a Republicii Lituania, Algimanta Pabedinskienė au semnat Acordul privind securitatea socială, care reglementează acordarea bilaterală a pensiilor, a ajutorului de deces și a pensiilor de incapacitate de muncă. Documentul prevede că cetăţenii moldoveni încadraţi în câmpul muncii în Lituania vor putea primi pensie calculată pentru perioada de cotizare realizată în acest stat.

Grecia estimează că economia naţională va ieşi din recesiune anul viitor, mizând pe o creştere a produsului intern brut (PIB) cu 2,9%, potrivit proiectului bugetului de stat prezentat luni. Totodată, Christos Staïkouras, secretar de stat în Ministerul de Finanţe, a afirmat că economia Greciei ar putea avansa chiar din acest an, cu 0,6%, după şase ani de recesiune care au determinat o reducere cu 25% a PIB-ului naţional. Proiectul de buget prevede un excedent bugetar primar de 2,9% din PIB, adică 5,4 miliarde de euro.

Casa Naţională de Asigurări Sociale continuă să fortifice cooperarea reciproc avantajoasă cu Asociaţia creştină a lucrătorilor din Italia (ACLI). Începînd cu anul trecut, au avut loc un şir de întîlniri cu reprezentanţii acestei organizaţii non profit, în cadrul cărora au fost abordate probleme privind protecţia socială a cetăţenilor moldoveni în Italia.

În conformitate cu prevederile art. 35 alin. (1) din CF, contribuabilul (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire în anul 2014, în sumă de 2 124 lei anual pentru fiecare persoană întreținută, cu excepția invalizilor din copilărie pentru care scutirea constituie 9 516 lei anual.

Fiecare al cincilea credit ipotecar contractat de englezi în al doilea trimestru al anului 2014 are un termen de 30 de ani sau mai mare, față de fiecare al douăzecilea, cât era acum 10 ani. Din cauza creșterii prețului la imobile, unica soluție de a le procura sunt creditele cu termene mai mari, transmite This is MONEY.

Problemele care înconjoară Banco Espirito Santo (BES), a doua bancă în funcţie de mărime din Portugalia, au început să se propage în afara sistemului bancar al ţării atingând sectorul de telecomunicaţii, unde a alterat fuziunea a doi mari jucători, scrie CNBC.

Pentru că statele din zona euro, abia ieşite din recesiune şi pândite deja de alta, îşi ghidează revenirea după interesul economic propriu sau chiar politic şi nu după cel colectiv, Banca Centrală Europeană a ajuns singura autoritate cu puterea de a acţiona decisiv pentru protejarea uneia dintre cele mai mari şi mai dezvoltate economii din lume. Pieţele aşteaptă cu sufletul la gură orice indiciu privind următorul pas al BCE, care ar putea fi făcut chiar săptămâna viitoare.

Banca Naţională a Moldovei (BNM) a revizuit în scădere prognoza privind rata anuală a inflaţiei pentru anii 2014 şi 2015, la 5,2 la sută şi, respectiv, 4,3 la sută, a anunţat astăzi într-o conferinţă de presă Dorin Drăguţanu, guvernatorul BNM, informează MOLDPRES. În ianuarie BNM anticipa o rată a inflaţiei de 5,4 la sută în acest an şi 4,8 la sută în anul 2015. Este pentru prima oară cînd banca centrală se aşteaptă la o reducere a preţurilor, după ce de trei ori consecutiv a revizuit în creştere previziunile asupra inflaţiei.